B. P.-HASDEU CINENTE DEN BATRANI S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE JAPAN DOCUMENT, DOUIZECI SI CINCI DE EXEMPLARS NEPUSE IN COMBAT, NUMEROTATE DELA 1 LA 25, BOGDAN PETRICEICU-HASDEU CUVENTE DENBATRANI TEXTE ALESE cu o INTRODUCERE N NOTE DE J. BYCK BUCUREVI'I EDITURA CULTURA NATIONALA" 2, Pasjul Macao, 2 1937 IN TRODUCERE Cuvente den bdtrdni este una dintre cele mai de searna lucrari ale liii B. P.-Hasdeu. $tiinta a inlaturat multe din studiile sale, in care o fantezie excesiva a incercatsäsuplineascadateneatestate;editia de texte insa, pe care ne-a dat-o in Cuvente den bdtrdni, continua a fi pretuitäi astazi, cu toate ca aparitia ei inseamna doar inceputul preocuparilor filologice la noi 1. Filologia, in sensul de < studiul textelor vechi *, se ive§te de fapt cu Timotei Cipariu, care la 1858 ne-a dat cea dintai culegere de texte in Crestomatia seau Analecte literarie dein cartile mai vechi si noue roma- nesci,tiparitesimanuscrise,incepundu dela seclulu XVI pana la alu XIX, cu notitia literaria. Depa- Ondu-1 pe Cipariu printr'o cultura care imbratip nu numai problemele de gramatica,ci cunwinte din 1 Acestei recunoasteri i se datoreste faptul CA cea mai re- centi editie stiintificA de scrisori rominesti vechi: Lettres rou- maines de la fin du XVI' et du debut du XVIII siècle tirdes des Archives de Bistritza (Transylvanie) publides par Alexandre Rosetti, Bucuresti, 5926, e inchinatiit ht mémoire de Bogdan Petriceicu-Hasdeu, auteur de Cuvente den bdtrdni (1878-79) a. 6 CUVENTE DEN BATRANI cele mai variate domenii in legIturà cu filologia, Hasdeu a arätat adevärata semnificatie a acestei dis- cipline O. ne-a dat acum 6o de ani cea dintai imagine a unei editii ftiintifice de texte române§tivechi. Ci- pariu s'a mgrginit la reproducerea textelor cu litere chirilice; Hasdeu, pe langä textul chirilic, a socotit necesar sä dea: transcrierea cu litere latine, descrierea diplomatia a manuscriselor, comentarii istorice de tot felul, privind in deosebi cultura romineascI veche sub toate aspectele ei, 9iun mare num'ar de note lingui- stice ci de istorie literarg. Ceea ce pretuim mai mult in modul cum a editat Hasdeu textele vechi esteexactitatea reproducerii, ca 0 ingeniosul ski sistem de transcriere, care, chiar dacI ajunge uneori la minutioziati considerate de unii invatati ca inutile 1,oferl garantia unei repro- duceri fotografice.i aceastä calitate a fidelit'atii tran- scrierii o descoperim nu numai in Cuvente den bd- trdni,ci 0 in reproducerile din Arhiva istoried 0 Columna lui Traian, 0 in editia Psaltirii lui Coresi (1.577). Observatiile linguistice grupate la sfaqitul fiearui text, in capitolul Notanda, märesc valoarea filologia a Cuventelor. Cu o metoda deslvircitl, Hasdeu adunä aci toate particularitätile grafice, fonetice, morfologice sintactice §i lexicale ale textelor reproduse, 9i. le in- sotqte cu lamuriri de o utilitate incontestabill. I Vezi, deexemplu, D. Russo, Critica textelor li tehnica editiilor, Bucuresti, 1912, p. 78 s. u. INTRODUCERE 7 Dar mai considerim lucrarea lui Hasdeu ca un moment important in evolutia §tiintei noastre, prin aceea cà in Cuvente den bdtrdni s'a inaugurat studiul cartilor populare. Aproape intreg volumul al doilea al acestei opere e consacrat unui domeniu al istoriei literaturii romane, care, ignorat pang la Hasdeu, a ajuns imediat A. se bucure de atentia ce i-o acordau savantii occidentului 