TRIBUNA Criza Director fondator: Ioan Slavici (1884) Europei Publicație bilunară care apare sub egida Consiliului Județean Cluj Consiliul consultativ al revistei Cei mai mari filosofi au sesizat la timpul de cultură Tribuna: lor criza Europei și i-au dat interpretări Alexandru Boboc și soluții. Și astăzi aceste interpretări Nicolae Breban constituie cadrul de înțelegere. În ca- drul celei mai ample examinări a filoso- Andrei Marga fiei contemporane din cultura noastră D. R. Popescu actuală, Andrei Marga a reunit din scri- Grigore Zanc erile sale profilurile filosofilor de refe- rință – Nietzsche, Husserl, Rosenzweig, Redacția: Heidegger, Habermas. Cartea sa re- Mircea Arman cent tipărită, Filosofi ai crizei Europei (manager / redactor-șef) (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2017), le readuce în atenție printr-o investiga- Ștefan Manasia ție nouă, completă a operelor respecti- Ovidiu Petca ve. Redăm, în continuare, coperta ediți- (secretar de redacție) ei și prefața autorului. Ioan-Pavel Azap Ani Bradea Claudiu Groza riza Europei a avut în fiecare moment ție șanse de informare completă. Vedem din Oana Pughineanu filosofiile ei. În jurul ei s-au elaborat nou în filosofie, chiar la unii dintre cei care Aurica Tothăzan câteva dintre cele mai cuprinzătoare funcționează ca profesori, date istorice erona- „Csisteme. Așa cum Hegel este expresia filosofică a te, lecturi parțiale în subiectele în care se pro- Maria Georgeta Marc trecerii la modernitate, Nietzsche a exprimat pri- nunță, necunoașterea limbii în care se invocă Tehnoredactare: mul, la nivelul unei filosofii de mare anvergură, lecturi, interpretări subiective. Fiind în primul intrarea Europei în criză. Filosofia de sub deviza plan al reflecției filosofice, Nietzsche, Husserl, Virgil Mleșniță restructurării tuturor valorilor a fost prima reac- Rosenzweig, Heidegger și Habermas sunt și ție la criză. Au urmat, la nivelul celor mai elabo- mai expuși lecturilor și înțelegerilor lacunare. Redacția și administrația: rate filosofii, fenomenologia transcendentală a lui De aceea, a da seama din nou de întregul con- 400091 Cluj-Napoca, str. Universității nr. 1 Husserl, cotitura existențială a lui Rosenzweig, cepției lor în cazul primilor trei este oportun. Tel. (0264) 59. 14. 98 fenomenologia existențială a lui Heidegger și, mai Este oportun și în cazul celui de al patrulea, aproape de zilele de acum, pragmatica universală dar, întrucât recent am republicat monografia Fax (0264) 59. 14. 97 a lui Habermas. Filosofia lui Habermas (Polirom, Iași, 2006; E-mail: redactia@revistatribuna. ro Cursul luat de criza Europei este cunoscut. Rao, București, 2017), redau doar partea ce Pagina web: www. revistatribuna. ro În ceea ce mă privește, am dat seama de aceas- se referă la unificarea europeană și la miezul ta în alte scrieri: Filosofia unificării europene construcției filosofice, lăsând restul în seama ISSN 1223-8546 (EFES, Cluj-Napoca, 2005), The Destiny of cititorului. Europe(Editura Academiei Române, București, Al treilea este acela că din nou filosofia este Responsabilitatea asupra conținutului textelor 2012), Introducere în filosofia contemporană practicată ca o chestiune de opinie subiectivă, revine în întregime autorilor (Compania, București, 2016) și Ordinea vii- de inspirație accidentală, de preferință per- toare a lumii (Niculescu, București, 2017). Nu sonală. Mai ales despre Nietzsche se vorbește reiau ceea ce am tratat pe larg acolo, fiind deja iarăși ca și cum totul ar fi simplu și dacă nu public. Mă opresc în volumul de față, cu un ai citit complet, și dacă înțelegerea ta este o Pe copertă: decupaj, doar asupra filosofiilor principale ale simplă trăire, și dacă nu ai probe sau probele Nistor Coita, Dictando II – detaliu (2009), crizei Europei, care au indus teme, abordări și te contrazic. Se scrie istoria filosofiei fără do- tuș, cretă pe hârtie, 320 x 100 cm soluții ce contează astăzi. O fac din trei consi- cumentare temeinică în subiect. Se elaborează derente. propoziții fără metodă. Se dau idei vechi ca Primul este acela că mulți interpretează noutăți. Terenul este din nou ocupat de idoli ai evoluția Europei ca o continuitate fără rup- lui Francis Bacon, de toate felurile. Nu se cu- turi semnificative, ca și cum nu s-au petrecut noaște starea actuală a disciplinei. Se proclamă evenimente răscolitoare. Naivitatea în materie drept monumente simple exortații ale solitudi- nu mai este, însă, justificată. Nu duce departe nii de seară. proiectarea asupra prezentului a unor optici de În fața acestora avem datoria să apărăm fi- mult dovedite vetuste, căci, în general, contea- losofia dacă nu ca știință – ceea ce era emfatic ză nu doar adevărul, ci și calea pe care se obți- deja la Hegel – cel puțin ca disciplină care preia ne. Prezentul, contemporaneitatea pot fi capta- cât mai mult din felul de a proceda al științei, te doar cu instrumente sincronizate. Europa a dar adaugă cerința elementară a parcurgerii înregistrat o criză gravă, încât cine este profe- și documentării complete asupra subiectului. sional în regulă și pe deasupra responsabil nu Este ratată