GEOGRAPHIA NAPOCENSIS Anul IV, nr. 2/2010 POTENŢIALUL DEMOGRAFIC AL MICROREGIUNII TĂŞNAD Nicoleta, DAVID1, Sorin, FILIP1, Ştefan, BILAŞCO2, Viorel, GLIGOR1, 1Universitatea ,,Babeş-Bolyai” , Facultatea de Geografie, Str. Clinicilor, Nr. 5-7, Cluj-Napoca, România 2010 2 / Academia Română, Filiala Cluj, Colectivul de Geografie,2 Str. Republicii, Nr. 9, Cluj-Napoca, România nr. Abstract. - The Demographic Potential ofIV, Tasnad Microregion. The demarcation of Tasnad Microregion to its present shape is based on criteria formulated by the opportunityAN. of delivering access to local development vectors through projects focused on the most urgent needs. From the demographic point of view there is a series of phenomena such as low population density (well below the national average), decrease in the number of population due to ne- gative natural balance and emigration, population aging, mixed ethnic structure. Population aging and the decrease in the number of population represent major demographic risks. Cuvinte cheie: NAPOCENSISpotenţial demografic, dinamica naturală, îmbătrâni- rea demografică, Tăşnad, structura populaţiei. 1. Consideraţii generale: Microregiunea aflată în studiu, cuprinzând oraşul Tăşnad şi 17 co- mune învecinate geographianapocensis.acad-cluj.rose desfăşoară pe o suprafaţă de 817,52 kmp şi are o popula- ţie de 46 449 locuitori (2008), în scădere cu 2,66% faţă de anul 2004 când numărul populaţiei era de 47719. (Fig. 1) GEOGRAPHIADinamica popula ţiei (harta, nr 2) în teritoriul studiat este nuanţată, astfel că există trei localităţi cu dinamică pozitivă, anume în localităţile Căpleni (100,34%), Ciumeşti (101,18%) şi Urziceni (101,53%), pe când în restul teritoriului se înregistrează scăderi de populaţie. La polul opus se află localitatea Cehal cu o scădere numerică a populaţiei de 9,8% în intervalul 2004 – 2008. (tabelul nr. 1) Potenţialul demografic al microregiunii Tăşnad Repartiţia densităţii populaţiei este ilustrată în harta nr. 3. Cea mai mică densitate se înregistrează în cadrul comunei Săcăşeni (13,11 loc/kmp), urmată de Ciumeşti (22,13 loc/kmp), Căuaş (25,78 loc/kmp), Cehal (25,95 loc/kmp) şi Săuca (26,04 loc/kmp). 50000 2010 / 49500 2 49000 nr. r lucuitori ă IV, 48500 Num AN. 48000 47500 2004 2005 2006 2007 2008 Anul Număr locuitori Fig. 1. EvoluţiaNAPOCENSIS numărului de locuitori în intervalul 2004-2008 Populaţia regiunii analizate este în continuă scădere, ca de altfel pe întreg teritoriul naţional, dar şi în cel al majorităţii Statelor membre ale Uni- unii Europene. Între principalele cauze ale scăderii numerice a populaţiei amintim: scădereageographianapocensis.acad-cluj.ro indicelui natalităţii, creşterea numărului celor plecaţi din localitate. La acestea se adaugă fenomenul de îmbătrânire demografică. GEOGRAPHIA2. Dinamica natural ă. Elementele definitorii ale mişcării naturale sunt reprezentate de naşteri (intrările demografice naturale în sistem) şi decese (ieşirile din sistem). Inten- sitatea intrărilor şi ieşirilor pe cale naturală într-un sistem demografic este ex- primată prin natalitate (rata natalităţii) şi mortalitate (rata mortalităţii). Analiza mişcării naturale vizează perioada 2004 – 2008 şi are la bază informaţiile furnizate de către primăriile localităţilor. 