Sfera 102 103 Politicii REVIST~ LUNAR~ DE }TIIN|E POLITICE EDITAT~ DE FUNDA|IA SOCIETATEA CIVIL~ Anul XI, 2003 Cuprins 2. Editorial Dan Pavel Holocaustul ]i cultura politic` a postcomunismului 8. Politic` intern` Vlad Flonta Remanieri guvernamentale dup` 1989 Revista este editat` de 13. Alexandru Radu Constitu\ia României. Simple Fundaþia Societatea Civilã modific`ri 18. Oana Matei Societatea civil` ]i finan\area EEDDIITTORRIIALL BBOAARRDD:: partidelor politice CÃLIN ANASTASIU DANIEL CHIROT 21. Politic` Andrei Miroiu Strategia militar` a coali\iei DENNIS DELETANT interna\ional` în al doilea r`zboi din Golf ANNELI UTE GABANYI 25. Felix Ciut` De ce am intrat în NATO? GAIL KLIGMAN R.S. Ungureanu DAN OPRESCU 30. Dan Oprescu Un proces la Haga VLADIMIR TISMÃNEANU G. M. TAMAS 36. Adrian-Claudiu Minorita\ile na\ionale ]i lupta Bourceanu împotriva terorismului DIIRRECCTTOORR: STELIAN TÃNASE 39. Dezbateri Gusztáv Molnár Center and Periphery in the New Europe RED ACÞI E:: REDAC ÞIE 57. Sabina Fati Na\ionalismul ca atribut al Reeddaccttor ººeeff:: periferiei ROMULUS BRÂNCOVEANU 67. Mihai Chioveanu Secolul XX - secolul Reeddacttoorrii ººeeffii--aaddjuncþþi:: extremelor? DAN PAVEL IOANA COSTESCU 72. Arhive Sabin Dr`gulin Loja masonic` P2 ]i România Seeccrreettarr dee rredaaccþþie: 78. Eseu Viorel Zaicu Publicitate & Politic` LIVIU STOICA 83. Dorina P`trunsu Ordinea social` ca alegere CCoolleeccttiivvul reddaaccþþioonnal: public` ADRIAN CIOROIANU LAURENÞIU ª TEFAN SCALAT 89. Lecturi Stelian T`nase Note ]i C`r\i (II) VALENTIN STAN 90. Recenzii Florin Ciornei Nu putem reu]i decât AAddreessaa Reeddaccþþiieeii:: împreun` Pia\a Amzei, nr. 13, Et. 1. Dan Pavel ]i Iulia Huiu - “Nu Bucure]ti, România putem reu]i decât împreun`”. O istorie analitic` a Conven\iei Tel/Fax: 01 312 84 96, Democratice, 1989-2000 01 212 76 61 94. Oana Zamfirescu Mitul democra\iei (Attn Viorela Mare]); Lucian Boia - Mitul democra\iei E-mail: [email protected] http://www.sfera.50megs.com Revist` recunoscut` Revista Sfera Politicii apare cu sprijinul de CNCSIS NATIONAL ENDOWMENT FOR DEMOCRACY 1 S.P. nr. 102-103/2003 Editorial Holocaustul ]i cultura politic` a postcomunismului DAN PAVEL Analiza modului în care indivizii, colectivi- comunist, modul în care na\iunile occidentale se t`\ile ]i societ`\ile se raporteaz` la formele de mani- raporteaz` la comunism reprezint` un test crucial festare ale r`ului relativ sau absolut în politic` (de la pentru con]tiin\a lor moral`. La fel, chiar dac` nu a dictaturi ]i terorism la regimurile totalitare respon- experimentat direct nici nazismul, nici comunismul, sabile de Holocaust sau represiunea genocidar` co- pentru na\iunea american`, raportarea la cele dou` munist`), oblig` la redefinirea conceptului de cultur` fenomene reprezint` un test definitoriu al culturii politic`1 . Astfel, conceptul de cultur` politic` are o politice. dimensiune sincronic` ]i sistematic` (scoas` în evi- O discu\ie cu privire la cultura politic` din den\` de abord`rile clasice conven\ionale sau necon- perioada postcomunist` a României nu se limiteaz` ven\ionale, de la Almond & Verba la Ken Jowitt), dar doar la cultura civic` (cultura politic` a democra\iei). ]i una diacronic` ]i discontinu` (pe care un autor Este vorba despre o diversitate tipologic` mult mai precum Robert C. Tucker o pune doar