istoria filosofiei ce nu este preocu- se mai poate raporta la trecut ca și cum nu este pată de documentarea cuprinzătoare, este fra- nimic nou sub Soare. gilă filosofarea ce nu este îngrijită de întregul Al doilea este acela că în cazul filosofiilor realității”. amintite s-a ajuns iarăși la cunoaștere aproxi- n mativă și chiar la erori pe care mulți le credeam depășite, fiecare având, după 1989, la dispozi- 2 TRIBUNA • NR. 368 • 1-15 ianuarie 2018 editorial apoi prin răspîndirea și influența decisivă asu- De la Sfîntul Augustin la pra filosofiei medievale – cel mai important loc, după Augustin sau, am risca, chiar înaintea lui, în formarea și orientarea celei mai mari părți a filosofiei medievale. Renaștere (XIII) Nu am putea sintetiza mai bine decît Anton Dumitriu4 acest sincretism al operei logico-fi- Mircea Arman losofice a lui Boethius și a influenței lui ulteri- oare asupra Evului mediu (chiar dacă Anton u vom zăbovi prea mult asupra ex- Se afirmă că datorăm lui Boethius primul co- Dumitriu vorbea de „scolastica antică” conclu- trem de comentatului și incertului mentariu la Isasoge a lui Porfir tradusă în latină ziile sunt la opera lui Boethius, n.n. M.A.) decît Pseudo-Dionisie Areopagitul ale că- de Marius Victorinus și apoi retradusă de către arătînd cîteva linii definitorii ale întregii sale Nrui merite incontestabile ale operei, dar mai cu el însuși, De Consolatione Philosophiae (operă opere: seamă ale influenței pe care a avut-o în filosofia celebră scrisă în închisoare, parte în proză par- „Logica aristotelică și logica stoică devin Evului Mediu, în special asupra lui Ioan Scotus te în versuri n.n. M.A.), comentariu și traduce- complementare, ele nu formează o sinteză, ci Eriugena, nu poate fi contestată sau ignorată. re la Categoriile lui Aristotel, două comentarii sînt acceptate simultan, ca fiind valabile fiecare, Acesta a fost cunoscut pentru prima oară în și o interpretare la Peri Hermeneia, traducerea reprezentînd fiecare o modalitate a gîndirii, un Occident prin recunoașterea pe care a făcut-o Analiticelor Prime și ale Analiticelor Secunde, a aspect al ei. papa Martin I, considerînd textele lui Pseudo- Argumentelor sofistice, a Organonului, a Topicelor Sub influența concepției stoice, logica aristo- Dionisos ca fiind autentice, la primul Conciliu lui Aristotel și a încă a cîtorva tratate de logică telică iși pierde complet aspectul ei ontologic” Lateran din 649. A urmat apoi, traducerea din pe care le vom enumera mi tîrziu, precum și un (aspect foarte important pentru „exercițiile” de greacă a lui Ioan Scotus Eriugena însoțită de comentariu la Topica lui Cicero care a ajuns pînă logică ale Evului Mediu, n.n. M.A.). note și comentarii, dînd astfel prima exegeză a la noi incomplet. Am subliniat la timp că chiar un Alexandru textelor lui Pseudo-Dionisie pentru occidentul Dincolo de elogiul pe care i-l face É. Gilson, din Aphrodisia, pentru a nu mai vorbi de sin- creștin. traducerile din Aristotel lasă mult de dorit, lim- cretistul latin Boețiu, a redus teoria silogismului Este fără nici un dubiu faptul că dacă am fi bajul pe care îl folosește Boethius fiind unul co- lui Aristotel la jocul formalist al unor litere, care dorit să scriem o istorie clasică a filosofiei1, nu mun și nu un limbaj filosofic (limbajul filosofiei garantează generalitatea (...). am fi putut ignora în nici un chip comentariile grecești nu era limbajul comun, așa cum nu este Sub influența stoică, logicienii devin preocu- asupra operei Areopagitului. În schimb, avînd nici în zilele noastre n.n. M.A.), fapt care duce la pați de clasificări interminabile, de studiul com- în vedere interesul nostru strict pentru ceea ce o anumită precaritate a exprimării și a înțelegerii plet și enumerat în toate amănuntele posibile al am numit gîndire occidentală, este evident că filosofiei lui Aristotel. tuturor formulelor de expresii logice. ceea ce ne interesează este numita influență pe Mai mult, cercetători mai noi3 au îndo- Această mulțime nesfîrșită de reguli și de ti- care acesta a avut-o în filosofia Evului Mediu ieli asupra bogăției operei de traducător al lui puri de propoziții și raționamente va fi aceea ce occidental. Aceasta, desigur, va trece de primul Boethius, afirmîndu-se faptul că singura tradu- va determina terminologia mnemotehnică sco- său traducător, mai sus numit, ajungînd pînă la cere care i-ar aparține ar fi cea a Organonului, lastică. Hugo de St. Victor (m. 1141), Robert Grosseteste lucru care nu ar schimba însă lucrurile în mod Terminologia logică este pe deplin formată. (m.1253) Albert cel Mare (m. 1280) sau Thoma esențial deoarece marea majoritate a doctrinelor În sfîrșit, vom releva faptul foarte important, de Aquino care a scris un comentariu la Numirile artistotelice ar fi încorporate în propriile scrieri că logica – ca și celelalte arte liberale – face parte dumnezeiești în anul 1261. referitoare la silogisme și teologie dintre care din cunoștințele omului cult al epocii, și care este Astfel, am considerat că relevant pentru lu- amintim următoarele: De syllogismo hypotetico, studiată și independentă, în ea însăși, ca știință.