TEORII ȘI CATEGORII ALE CUNOAȘTERII ÎN FILOSOFIA ROMÂNEASCĂ 1700–1947 DE LA PRIMELE IDEI ASUPRA CUNOAȘTERII ȘI GNOSEOLOGIEI LA TEORIA CUNOAȘTERII (TEORIA CUNOȘTINȚEI) ȘI EPISTEMOLOGIE Dimitrie Cantemir, Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago, [1700]. [Dimitrie Cantemir, Metafizica, din latinește de Nicodim Locusteanu, cu o pref. de Em.C. Grigoraș, București Editura Ancora (Biblioteca universală), [1928]. [Reed. Editura acum.info, 2015]. Samuil Micu, Învățătura metafizicii, [1787–1790]. [Samuil Micu, Scrieri filozofice, st. introductiv și ed. critică de Pompiliu Teodor și Dumitru Ghișe, București, Editura Științifică, 1966, pp. 71–187]. Eufrosin Poteca, [Curs de] istoria filosoficească, [1825–1832]. [Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice, ed. critică, text stabilit, st. introductiv, note și bibliografie de Adrian Michiduță, Craiova, Aius PrinteEd, 2008, pp. 219–273]. Eftimie Murgu, Curs de filosofie, [1834–35; 1835–36]. [Eftimie Murgu, Curs de filosofie ținut la Academia Mihăileană (1834–35; 1835– 36), ed. îngrijită și st. introductiv de Victor Țîrcovnicu, Timișoara, Editura Facla, 1986]. Simion Bărnuțiu, [„Filosofia peste tot” după W. T. Krug], [1839 (1857?)]. [Simion Bărnuțiu, Filosofia după W. T. Krug, ediție princeps după manuscris inedit, st. introductiv de Ionuț Isac, text îngrijit, cronologie și notă asupra ediției de Ioan Chindriș, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004]. A. T. Laurian, Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul național de la Sf. Sava din București, [septembrie, 1842]. [Ilie Popescu Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970, pp. 275–282]. Timotei Cipariu, Elemente de filosofia după W. T. Krug, Blasiu, cu Tipariulu Seminariului Diecesanu, 1861; vol. II: 1863. Const. Leonardescu, Methodulu in scientiele physico-naturale, essacte, morale si politice: inductiunea, analogia si deductiunea, Bucuresci, Imprimeria statului, 1868. [Teză pentru a obține gradul de licențiat în litere și filosofie]. D.A. Laurian, „Formarea cunoștinței”, în Transacțiuni litterarie și scintifice, 1872. [Antologia gîndirii românești. Secolele XV-XIX, partea a 2-a, București, Editura Politică, 1967, pp. 565, 566]. Vasile Conta, Teoria fatalismului, în Convorbiri literare (Iași), 1875–1876. [V. Conta, Teoria fatalismului, Iași, Editura librăriei Școalelor, Frații Șaraga, (1894)]. 162 Studii de istorie a filosofiei românești, XII Vasile Conta, Bazele metafizicei. Întâiele principii cari alcătuiesc lumea, [–1882]. [Vasile Conta, Opere complecte, studiu biografic și note explicative alcătuite după scrisori, acte și manuscrise inedite de Octav Minar, București, Editor C. Sfetea „Librăria Școalelor”, [1914], pp. 515 – 638]. Mihai Eminescu, [Fragmentarium], [-1883]. [Mihai Eminescu, Fragmentarium, ed. după manuscris, cu variante, note, addenda și indici de Magdalena D. Vatamaniuc, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981]. Titu Maiorescu, Cursul de istoria filosofiei contimporane, [1884 – 1909]. [Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, ed. îngrijită, note, comentarii și indice de Grigore Traian Pop și Alexandru Surdu, cuvânt înainte de Grigore Traian Pop, Craiova, Scrisul Românesc, 1980]. C[onstantin] Rădulescu-[Motru], Realitatea empirică și condițiunile cunoscinței, București, Tipografia Academiei Române, 1889. Stef. C. Michailescu, Introduce la psihofisică, Bucuresci, Editura Librăriei Socecu & Comp., 1892. Petru P. Negulescu, Critica apriorismului și empirismului, Bucuresci, Lito-tipografia Carol Göbl, 1892. [Lucrare prezentată ca teză de licență la facultatea de Filosofie și litere din București]. Petre Popescu, Teoria probei (în sciința modernă), Bucuresci, Inst. de Arte Grafice „Carol Göbl”, 1901. Ioan Petrovici, Paralelismul psiho-fisic, București, Atelierele Grafice I.V. Socecu, 1905. [Teză pentru doctoratul în Filosofie]. C. Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică,București, Tipografia Curții Regale F. Göbl Fii, 1907. Mihail Rădulescu, Cauzalitatea din punctul de vedere al valoarei cunoașterei, Iași, 1911. [Lucrare prezentată și aprobată ca teză de doctorat în Filosofie, la Universitatea din Iași]. Mihail Rădulescu, Analiza cunoașterei omenești, [vol. I]: Considerații generale asupra cunoașterei: caractere, probleme și metode, Iași, Institutul de Arte Grafice N.V. Ștefaniu & Co., 1912. Traian Brăileanu, Despre condițiunile conștiinței și cunoștinței - Tratat de filosofie, Cernăuți, Librăria editoare H. Pardini, 1912. Eugeniu Sperantia, Apriorismul pragmatic. I. Elaborarea conceptelor, București, 1912. [Teză de doctorat, tipărită cu ajutorul Fundațiunii Universitare Carol I]. Marin Ștefanescu, Le dualisme logique. Essai sur l’importance de sa réalité pour le problème de la connaissance, Paris, Librairie