par\ial în evi- stufoas` decât cea descris` de Almond & Verba. Dou` den\` când analizeaz` cultura politic` a leninismului repere istorice definesc în mod crucial cultura poli- sau pe cea a stalinismului). Prin urmare, cultura poli- tic` a postcomunismului, indiferent de tipologie: Ho- tic` a unui individ nu se define]te doar prin rapor- locaustul ]i sistemul represiv - concentra\ionar co- tarea la partea ]i întregul sistemului politic ]i la sine munist. În paginile care urmeaz`, nu inten\ionez s` (ca “eu”), ci ]i la perioadele cheie ale trecutului. Mai intru în controversa cu privire la compara\ia dintre mult, cultura politic` a modernit`\ii târzii nu cunoa]- Holocaust ]i Gulag. M` voi referi mai degrab` la acel te nici limite temporale, nici limite spa\iale. Un indi- simptom larg r`spândit în societatea postcomunist` vid sau o colectivitate nu se raporteaz` doar la expe- care a împiedicat raportarea lucid`, analitic` ]i critic` rien\ele regimului politic de care apar\in, ci ]i la ex- la crimele comise în perioada celui de-al doilea perien\ele regimurilor anterioare. La fel, un individ r`zboi mondial, precum ]i în perioada comunist`. sau o colectivitate nu se vor raporta doar la expe- În controversa cu privire la Holocaust ]i rien\ele unui spa\iu strict determinat de grani\ele unui Gulag, cei care se contrazic au în vedere unicitatea stat (deci ale unui regim politic) sau doar la r`spân- uneia sau alteia dintre aceste tragice experien\e. Din direa geografic` a unei na\iuni sau religii, ci ]i la modul în care este trivializat` compara\ia, reiese c` întregul spa\iu relevant pentru umanitate. Este de la se mai are în vedere ]i un aspect birocratic, de natur` sine în\eles c` într-o epoc` a globaliz`rii, sistemul de mai degrab` contabil`, cel legat de num`rul victi- referin\` al unei culturi politice tinde s` fie global, melor produse de Holocaust sau Gulag, dar care d` indiferent de tipologie. Prin urmare, sistemul de refe- seam` de dimensiunile crimelor. Unii au comparat rin\` este global nu doar pentru agen\ii activi ai glo- ideologia ]i inten\ionalitatea crimelor, al\ii natura baliz`rii, ci ]i pentru cei care i se împotrivesc sau mijloacelor folosite. Pentru antifasci]ti sau antico- care încearc` s` o limiteze prin mijloace radicale (cum muni]ti a contat mereu mai mult vina celorlal\i, din a fost cazul fundamentali]tilor islamici care au atacat “tab`ra opus`”, f`r` a se acorda prea mare aten\ie World Trade Center în New York sau cl`direa Penta- similarit`\ilor dintre modul în care s-au comis gonului în Washington, D.C.). În Europa, cultura crimele totalitare. Ambele tabere sunt reprezentate în politic` a postcomunismului are drept componente societatea civil` ]i în elitele intelectuale din modurile particulare de raportare ale indivizilor ]i România, astfel încât ocazional o form` sau alta de colectivit`\ilor la Gulag ]i Holocaust. Chiar dac` nu nega\ionism cu privire la Holocaust sau cu privire la au experimentat în mod direct regimul totalitar crimele comuniste î]i face loc, de obicei înso\it` de S.P. nr. 102-103/2003 2 Editorial variante mai mult sau mai pu\in sofisticate de teorii nega\ionism sau de relativizare a Holocaustului din conspira\ioniste. Îns` fenomenul cel mai îngrijor`tor România. Ele devin îns` din ce în ce mai greu de nu este modul în care indivizi