_ 111101 i-_,...,- r`g u-51 -...-.. -1 .,., ..-... *alp,ii, -... hla Ct[ir si zttco. chtEru NIGINC(74. 6DNt CX RNA et ek et el eIGC( GNI GNI el GNI eN4 UN kie-N,GN GNiGNGNifiNG\46-\44es 19 PAH UIfSI D IT U MA immuTu EP I IX MITO GE1AFICOAPEr 6 013 1s7 SsIn 3°N.5fi11ASIDCSCUDUCUFiCSCIO ON 5'4 ONLCD4(iNGc6-N,GNGL&NISNCGNLISteNte4g,tigv(3,4cJ I 19 I. PRINOS LW D. A. STURDZA }6. We tiparit In 552 de exemplare numerotate : 2 ex. pe hirtie japonesil. 60 ex. pe hirtie mats. 500 ex. pe hirtie velinti. PRINOS LUT D. A. STURDZA LA IMPLINIREA CELOR SAPTE-ZECI DE AM -----e-sf--4--9 BUCURESTI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" S-sor ION ST. RASIDESCU 16, STRADA DOMNET,16 1903. 8181. LUI DIMITR1E A. STURDZA ea aeeluia care, el insu§1 autor de luerarl pretuite pe terenul !stork, lntemeietor al numismaticel romine, a sprijinit necurmat tiparirea izvoarelor externe ale istoriel romaneW, facind din colectia Hurmuzaki una din grtjile sale de eapetenie; a dat oasbogatasisigura eercetarilor asupra °pouf de rege- nerara a poporulul roman in Acta §i Documente relative la Renascerea Romaniei", §1, mai presus de Ind°, Imbogatind Academia Romans cu nepretuite izvoare, ouprinzind viata din viata neamului nostru, aducind, impreuna ou prinosul sau, prinosul prietenilor de veplea amintire, a pus temelil nezguduite Academiei Romano menita sa Intrupeze unirea surleteasea a poporului roman adunind intru iubirea ourata astiintif pe ale0 neamului, ca prinos la implinirea aapte-zeel de ani de Wen, Aleatuitoril aeestui dar de recungtintastiintifica. DESPRE ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR RELATIVE LA ISTORIA ROMINILOR TUND LOC DE INTRODUCERE. DESPRE ADUNAREA SI TIPARIREA IZVOARELOR RELATIVE LA ISTORIA ROMINILOR ROLULI MISIUNEA ACADEMIEI ROMINE DE N. IORGA. Cultura unui popor nu se alciltuieste numai din deschi- zAtoril de cale si din acei cari lumineazA mai departe dupa dinsii zarea cucerit4 pentru stiinta. Al doilea factor, care lucreazA, pentru innaintarea unei civilisatii, sint institutiile. Cu cit aceste institutii ati temelii mai adinci de bogAie, cu cit s'ai-i desvoltat dupa norme mai intelepte si au tintit mai drept cgtre scopul civilisator si national, pentru care sint intemeiate, cu Mita munca mesterilor si a ucenicilor ce se jertfesc numai stiintii, si luptA numai pe acest te- ren pentru binele general, se face mai cu spor, cu mai pu- tina risipire de silinti spre InlAturarea piedecilor. 0 miscare puternied In domeniul stiintii istorice nu se produce numai prin faptul c5, intr'un moment dat s'ail g6.- sit la un popor puteri si tragere de inima din partea in- \TA-tat:nor ce si-ail ales drept °Imp de cercetari oamenii, faptele, preschimbarile, viata trecutului, al cgrui vuet, 14,- 1 2 N. IORGA murit de vremi, s'a prera'cut In grail inteles :al bucuriei §i al durerii, al Infringerii §i biruintiI, al sfintei munci o- rnene0i, care preface lumea. Prin silinti miggloase. obosi- toare, pe care publicul cel mare nu le cunoa0e, §i nu le-ar putea pretui In de ajuns, se adung' Intgiil rging§itele faptel §i sufletului altor oameni, §i cuvintul minunat de Intrupare nu se poate spune, vrgjind trecutul in fata noastra, decit atunci cind aceste membra disiecta se afla pe deplin adu- nate, Weptind suflarea de