63 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR Natalitatea, privită în ansamblu, la nivelul arealului supus analizei, se înscrie în trendul relativ scăzut, ce caracterizează situaţia generală a Ro- mâniei în privinţa naşterilor. În profil teritorial, natalitatea prezintă diferenţieri semnificative de la o unitate administrativă la alta. Astfel, cu valori superioare se înscriu comu- nele Căuaş, Tiream, Tăşnad, Pişcolţ, Berveni, iar cu valori minime Urziceni, Ciumeşti, Petreşti, Cehal şi Cămin. Pentru majoritatea comunelor se observă uşoare creşteri ale numărului naşterilor comparativ, ‚între anii 2007 2010şi 2008. / Tabelul 1. Evoluţia numerică a populaţiei şi dinamica acesteia2 în intervalul 2004 – 2008 nr. Nr. Localitatea 2004 2005 2006 2007 2008 Dinamica Crt. IV, 1 ANDRID 2583 2550 2543 2512 2499 96,74% 2 BERVENI 3654 3599 3592AN. 3569 3567 97,61% 3 CĂMIN 1349 1344 1340 1342 1347 99,85% 4 CĂPLENI 3153 3161 3136 3150 3164 100,34% 5 CĂUAŞ 2552 2484 2565 2458 2428 95,14% 6 CEHAL 1911 1844 1780 1763 1725 90,26% 7 CIUMEŞTI 1434 1459 1435 1440 1451 101,18% 8 FOIENI 1914 1865 1865 1854 1860 99,73% 9 PETREŞTI 1640 1611 1602 1595 1587 96,76% 10 PIR NAPOCENSIS1671 1645 1626 1593 1588 95,03% 11 PIŞCOLT 3178 3175 3199 3184 3171 99,77% 12 SANISLĂU 3681 3634 3633 3637 3626 98,50% 13 SANTĂU 2628 2569 2556 2546 2552 97,10% 14 SĂCĂŞENI 1260 1227 1234 1217 1214 96,34% 15 SĂUCA geographianapocensis.acad-cluj.ro1481 1461 1456 1448 1438 97,09% 16 TĂŞNAD 9788 9659 9640 9479 9419 96,23% 17 TIREAM 2339 2322 2311 2298 2287 97,77% 18 URZICENI 1503 1518 1508 1517 1526 101,53% GEOGRAPHIA Total 47719 47127 47021 46602 46449 97,33% 64 Potenţialul demografic al microregiunii Tăşnad 2010 / 2 nr. IV, AN. NAPOCENSIS geographianapocensis.acad-cluj.ro GEOGRAPHIA 65 2010 / 2 nr. IV, AN. Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, NAPOCENSIS Ş tefan BILA geographianapocensis.acad-cluj.ro Ş CO, Viorel GLIGOR GEOGRAPHIA 66 Potenţialul demografic al microregiunii Tăşnad 2010 / 2 nr. IV, AN. NAPOCENSIS geographianapocensis.acad-cluj.ro GEOGRAPHIA 67 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR Bilanţul demografic natural are o singură valoare pozitivă la Săcăşeni, un indice de echilibru de- mografic la Tiream (creş- tere 0), în vreme ce toate celelalte localităţi relevă un bilanţ demografic natu- 48.3% ral negativ. Acest lucru se reflectă nemijlocit în ten- 51.7% 2010 dinţa de scădere/ a popula- ţiei teritoriului2 analizat, şi de reducerenr. cantitativă a a) resursei umane aferentă Femei Bărbaţi acestuia.IV, 9.5% 0.3% 3. Dinamica teri- 9.4% AN. 38.8% torială a populaţiei. Acest indicator rezultă din raportul stabi- liri – plecări ((harta nr. 4). De notat că acest bilanţ 41.9% poate fi analizat atât la nivelul fiecărei unităţi b) Români Maghiari Ge rmani Romi Alte etnii teritoriale în parte, dar şi NAPOCENSIS la nivelul microregiunii prin raportarea la intrările 3.7% 3.6% şi ieşirile din perimetrul 22.1% 41.5% acesteia. În general, bi- lanţul este negativ datori- geographianapocensis.acad-cluj.rotă pierderilor de populaţie ale oraşului Tăşnad. În 29.1% majoritatea comunelor ra- GEOGRAPHIA portul este pozitiv, numă- c) rul celor sosiţi fiind su- Ortodocşi Romano Catolici Reformaţi Gre co Catolici Alte confesiuni perior plecărilor (Căpleni, Fig 2. Structuri demografice: Căuaş, Ciumeşti, Petreşti, a) structura pe sexe; b) structura etnică; c) structura confesională Sanislău, Tiream, Urzi- ceni). 