sau grupuri marginale sus\inut, pe m`sur` ce iese la iveal` faptul c`, pe vre- se raporteaz` la crimele trecutului, ci modul în care mea lui Antonescu, România a fost singura \ar` unde autorit`\ile politice au în\eles s` se raporteze la trecut. autorit`\ile au pus la cale un plan minu\ios pentru În cazul României, atitudinea oficial` cea exterminarea total` a evreilor. Faptul c` el nu a putut mai r`spândit` a fost de a respinge în mod egal orice fi dus la îndeplinire, \ine de schimbarea conjuncturii referire la crimele în mas` comise de comuni]ti sau, istorice ]i geopolitice, nu de lipsa unei mentalit`\i înaintea lor, de cei implica\i în Holocaust. Nu am genocidare la nivelul elitei politice. avut nici un proces al comunismului, iar reconside- Fa\` de comunicatul din 12 iunie a reac\ionat rarea Holocaustului întâmpin` serioase rezisten\e la imediat Centrul pentru Monitorizarea ]i Combaterea nivel oficial. În ambele cazuri, am avut parte de tot Antisemitismului din România, asocia\ie afiliat` la felul de piedici puse în calea cercet`rii ]tiin\ifice a Anti-Defamation League din SUA. Au urmat protes- arhivelor. Chiar ]i când aceast` cercetare s-a produs - tele din partea Institutului Yad Vashem (consacrat pentru c`, de fapt, o parte semnificativ` a adev`rului memoriei ]i studiului Holocaustului) din Ierusalim, istoric este cunoscut` - în ambele cazuri, a avut loc un ca ]i ale unor organiza\ii evreie]ti din lumea întreag`. refuz obstinat al accept`rii discu\iei cu privire la Presa din întreaga lume a acordat largi spa\ii acestei responsabilitate. În ambele cazuri, reprezentan\i din controverse, iar faptul c` reprezentan\i ai Minis- cei mai înal\i ai puterii politice (cum ar fi fostul ]i terului Informa\iilor Publice au negat faptul c` scan- actualul pre]edinte Ion Iliescu) au respins principiul dalosul comunicat ar fi provenit de la respectiva insti- moral al repar`rii nedrept`\ilor. tu\ie, când de fapt el venea de la Guvernul României, De câteva luni, România a reintrat în aten\ia nu a f`cut decât s` l`rgeasc` scandalul. Unul dintre comunit`\ii interna\ionale, datorit` modului ru]inos campionii nega\ionismului par\ial este Ministrul în care Guvernul sau Pre]edin\ia au în\eles s` se ra- Culturii, R`zvan Theodorescu, de meserie istoric. porteze la problema Holocaustului. Pe 12 iunie 2003, Ecourile din presa româneasc` au fost relevante agen\iile interna\ionale de pres` relatau scandalizate pentru acceptarea realit`\ii istorice a particip`rii despre comunicatul Ministerului Informa\iilor Publi- autorit`\ilor României la Holocaust sau pentru ce, în care “se subliniaz` cu t`rie faptul c` înl`untrul nega\ionism. Astfel, în “România liber`” din 18 iunie hotarelor României în epoca 1940-1945 nu a avut loc titlurile ]i supratitlurile afirmau “Guvernul României, un Holocaust”.2 Paradoxul acestui comunicat venea mai antisemit decât mare]alul. Ion Antonescu ]i-a din faptul c` el era emis cu ocazia anun\`rii aprob`rii recunoscut el însu]i vinov`\ia “pentru exterminarea de c`tre Guvernul României a Acordului de Coope- evreilor”, în timp ce “Curentul” din 17 iunie titra “Pen- rare dintre Arhivele Na\ionale ale României ]i United tru c` neag`, pe bun` dreptate, existen\a Holo- States Holocaust Memorial Museum, din Washington caustului în România anilor 1940-1945, Guvernul ]i- D.C.