via a istoriculuI de chemare, care e pentru dinsele al doilea creator, invietorul. Aceste rgrn4ite se eases° lnsa raspIndite, cgci oamenii din toate timpurile all trait Intgiil viata for si s'ati gindit numaI pe algturi la felul cum aceastg viata se va Infati§a pentru ur- ma0, iar, clnd all avut grija de a rasa amintirea for In monuments, scrise sail nescrise, ei all facut o alegere cu care cercetgtorii de mai tirziil, doritori de a §ticlt se poate mai mult, nu s'ail multAmit, all egutat sg impuie o judecatg, innaintea cgreia posteritatea se oprqte cuprinsg de Indoialg. 0 luptg, o seendin viata politics a unui po- por, o mi§care a multimilor, acelea all fost odatg, In tim- pul lor, §i nu se mai pot vedea din noil cu ochii obi§nuiti, In imprejurgri de actualitate. Ca sg ajungg iarg0 visibile aceste realitgti dispgrute elementele for trebuie strinse din povestirea, poate pgrtenitoare, putin Intemeiatg, amestecatg cu gre§ell a unei cronici, din mentiunea racutg, In treacgt de un document care n'are scopul de a comemora eveni- mentul ce trebuie inteles sail reprodus, sal de alt docu- ment care, pentru satMacerea unui anumit interes, cautg sg dea o icoana depArtata de adeviir ;o inscriptie de bise- rid., facuta ca sg se aminteascg §i de cgtre oameni dovada ADITNAREA BSI TIPARIREA IZVOARELOR 3 de credinta facuta pentru Dumnezeil ; un ban, menit ne- voilor vietii de toate zilele, dar Intiparit cu chipul §i ti- tlul suveranului, co e si astfel present In rindurile tutu- rora ;o unealta, un lucru oarecare, purtind urme mate- riale cein mai mult declt viata de care all fost Intro- buintate; o icoana dind chipuri, porturi si intimplari,toate acestea ajuta pe istoric sareconstituie, sa inteleaga, sa dea in povestirea sa incalzita de talent ilusia mai mult sat mai putin desavliV.ta a celor cos'ail. petrecut. Furtunile timpurilor insa, ca §i neIngrijirea nepioasa a celor necunos- catori, adeca a celor mai multi, le-ail raspIndit de multe on In tale patru colturi ale terii, sail ale lumii. Persona- litatea luitefan-cel-Mare, rostul vietii lui de ve§nica lupta, inteleapta cu nevoi ce nu se puteatl da in Mud cu totul, nu se poate lamuri decit studiind acte §i monumente ce se afla impra5,tiate de la Venetia Our', la biserica u- mila a Razboienilor fara noroc, de la podul Birladului pana In marile archive ruse§ti ale Moscovei; cutare raza.§ sarac, ce strInge cu frica, In decadenta lui, un petec de vechiil pergament ingalbenit, pe care se in§ira frumoase slove, ne- cunoscute lui, alcatuind, intr'o limba ce nu se mai Intro- buinteaza, povestea unui interes material me s'a spulberat In schimbarea oamenilor, a datinelor §i a temeiurilor tra- iului, acest coboritor al unui trunchitt mai puternic,sta- pineste Inca o scinteie, din care se poate aprinde lumina desavir§ita a mpra unei fapte marl. Un dulap de manastire, de uncle nu se mai coboara carti de slujba pe care urma§ii vechilor calugari abia be mai pot sloveni §i nu li mai pot des1u0 rostul, da In linii naive, a§ternute de un diac sme- rit, in care cei din zilele lui au vazut insa un mare meter 4 N. IORGA al zugrhviei, pe o carte de slujbh, slavonh, o stingace In- cercare de a ni Inratia chipul unui era' coborit de veacuri In pulberea mormintului, dar in gindul limpede, in fapta