BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA LA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA THE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATE L’IMAGE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGER THE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA ALMANAH / ALMANACH / ALMANAC NR. 3 Chiinău 2005 Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate Director general: Alexe Rău Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate Elaborare: Tamara Cotoman Tania Luchian Coperta: Drago Popa Miu Lector: Jana Badan Imaginea Republicii Moldova în străinătate: Almanah, nr. 3, 2005 / Biblioteca Naţională a Republi- cii Moldova; elab. de Tamara Cotoman, Tania Luchian; lector: Jana Badan. – Chiinău: BNRM, 2005 (Imprimeria BNRM). – 48 p.; 30 cm; 100 ex. © Biblioteca Naţională • 2005 ISBN: 9975-994-4-1 CZU: 908(478)(059) 2 3 Bibliotecile sunt, Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate de asemenea, ferestre deschise spre spiritualitate. Lidia Kulikovski, dr. în pedagogie BIBLIOTECILE CA FACTOR INTEGRATOR AL COMUNITĂŢII Umanizarea societăţii este un proces în- bogăţesc dimensiunile profesiilor de intermediere delungat, cu dealuri i cu văi, minat, pe de o infodocumentară. Ca organism al comunităţii, parte, de umbrele istoriei, de vechi deprinderi, Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate biblioteca nu mai rămâne o simplă suită de orga- de spaime ancestrale, de prejudecăţi, de partea nizări în jurul procesului de achiziţie, ordonare, intolerantă i egoistă din fiinţa umană, dar i lu- stocare i diseminare a informaţiei i documente- mina în adânc de speranţe, de dăruiri i de fapte lor, ci devine o componentă dinamică, implicată înălţătoare i salvatoare pentru om. în desfăurări complexe de reabilitare umană, prin Orientarea spre categoriile de persoane deza- promovarea celor mai solide seturi de valori. vantajate, recunoaterea i rezolvarea problemelor Doamna Lidia Kulikovski a ilustrat cu acestora indică nivelul de democraţie reală dintr-o competenţă fiecare dintre aceste idei directoa- societate, capacitatea majorităţii populaţiei, de a re ale tezei sale. Deplina integrare în strategiile depăi unele dificultăţi de înţelegere i de acţiune comunităţii este un obiectiv salvator atât pentru pe care, de regulă, nu i le recunoate. comunitate, cât i pentru biblioteci. Teza este Tema implicării bibliotecilor în diminuarea demonstrată cu adâncime i cu fineţe. Se con- impactului negativ al diverselor forme de dezabi- turează, explicit i implicit, faptul că bibliotecile litate a fost redusă la scheme generale, bazate pe sunt excelent plasate pentru a rebusola membrii dimensiunile umaniste i altruiste ale paradigmei dezavantajaţi, dezamăgiţi i rătăciţi ai comunită- milenare a bibliotecii. ţii, pentru că pot face acest lucru într-o manieră Bibliotecile, cele publice mai ales, au fost din- superioară, punând în relaţie complementarita- totdeauna într-o relaţie evidentă de empatie spe- tea funciară a fluxurilor i formelor informaţiei cială, cu persoanele în dificultate, dacă se acceptă contemporane. faptul că lipsa mijloacelor necesare pentru accesul Teza Doamnei Lidia Kulikovski degajă, pe la cunoatere este, în mod real, o dificultate ma- tot parcursul său, ideea că ridicarea spre gândire joră. teoretică superioară este un imperativ al epocii Numai activitatea de cercetare poate deschide noastre i că, în consecinţă, în perimetrul proble- porţile către alte înţelegeri, alte reglementări, alte maticii abordate, acţiunea insistentă, concentrată înzestrări i alte comportamente, atât în structurile i metodică pentru a răspunde nevoilor persoa- paterne, cât i în mediul biblioteconomic. nelor defavorizate este singura soluţie producti- vă. Înarmaţi cu concepte noi, bogate în sensuri, Teza doamnei Lidia Kulikovski “Evoluţia cum este cel de “bibliotecă social-inclusivă” sau serviciilor de biblioteci pentru persoanele dez- de “bibliotecă hibridă” dar, mai ales, mobilizaţi avantajate în contextul democratizării sociale” de exigenţele superioare ale unor noi modele (Chiinău, 2003, 156 p.) este o cercetare, necesară, existenţiale, traversate de o etică superioară i de actuală motivată i solid construită, cu o structură un umanism luminat, oamenii bibliotecilor pot logică, desfăurată pe o schemă clasică, de la ta- dovedi perenitatea i utilitatea uneia dintre cele bloul general al problemei la practica locală i apoi mai solide i mai fertile structuri culturale ale la soluţiile de perspectivă. societăţii. Autoarea a pornit de la funcţiile cele mai ge- neroase i cele mai perene ale bibliotecii, legate de Ion STOICA filozofia fundamental-optimistă a societăţii uma- ne, pentru a ajunge la abordări i detalii de acţiune Biblioteca, 2003, nr.4, p. 110-111. care remodelează existenţa acestor instituţii i îm- 2 3 RELIGIE O CĂLĂTORIE DE NEUITAT De aici am plecat spre