Félix Alcan, 1915. Alexandru Ieșan, Organizarea experienței: procesele spontane și reflexive, Cernăuți, Institutul de Arte Grafice și Editură „Glasul Bucovinei”, 1923. Ioan Petrovici, Studii istorico-filosofice, București, Tipografia „Jockey-Club”, Ion C. Văcărescu, 1925. Mircea Florian: Știință și raționalism, București, Editura Socec & Comp. S.A., 1926. Cicerone Iordăchescu, Teoria judecății. Studiu logico-epistemologic, partea I-a, Iași, Viața Românească, 1927. Al. I. Alexandrescu, Originile și evoluția spiritului științific, București, Imprimeria de Artă Richard Sergies, 1927. Petre Andrei, Probleme de sociologie, București, Editura Casei Școalelor, 1927. S.S. Bârsănescu, Teoria categoriilor. Contribuții cu privire la evoluția sistemelor de categorii, Iași, Institutul de Arte Grafice „Tatarași”, 1928. Titus Lates – Teorii și categorii ale cunoașterii în filosofia românească (bibliografie) 163 Mihai Uță, La théorie du savoir dans la philosophie d’Auguste Comte, préf. de Edmond Goblot, Paris, Librairie Félix Alcan, 1928. Mihai Uță, La crise de la théorie du savoir, Paris, Librairie Félix Alcan, 1928. Dan A. Bădăreu, O sută de ani de naturalism în Romînia, Iași, Tipografia „Opinia” (Biblioteca „Universitas”),1930. Nicolae Mărgineanu, Problema evoluției, Cluj, Societatea de Mâine, 1931. I. Brucăr, Probleme noui în filosofie, București, Societatea Română de Filosofie, 1931. Lucian Blaga, Eonul dogmatic, București, Editura „Cartea Românească” (Colecția „Gândirea”), 1931. Lucian Blaga, Cunoașterea luciferică, Sibiu, Tiparul Institutului de arte grafice „Dacia Traiană”, 1933. Lucian Blaga, Censura transcendentă. Încercare metafizică, București, „Cartea Românească”, 1934. D.D. Roșca, Existența tragică. Încercare de sinteză filozofică, București, Fundația pentru Literatură și Artă „regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie Românească), 1934. Ion Petrovici, Viața și opera lui Kant (Douăsprezece lecții universitare), București, Editura Casei Școalelor, 1936. Constantin Noica, De caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului, [București], Vremea, 1937. Anton Dumitriu, Bazele filosofice ale științei, București, Societatea Română de Filosofie, 1938. Alexandru Mironescu, Spiritul științific, București, Editura Casei Școalelor, 1938. J. D. Gherea, Le moi et le monde. Essai d’une cosmogonie anthropolomorphique, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie Românească), 1938. Mircea Florian, Cunoaștere și existență, București, Societatea Română de Filosofie,1939. Petru P. Ionescu, Ontologia umană și cunoașterea, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” (Operele premiate ale scriitorilor tineri români), 1939. N. Ioachim, Despre exactitatea în științe. Speculațiuni aplicate la problema cunoștinții, Iași, Institutul Grafic „Presa Bună”, 1939. Mircea Mateescu, Realitate și eroare, București, Tip. „Universul” (Colecția „Universul literar”), 1939. Alexandru Posescu, Introducere în filosofie, București, 1939. Ștéphane Lupasco, L’expérience microphysique et la pensée humaine. De la nécessité et des directives d’une nouvelle logique, et des mathématiques qu’elle commande. Esquisse dun nouveau discurs de la méthode, București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” (Biblioteca de Filosofie Românească), 1940. Problema determinismului, autori: Octav Onicescu, Gr. C. Moisil, Șerban Țițeica, Dan Barbilian, București, Editura Societății Cooperative „Oficiul de Librărie”, (Biblioteca „Natura, nr. 2), 1940. Constantin Noica, Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou, București, „Bucovina” I.E. Torouțiu, 1940. Alexandru Claudian, Cunoaștere și suflet, Iași, Tipografia Alexandru Țerek, 1940. Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței: expunere sistematică și critică, vol. I, București, Imprimeria Națională (Academia Română. Studii și cercetări, LIV), 1941. 164 Studii de istorie a filosofiei românești, XII Nae Ionescu, Metafizica I. Teoria cunoștinței metafizice: 1. Cunoașterea imediată; 1928–1929, București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, 1942. Știință și cunoaștere, [Ciclul I], București, Tip. Societatea Națională de Editură și Arte Grafice „Dacia Traiană” (Caiete de filosofie, 4),1942. Nicolae Bagdasar, Teoria cunoștinței: expunere sistematică și critică, vol. II, București, Imprimeria Națională (Academia Română. Studii și cercetări, LVII), 1942. Alexandru Mironescu, Microcosmosul fizic și indeterminismul, București, Editura „Viața literară” (Caiete de filosofie, 6), 1942. Alexandru Posescu, Logica științei, Partea I: Epistemologie, București, [Tipografia Soc. Coop. „Oficiul de Librărie”], 1942. Mircea Djuvara, Contribuție la teoria cunoașterii juridice. Spiritul filosofiei kantiene și cunoașterea juridică, București, Tipografia