1 E adevirat cäide data aceasta Hasdeu a dat frau liber fanteziei sale, con- struind teorii a ciror netemeinicie n'au intarziat s'o demonstreze oamenii de §tiinti 2;nu i se poate insi tägidui spiritul de pltrundere a celor mai complicate probleme §i mai ales bogataiintinsa informatie, privind literatura popularä a celor mai multe popu- laçiuni i extraeuropene. Ca o incununare a studiilor sale privitoare la limba romaneasci veche, Hasdeu avusese intentia si corn- punk' o istorie a limbii romane, cu o introducere in care si dezvolte unele principii de linguistici gene- rail. El nu §i-a tinut insä figaduiala i n'a publicat cleat o parte din introducere. Singura fasciculä a tomului al III-lea din Cuvente denbdtrdni ne di acest fragment care cuprinde dousä din cele cinci capitold anuntate de Hasdeu: 1. Conspectul ftiintelor l La 1883 a apärut Literatura populard romdnd a d-lui Dr. M. Gaster, savantul care de peste o jurnittate de veacurmA- rete cu o recunoscuti competenti problemele ridicate de textele populare. aD. Russo, Studii bizantino-romdne, Bucuregti, 19071 P. 4 g. u. ci Studii i critice, Bucuregti, 1910, p. 17 g. u. 8 CUVENTE DEN BATRAN1 filologice §i 2. Linguistica in genere; ultimele trei capi- tole :Linguistica in speciet Viata limbii ci Metoda fi metode n'au mai aparut, incheindu-se aici o lucrare care putea starni interes. Redactate la 1881, aceste principii de linguistica nu mai pot fi acceptate pe de-a 'ntregul de cei care cunosc stadiulactualalstiinteilimbajului.Prin aceasta, opera lui Hasdeu nu e mai putin demna de ad- miratie. El ne-a dat o sinteza a cunostintelor din vremea sa, cunostinte pe care lestapanea in mod uimitor pe care a stiut sä le expunl cu o logica string si intr'o forma fermecatoare. Pentru ca informatia privitoarelaCuvente den bdtrdni sa fie completà, dam aci titlurilei cuprinsul volumelor aparute Town, I : Limba romdnd vorbitd intre550-1600. Studiu paleografico-linguistic de B. Petriceicu-Hasdeu, cuobservatiunifilologice de Hugo Schuchardt Bucuresti, 1878, cuprinde : I. Acte publicei particulare, un fragment biblic, un catastih al averii Manastirii Galata. II. Analiza cuvintelor romanesti din cateva acte slavonesti si dintr'un glosar slavo-roman. III. Cronica lui Mihail Moxa (1620). 1Observatiile lui Hugo Schuchardt, impreunfi cu alte arti- cole, au apirut inteo fascicull separatil, ca supliment la Tomul I. INTRODUCERE 9 Suplement la Tomul I,Leipzig-Bucuresti,188o, cuprinde: 1. Observatiile lui Hugo Schuchardt: Uber B. P. flasdeu's altrumdnische Texte und Glossen. 2. Raportul lui George Barit despre Cuvente den bdtrdni, citit in Academia Romanä, pentru acordarea Premiului Nasturel. 3. Recenzia d-lui Dr. M. Gaster despre articolul lui A. Cihac: Sur les etudes roumaines de Mr. Hasdeu. 4. Observatiile si adaosurile lui Hasdeu. Town- II : Cdrtile poporane ale Romdnilor in secolul XVI in legdturd cu literatura poporand' cea nescrisd. Studiu de filologie comparativa de B. Petriceicu- Hasdeu, Bucuresti, 1879, cuprinde: Ochire asupra cartilor poporane: Insenmatatea lor. Raportul catre literatura poporana in genere. Cartile poporane ale Romani lor. Codex Sturdzanus. I. Texte mahlcene: 1. Legenda Duminecii; 2. Incerclri de traducere din slavoneste; 3. Un catechism; 4. Douà predici; 5. Legenda Sfintei Vineri; 6. Fragment dintr'o con- juratiune; 7. Legenda lui Avram; 8. Fragment liturgic. II. Texte bogomilice: 1. Rugaciune