locurile unde au pro- Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate povăduit Sf. Apostol Pavel i ucenicul său Varnava. Pe parcursul anului care s-a scurs (2003) o Apoi am poposit la mănăstirea “Sf. Neofit”. În pre- delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Moldova a în- zent această mănăstire este numită Grădina Raiu- treprins un pelerinaj la locurile sfinte ale insulei lui. Aici se află un muzeu unde întâlnim icoane Cipru pentru a lua cunotinţă de viaţa spirituală a unicale, datând din sec. XII-XVII. acestui ţinut binecuvântat de Dumnezeu. Mai apoi am vizitat vechea mănăstire cu Părintele Petru (Musteaţă), Arhim, care e i hramul în cinstea icoanei Maicii Domnului “Hri- duhovnicul i administratorul mănăstirii Hâncu a sopoiatisa”. trecut în revistă impresiile sale de călătorie vizavi Mai târziu am poposit la mănăstirea “Sfântul de impresionantul pelerinaj. Nicolae”. “Călătorind pe această insulă, am vizitat acele Seara am fost primiţi de către Mitropolitul locuri sfinte, unde au propovăduit Sf. Apostol Pa- Atanasie al Limasonului. Am aflat că în mitropolie vel, Sf. Ierarh Nicolae i mulţi alţi sfinţi. Poposind sunt 112 parohii, 150 preoţi, o mănăstire de călu- Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate în oraul Pathos, am coborât în catacomba Sfintei gări i 7 mănăstiri de maici. Mitropolitul Atanasie Solomonia, unde cretinii se ascundeau de prigo- este i preedintele Centrului de reabilitare în nitorii romani. În ea s-au păstrat fresce vechi, care cinstea “Acoperământului Maicii Domnului”. Aici dăinuie din primele secole cretine. persoanele cu deficienţe i probleme duhovniceti primesc ajutorul necesar. A doua zi grupul nostru a vizitat mănăstirea de călugări Troditisa, înfiinţată în anul 990. Ulterior am mers spre cea mai vestită mănăsti- re de călugări – Kykkos. Mănăstirea este construită la sfâritul sec. IX. Icoana Maicii Domnului pictată conform tradiţiei de Sf. Apostol i Evanghelist Luca se află în mănăstire de mai bine de 900 de ani. Muzeul Mănăstirii este unical în comparaţie cu toate cele vizitate. Mai târziu am vizitat mor- mântul Arhiepiscopului Macarie, fostul preedinte al insulei Cipru. Încheind călătoria am înălţat ru- găciuni Bunului Dumnezeu ca să ne ierte greelile i să adauge har tuturor cretinilor dreptmăritori”. Altarul credinţei, 2003, 29 noiemb., p. 4. 4 5 POLITICĂ ANUL POLITIC 2003 q În zilele de 16-17 ianuarie preedintele Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate ÎN REPUBLICA MOLDOVA Bulgariei Gheorghi Pârvanov s-a aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova. A fost prima vizită O dată cu deschiderea frontierelor i inten- a unui ef al statului bulgar de când ţara noastră sificarea contactelor internaţionale, aprofundarea s-a declarat independentă. La întrunirile celor doi integrării statelor membre ale Uniunii Europene, efi au fost abordate probleme diverse de interes problema frontierelor, în special, din punct de reciproc. Cele două părţi i-au extins i aprofundat vedere militar, s-a transformat în Europa în una raporturile bilaterale în aspecte politice, economice, de interes general. Drept exemple în acest sens tiinţifice, culturale. În acest sens a fost semnat un pot servi semnarea i implementarea Acordului Acord interguvernamental cu privire la asistenţa Schengen, iniţiativa de gestiune a frontierelor la administrativă reciprocă în domeniul vamal i un nivelurile naţional i regional, lansată în cadrul alt Acord de colaborare între ministerele justiţiei ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, celor două state. introducerea de către mai multe ţări a restricţii- Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate lor de circulaţie, prin obligativitatea paapoarte- q În oraul elveţian Luzern între 20-22 ia- lor i a vizelor. nuarie a avut loc o conferinţă internaţională, axată Aceste evoluţii au tendinţe i urmări atât po- în jurul problemelor caracteristice perioadei de zitive, cât i negative, mai ales, pentru cetăţenii Re- tranziţie cu care se confruntă cele mai sărace apte publicii Moldova, ţară care se confruntă cu diverse ţări ale CSI – Moldova, Azerbaidjan, Armenia, dificultăţi în organizarea controlului frontierei Georgia, Kîrgîzstan, Tadjikistan, i Uzbekistan. sale pe sectorul transnistrean al frontierei mol- La acest for au fost examinate chestiuni în vederea do-ucrainene. Dar i la frontiera moldo-română, acordării de ajutor în formarea unei politici eco- care este mult mai bine organizată i controlată, nomice, în elaborarea programelor de reducere a apar probleme, mai ales, în legătură cu o eventuală nivelului sărăciei i a datoriilor externe. Delegaţia transformare a ei în frontieră Schengen. Republicii Moldova a fost condusă de vicepremie- Dialogul politic al Republicii Moldova cu rul tefan Odagiu. structurile europene a fost susţinut mereu. Astfel, Iniţiativa Central Europeană