SOCIETATEA „OCROTIREA ORFANILOR DIN RĂZBOI”. COMITETUL REGIONAL CHIȘINĂU (1918-1924) Mihail Iliev Primul Război Mondial a cauzat României pier- aveau să urmeze”, fondează la Iași, în incinta fos- deri umane și materiale considerabile. La sfârși- tei școli de menaj „Principesa Maria”, orfelinatul tul campaniei militare din anul 1916, țara a pier- „Regina Maria”. Instituția a luat fi ința la 16 sep- dut 500 000 de oameni, dintre care 100 000 de tembrie 1916, fi ind „primul orfelinat din Țară pen- morți, 150 000 de răniți și 250 000 de ostași luați tru orfanii din război”. Așezământul se bucura de prizonieri. Din cauza tifosului exantematic, alte înaltul patronaj al M.S. Regina Maria. De altfel, 300 000 de persoane și-au pierdut viața (Istoria regina, alături de mitropolitul Moldovei Pimen românilor 2003, 435). Numai în bătălia de la Mă- Georgescu, au susținut în mod consecvent iniți- răști (11/24 iul. - 19 iul./1 aug. 1917) au căzut 1469 ativele de acest gen ale „comitetului de doamne” de militari români, 3052 de soldați fi ind răniți prezidat de Olga M. Sturdza. La scurt timp, sunt (Istoria românilor 2003, 442). În timpul luptelor deschise orfelinate la Piatra-Neamț și Roman de la Mărășești (24 iul./5 aug. - 6/19 aug. 1917) 27 (Pentru neam și țară f.a., 152-153), iar comitetul 410 de militari și-au jertfi t viața pentru apărarea se transformă într-o veritabilă societate de im- României (Istoria românilor 2003, 446). portanță națională. Asociația obține personalita- Declanșarea ostilităților din timpul primei con- te juridică la 30 decembrie 1917, fi ind înregistrată fl agrații mondiale a agravat și situația socio-eco- cu denumirea de „«Societatea ocrotirea orfanilor nomică a Basarabiei. Ținutul constituia spatele din război», dându-i-se delegațiunea exclusivă frontului și trebuia să asigure o parte din întreți- pentru asistența orfanilor” (Pentru neam și țară nerea alimentară a armatei regulate țariste, pre- f.a., 154). Scopul declarat al Societății era „ocroti- cum și o bună desfășurare a manutanțelor arma- rea orfanilor din război, fără deosebire de națio- tei imperiale ruse. Mai mult decât atât, din zonă nalitate, avându-se în vedere mai întâi orfanii de au fost mobilizați 300 000 de basarabeni. Iar din ambii părinți” (Pentru neam și țară f.a., 155). Se aprilie 1915 și până în primăvara anului 1916, la mai stipula că: construcția fortifi cațiilor au fost antrenați 225 „Societatea acordă ocrotire tuturor orfanilor, fără 000 de localnici și peste 15 000 de care (Purici deosebire de religie, fi e că ei sunt legitimi, legiti- 2012, 146). mați, recunoscuți sau naturali, ocrotirea încetând În România, „Marele război” a lăsat în urmă 360 înainte de majorat atunci când orfanul asistat 728 de mii de copii orfani. Numai în Basarabia, 24 este adoptat, când își regăsește părinții prin re- 142 de copii au rămas fără unul sau ambii părinți întoarcerea sau liberarea lor, când se căsătorește (Pentru neam și țară f.a., 164). Ocrotirea acestor sau când se constată că orfanul este în stare să-și nefericiți era obligația morală a statului și societă- câștige existența, dobândind pregătirea necesa- ții românești. Căci, așa cum se arăta într-o publi- ră într᾽o meserie sau profesiune pe care o poate cație a timpului: „[...]orfanii eroilor erau ai Țărei, exercita” (Pentru neam și țară f.a., 158). ai Neamului și Țara și Neamul întreg avea datoria Din punct de vedere organizatoric, Asociația și-a să ia asupra-și îngrijirea lor, să-i crească, să-i înve- format nouă regionale, care erau grosso modo țe, să le dezvolte caracterele, să facă din ei cetățeni identice cu provinciile istorice românești. Așa muncitori și cinstiți, vrednici de jertfa eroică a pă- cum am arătat mai sus, prima regională a fi ințat rinților lor” (Pentru neam și țară f.a., 149). la Iași, în 1917, înglobând toate județele din Mol- Nobila misiune a fost asumată de principesa Olga dova. A doua regională a fost fondată la 5 iunie M. Sturdza, care „din primele zile ale războiului 1918 și își avea reședința la București, cuprinzând […] cu viziunea clară a nevoilor și durerilor cari 16 județe ale Munteniei și Dobrogei. La 1 februa- Tyragetia, s.n., vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, 183-198. 183 II. Materiale și cercetări rie 1920 regionala București, din cauza suprafeței nare a resurselor Societății și favoritism. Asupra sale prea mari, a fost împărțită în două, formân- acestui confl ict vom reveni mai târziu (Discursul du-se regionala a șaptea, cu sediul la Constanța, 1922, 30). care includea patru județe ale Dobrogei și Cadri- O primă tentativă consemnată de a înfi ința o sec- laterul. Regionala a treia este întemeiată la 23 iu- ție regională în Chișinău a Societății „Ocrotirea nie 1918, stabilindu-i-se reședința la Craiova. Ea orfanilor din război” s-a consumat la 7 iunie 1918. avea drept scop coordonarea activității Societății În acest scop, generalul Ion Istrate1, comandatul în cele cinci județe ale Olteniei. La 25 iunie 1918 Corpului V Armată, a convocat elita intelectuală