vi- teag a chruia se coboarh, phnh, In acel mormint uitat, ra- dhcinile adinci, puternice si nevhzute, ale vietii de astazi. La un negustor de lucruri rare dintr'un mare ora§ strain oarecare, se vede banul fah rotunzit, care spune, in semne qi vorbe, starea, leghturile de culturk §i de politick ale unui bAtrin Voevod, pe care, ca pe Bogdan-Vodh, intemei- etorul, atita numai, o mirth amintire din partea dusma- nilor §i o nesigurh qoapth de poveste IIin Inca In mintea noastfa, astazi. I. Cind, la sfir§itul secolului al XVII-lea, infatatul boier Con- stantin Cantacuzino, Stolnicul §i stapinul nepotului sau Brincoveanu cu o intelegere a greutatilor §i o presimtire a numkrului si varieta'tdi izvoarelor, care-1 apropie de alte vremuri, se gindi sh stria istoria neaunului romknesc din toate phrtIle, de la negura originilor phnd la nedeslu§irea, de multe on tot asa de neguroasa, a presentului, el trebui sa colinde, ca shtie ceva, de la un boier la altul, de la o mAnkstire la alta, sh-§i stringh, cu multe cheltuieli, reva, foarte putin din chrtile ce trebuiail cetite §i phtrunse. Dar aceasta sarcina, pe care nici-odath n'ar fi putut-o Indeplini bine, era asa de grea, Incit po ate de aceia patriotul boier o lash de pe umerii ski Impovgrati §i de alte gra Cine lucra in Moldova pe acelea§i vremi, dinduli mai putin seama de bogatia izvoarelor §i de greutatea cu care ale pot fi Intrebuintate,n'ailputut din acela§i motiv sa dea ceva ADUNAREAkgTIPARIREA IZVOARELOR 5 sigur in afara de cercul restrins al experientii for perso- nale. Istoricii romini din Ardeal, can au venit pe urma : Clain,incai, Petru Maior, strainil can alaturi cu dinsii fu- sese adusi a vorbi de traiul rominesc, ail cercetat in Roma, in Viena, In Pesta, unde darnicia, iubirea pentru culture, dorinta de a ajuta stiinta, Meuse pe principil Bisericii si pe acel al. Statelor sa stringy cartile, manuscriptele, hir- tifle diplomatice, ce li cazuse in mina saillise oferise pentru cumparatura. Biblioteci nu se aflail pe acel timp, nici macar in Ardealul vecin, care ni era totusi superior ca dezvoltare, si mai tirziil numai Invacatilsasi, ce in- cepeail sa se formeze, au strins mijloace de lucru In biblio- tecile scolilor superioare, siiara'si mai tirziilli s'a des- chis, mai ales lor, minunata colectiune a baronului Bru- ckenthal, guvernator al Ardealului, nobil strabatut de spiritul fflosoflc" si iubitor de stiinta, si arta cosmopolite, care rasa, ca in palatul sail din Sibilli, fail pareche, pentru acea e- poca, in odaile intiparite de gustul elegant al veacului al XVIII-lea, cercetatorii viitorului sa poata culege infataturi de prin cartile scumpe si rare, din care Isl. Meuse averea la care Linea mai mult. Inca la 1798, istoricii natiunii saxone" de peste munti, harnicii dascali si parochi al. Sa- silor, in cari influenta departatelor Intimplari din Franta revolutionary trezise constiinta nationals,isi cumparail, din bani putdni, in mijlocul nevoilor de toate zilele, de la un Hochmeister cartile foarte scumpe de pe acea vreme, si eel mai de frunte dintre ei scria lui Engel, autorul unei Istorii a aminduror Principatelor, ca, foloase mai nu se pot trage Inca din Biblioteca Bruckenthal, care, traind Inca batrinul baron, nu era deschisa publicului si nu im- 6 N.