de scoaterea dracului; 2.Calatoria Maicii Domnului la iad; 3. Apocalipsul apostolului Pavel;4. Cugetäri in ora mortii;5. Apendice la Texte bogomilice: Balada #Cuculi turturica* la ID CUVENTE DEN BATRANI Romani §ila alte popoare;Povestea numerelor la Romani §i la alte popoare. III. Specimen de gramatid comparativä istorid a limbii rom Axle. TOMUL III :Istoria limbii romdne. Partea I : Prin- cipii de linguisticd. Fascioara I: Conspectul ftiintelor filologice. Linguistica in genere. Bucure§ti, 188x. * Editia de fatä e destinatä s'a arate personalitatea lui Hasdeu ca filolog, linguist §i istoric literar, a§a cum apare din magistrala lucrare Cuvente den beitrdni. Din cele peste 1500 de pagini mari ale operei, ne-am limitat sä alegem ceea ce e mai caracteristic, §i credem a cititorii vor putea vedea §i in putinul pe care-1 dam justificarearecuno§tintei ce o datoxim acestui stralucit inAtat 1 J. BYCK 1 Normele urinate la pregItirea editiei de feta aunt expuse inNotele * de la sfinlitul volumului. La aceste *Note * mai e trimis cititorul ori de cAte ori va intAmpina un asterisc (*). CUVENTE DEN BATRANI DIN TOMUL I Tomul I al operei are sub-tithrl Limbo romtind vorbitcl entre 1550-1600. lad cum II justifici Hasdeu: «Zic limbi vorbiti,i iatä de ce. Pani acum, cat se atinge de secolul al XVI-lea, s'au publicat numai texturi romane t r a du s e, in cari nu numai sintaxa oglinde§te, mai mult sau mai putin, o constructiune straina, adeci este slavica sau greaci, dar adesea pink'i cuvintele izolate se intrebuinteazi pe dos, din cauza ctraducatorul nu intelegea sau nu 9tia sa brodeasci ideea originalului.* Si mai departe: t Nu in traduceri trebui clutat graiul viu al unui popor. Colectiunea de fata, prima in felul slu, ne di limba originala a Rominului din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Aci nemic nu e tradus 1 .S Ant acte oficiale sau particulare, scrise in Romania de catra Romani, dupa trebuinte locale §i momentane. 1 Cu excemia textului publicat sub Nr. ri care repre- zintA traducerea unui fragment biblic. Vezi ci Cronica lui Mi- hail Moxa, introducere, pag. 27. (N. Ed.). 14 CUVENTE DEN BATRANI Autorii lor, oameni din popor, nu §tiau multä carte. Ei scriau ap cum se vorbea in zilele lor in orgul sau chiar in satul unde traiau. Importanta filologica a acestor documente este in- intreita : 1. Dialectologicd, aratand diferintele din loc in loc in acela0 interval de timp; 2. Foneticd, intru cat scriitorii, lipsiti de mice cul- tura ortografica, isi dedeau silinta de a transcrie in- tocmai pronunciatiunea cea poporang; 3. Sintacticd, de oara ce cugetarea 0 expresiunea aceluia ce scria nu erau impiedecate prin nemic strain.* Pe MO textele din_ secolul al XVI-lea, Hasdeu publia tot aid citeva documente de pe la inceputul secolului al XVII-lea, pentrucl explicii el t e peste putintä, sub raportul limbei, a stabili o riguroasii Bale de demarcatiune intre anii imediat anteriori si cei imediat posteriori lui i600 t. La inceputul tomului I, Hasdeu face o expunere asupra sistemului sill de editare: 4 Fiecare act este reprodus intocmai dupa original, conservandu-se intactä ortografia lui cirilica, ba 'Ana 0 literele cele aruncate de-asupra randurilor, litterae columnatae, in privinta carora insä lipsa tipografica ne-a silit pe slova cea scrisä in catul al doilea a o pune ceva rnai spre dreapta* de slova cea de desupt, buna- m oarl am in loc de a.