68 Potenţialul demografic al microregiunii Tăşnad 4. Structurile de populaţie reprezintă o componentă demografică deosebit de importantă în evaluarea potenţialului demografic general.. Structura pe sexe (fig.2a ) reflectă o pondere uşor mai ridicată de până la 51,7% a populaţiei feminine, a cărei durată de viaţă este superioară. Doar în comuna Santău observăm din acest punct de vedere o inversare a indicatorului, având 50,4% populaţie masculină. Populaţia pe grupe de vârstă (în anul 2009) pune în evidenţă tendinţa de îmbătrânire continuă a fondului demografic. În unele comune cum2010 ar fi Săcăşeni, Santău, Cehal ea depăşeşte 35%. O situaţie îngrijorătoare/ în legătu- ră cu raportul dintre populaţia sub 20 ani şi cea peste 60 ani întâlnim2 în locali- tăţile Tiream (370 persoane cu vârsta sub 20 ani şi 1220 persoanenr. cu vârsta peste 60 ani) şi Urziceni ( 290 persoane cu vârsta sub 20 ani şi 351 cu vârsta peste 60 ani). În localităţile Andrid, Berveni, C ămin,IV, şi Santău tendinţa de îmbătrânire demografică este evidentă prin populaţiei vârstnice. În tendinţă uşoară de întinerire demografică se înscriu comunele Ciumeşti şi Foieni. Grupa de populaţie tânără corelabilă AN.cu natalitatea este în scădere înregistrându-se valori cuprinse între 14 şi 17%. Structura populaţiei ocupate se înregistrează la nivelul celor trei domenii principale de activitate: primar, secundar şi terţiar. Predomină net populaţia ocupată în sectorul primar cu valori de peste 90% în comunele Santău, Săuca, Cehal, Săcăşeni, Pir, Căpleni. (harta 5) În sectorul secundar valori mai ridicate se înregistrează la Tăşnad, Foieni, Pir, Berveni, cu valori cuprinse între 4 şi 8%. Sectorul terţiar, NAPOCENSISal serviciilor, depăşeş te ca pondere pe cel secundar fără a avea însă valori ridicate. Cele mai mari valori se regăsesc la Tăşnad unde dezvoltarea turismului a oferit oportunităţi pentru forţa de muncă loca- lă, atât în ramura propriu zisă cât şi în cele care o deservesc (transport, ali- mentaţie publică, comerţ, servicii medicale). Cu valori mai ridicate se în- scriu şi comunelegeographianapocensis.acad-cluj.ro Foieni, Petreşti, Berveni, Sanislău, etc. Structura etnică (fig.2b) a populaţiei în anul 2009 este caracterizată de o pronunţată interferenţă, alături de români coabitând maghiari, rromi GEOGRAPHIA(ţigani), germani (şvabi), etc. La nivelul întregii unităţi, atât în mediul urban cât şi în cel rural predomină populaţia de etnie română (Berveni 96,6%, Pişcolţ 61,9%, Santău 54%). Populaţia maghiară este majoritară în comune- le Căpleni (91%), Urziceni (58,97%) şi Foieni (55,78%). Etnicii germani (9,4% din totalul populaţiei) sunt bine reprezentaţi în localităţile Ciumeşti (60,9%), Cămin (46,54%), Petreşti (43,58%), Foieni (41,34%), Tiream (30,6%) şi Urziceni (22,93%). Populaţia de origine germană, şvabi, aparţi- 69 Sorin FILIP, Nicoleta DAVID, Ştefan BILAŞCO, Viorel GLIGOR nând şvabilor sătmăreni