Chișinăul devine a patra regională a Asociației, a urbei în Sala Eparhială (Casa arhiepiscopului fi ind urmat la 4 februarie 1919 de Cernăuți. Baze- Serafi m) a orașului. S-a constatat însă lipsă de le regionalei a șasea au fost puse la 13 decembrie cvorum, iar cei prezenți au hotărât formarea unei 1919. În ea intrau județele din sudul Transilvaniei. comisii de inițiativă pentru a organiza o nouă în- Reședința acestei unități a devenit orașul Sibiu. tâlnire în care să „poată lua parte cât mai multe Ultimele două secții au fost create în primăvara persoane de seamă și cu dorință de a lucra pen- și toamna anului 1920. La 15 aprilie ia fi ința regi- tru Societate”. Comitetul era alcătuit din: Alexan- onala a opta, cu sediul la Timișoara. Iar la 2 no- drina Istrati (Istrate)2 în calitate de președintă, iembrie este constituită o ultimă regională, care episcopul Dionisie Erhan, arhimandritul Gurie cuprindea județele din nordul Transilvaniei și își Grosu, rabinul Leib Zirelsohn, primarul orașului avea reședința la Cluj. Societatea a optat pentru Chișinău Alexandr Schmidt, Elena Alistar, gene- un model modern și foarte actual de organizare, ralul Paul Angelescu și colonelul Ion Livezeanu3. mizând „pe o largă descentralizare”. Principiu care era considerat drept „cel mai puternic sti- Din 25 iunie 1918 datează procesul-verbal nr. 1 al mulent pentru dezvoltarea și progresul inițiativei Societății în care se menționează faptul că mem- și activității locale”. În fruntea Asociației se afl a brii Asociației, s-au întrunit în aceeași Sală Epar- un Consiliu central și un președinte general, care hială și au ales în unanimitate conducerea regi- administra de drept și regionala Iași. Activitatea onalei Chișinău a Societății „Ocrotirea orfanilor Consiliului central era susținută de cele nouă co- din război”. Episcopul Hușilor Nicodim Muntea- mitete regionale și comitetele fi lialelor. Adminis- nu, desemnat temporar locțiitor de arhiepiscop al trarea Societății se făcea atât de către persoane Chișinăului și Hotinului a devenit președinte de fi zice, cât și de reprezentanții diverselor instituții onoare al Asociației, Alexandrina Istrati – preșe- de stat (Pentru neam și țară f.a., 160-162). dintă, Elena Lusgin (Hélène Lusguine) și Vasile Anghel – vicepreședinți, preotul Teodor Petrovici Spre fi nele anului 1924 Societatea „Ocrotirea or- – casier, iar Elena Alistar – secretară. Din comi- fanilor din război” era „deplin organizată în toate tetul director mai făceau parte: Nadejda Botezatu regiunile Țării” și avea „fi liale în toate județele, (Nadine Bottezat), Eugenia Cerchez (Tcherkess), fără nici o excepție”. La vremea respectivă ea dis- Maria Doliva-Dobrovolski, Sofi a Russo, Natalia punea de 73 de fi liale (Pentru neam și țară f.a., Herța, Anna Siținski, arhimandritul Gurie Grosu, 163) și 102 de orfelinate (dintre care: 3 sanatorii, Paul Gore și Ioan Pelivan. Procesul-verbal este 4 mici spitale oftalmologice și o școală de îndrep- întărit prin 33 de semnături ale membrilor fon- tare). În orfelinatele Asociației erau adăpostiți 10 datori4. 316 de orfani (5934 de băieți, 3017 fete, iar alți 1365 de copii erau întreținuți în diferite școli) Principalele direcții de activitate a Asociației au (Pentru neam și țară f.a., 165). În 1922, referitor fost: implicarea în administrarea orfelinatului la numărul orfanilor de război asistați de Socie- preoțesc din Chișinău, crearea fi lialelor regiona- tate, Alexandrina Cantacuzino, o cunoscută mili- lei în Basarabia, colectarea prin diverse manifes- tantă feministă, președinta regionalei București, tări culturale sau subscripții publice a resurselor a declarat pentru ziarul „Îndreptarea” faptul că materiale necesare pentru întreținerea orfanilor Asociația n-a ajutat efectiv „decât 15 000 de copii de război, menținerea unei legături vii cu centra- din 350 000; restul până la 50 000 înscriși la aju- tor, primesc suma mizerabilă de 15 lei pe lună”. În 1 În original - Istrati. 2 Probabil soția generalului Ion Istrate, deoarece fi gurează în cadrul aceluiași interviu, Alexandrina Cantacuzi- unele documente ca: „Doamna general Alexandrina Istrati”. no o acuza pe Olga M. Sturdza de proastă gestio- 3 ANRM, F. 1410, inv. 1, d. 1, f. 1. 4 ANRM, F. 1410, inv. 1, d. 1, f. 2. 184 M. Iliev, Societatea „Ocrotirea orfanilor din război”. Comitetul regional Chişinău (1918-1924) la Societății „Ocrotirea orfanilor din război” din nu dispunea de „pârghiile” militarilor, așa că la Iași. 13 noiembrie 1919 numărul membrilor înregis- trați „nu atinge nici 100”, iar mulți dintre ei „n’au Pentru a putea veni în sprijinul copiilor orfani nu achitat cotizațiile”13. Situația s-a îmbunătățit la 9 doar din Chișinău și împrejurimi dar și din toată februarie 1920, când a fost aprobată „intrarea în provincia, Societatea decide la 1 iulie 1918 de „a Societate a 646 membrii noi”14. interveni pe lângă comandanții brigăzilor din cu- prinsul Basarabiei ca D-lor să formeze în județe Din primele zile ale activității sale, regionala Chi- fi liale ale Societății”5.