11, Stefan Ionescu muzzle imu 0 zaraf i diplomat la inceputul secolului al XIX- lea FA? .. r - - = .C.;. AI ir--.."J z , is,li .it_f.:7e: +., e...-r- ,.. ..7. A4 fl. - c-:. ..v.O.tW i) .A ,-..\ - ,-;.4. - --_,, W '''t ' 4t.ft.s' ;-: er.; :,.:..,...,,..nw-i-ii,:s.:, www.dacoromanica.ro 1 .5TEFAN IONESCU MANUC BEI zaraf # diplomas la inceputul secolului al XIX-lea www.dacoromanica.ro Coperta de CORNEL POPOVICI www.dacoromanica.ro TEFAN IONESCU MANUC BEI zaraf si diplomat la inceputul secolului al XIX-lea EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA. 1976 www.dacoromanica.ro CUVINT INAINTE In perioada de trecere de la feudalism la ca- pitalism, ce se desfa§oara in tarile romAne la sfir0tul se- colului al XVIII-lea §i inceputul secolului al XIX-lea, se constata aparitia unui factor economic, social§i poli- tic nou, reprezentat de tipul capitalist, produs al acumu- larii de capital. Data fiind dezvoltarea economica a tad- lor romAne in aceasta perioadd, capitalul a cunoscut mai intii, numai forma capitalului comercial §i forma capita- lului beirtesc, aceste cloud forme fiind, dealtfel, caracteris- tice perioadei premergatoare modului de productie ca- pitalist. Ele au fost activate de negustori, de zarafisi, in general, de a§a-zi0i oameni de afaceri 0 au dus, cu necesitate, la capitalul climciteiresc, despre a carui dezvol- tare Karl Marx afirma. ca este legata de cea a capita- lului comercial 0, in special, de a capitalului pentru co- mertul cu bani"1. Cit despre cea de a treia forma a capi- talului capitalul industrial ea avea sa se afirme in ladle romAne mult mai tirziu. Inca de la sfir0tul secolului al XVIII-lea apar in Mol- dovai Tara Româneasca mari negustori, ca urmare a acumularii de capitaluri rezultate din circulatia marfu- rilor. Astfel, pentru a cita citeva nume, amintim pe ne- gustorul Iona§cu din Slatina, care a infiintat un spital siocoalài le-a inzestrat cu cloud mo0i2; pe negustorul 1 Karl Marx, Capitalul, III (partea a II-a, cartea a XII-a), Buc., 1955, p. 567. 2 N. Iorga, Istoria comertului romeinesc, epoca mai nouti, Buc., 1925, p. 82. 5 www.dacoromanica.ro Hagi Stan Jianu care a cumpdrat un rang boieresc, std- pinea mai multe mosiii avea agenti comerciali dincolo de Dundre3; sau pe negustorul Petre Luca, cumpardtor de piei de caprd din Tara Romaneased, pe care le pre- lucra si apoi le vindea ,in Austria4. Mai evidentd apare situatia marilor negustori si a zarafilor din Bucuresti. Acestia erau angajati in mari afaceri care priveau in mod direct economiarll. Contracciii", arendasi ai oc- nelor, ai drumurilor, ai vdmilor sau epistatii veniturilor mdndstiresti, constituiau, in principal, un factor econo- mic exploatator. Iar mari zarafi ca: Meitani, G. Sachela- rie, Apostol. Ion Hagi Moscu, Facca, Romanit, Belu, Ian- cu Scufa, dintre care unii au obtinut chiar titluri nobi- liare plätite Curti habsburgice; apoi marele negustor de mdtdsuri Balutd sau marele marchitan Stefan adltdretu, toti acestia cumpArau mosii cu preturi derizorii de la boierii care nu puteau rezista atractiei extraordinare a miilor de galbeni. Acum, la inceputul acestui secol s-a produs o imensd schimbare in proprietatea imobiliard a Tarii Romanesti5. In timpul domniei lui Ioan Vodd Caragea, unii mari zarafi bucuresteni au imprumutat statul. Astfel, In de- cembrie 1815, Ion Hagi Moscu imprumutd vistieria cu 222.650 taleri iar in noiembrie acelasi an, Sachelarie o imprumutd cu 420.000 taleri. La 8 mai 1816 Tara Roma- neasca era datoare lui Sachelarie cu suma de 910.681 ta- leri, pentru care i s-au cedat husmeturile pe un an in va- loare de 1.313.537 taleri. (Multi dintre acesti zarafi erau colaboratori apropiati ai marelui boier Constantin Fili- pescu, fostul vistier al Tarii Romanesti intre anii 1807 1810)6. 3 V. A. Urechia, Istoria românilor, XII, p. 95. 4 N. Iorga, op. cit., p. 80. 5 G. Ionnescu Gion, Istoria Bucurescilor, Buc., 1899, p. 472. 6 Ibidem. 6 www.dacoromanica.ro In afard de rolul lor economic, negustoriii zarafii au jucati un rol politic. Sint numiti in divan, in adminis- tratia oraselor, epitropi de spitale si de scoli. In 1797, din Dregdtoria drept4ii fac parte si citiva negustori, iar in anul urmdtor, 1798, cei patru vornici de al doilea rang, sint alesi tot dintre negustori7. Tot din rindurile lor se recrutau la inceputul secolului al XIX-leai agentii unor consuli. Este cunoscut cazul J.ui Ion Hagi Moscu, prietenuli informatorul lui Ledoulx, consulul francez la Bucuresti. Intr-un raport cdtre Talleyrand, acesta afir- ma cA toate informatiile in legAturd cu rusii le detinea de la un boier Hagi Moscu pe care rusii nu-I bAnu- iesc"9. Un alt caz a fost acela al lui Constantin Stefan Be lu, agentul oficial al lui loan Vodd Caragea pe lingd oavalerul de Gentz, unul dintre intimii cancelarului Met- ternich, care trimitea domnitorului fanariot rapoarte asu- pra politicii europene. Surprins Ca preda rusilor documente ale lui Gentz, Constantin-tef an Be lu a fost expulzat din Viena. In locul acestuia, Ioan Vod5. a trimis pe secreta- rul sau, Rasty9. In cadrul noii pozitii pe care o detineau marii negus- tori, zarafiii, in general, oamenii de afaceri, intr-o pe- rioadd in care se fdcea trecerea de la feudalism la ca- pitalism, se situeazai Manuc Bei. Pornind de" la prac- ticarea unui negot circumscris la regiunea Rusciuc, el §i-aextins, in mod constant, spatiul in care a activat, im- binind cu multá abilitate negustoria cu politica. Demnitar al Curtii domnesti, fiind numit paharnic de cdtre Con- stantin Vodd Ipsilanti, in 1803, a fost trecut in arhondo- 7 V. A. Urechia, op.cit., VII, p. 176-177; E. iC. Limona, Negustori bucurefteni lasfirsitul veacului al XVIII-lea In Studii" XIII (1960), nr. 4, p. 136-137. 8 Hurmuzaki, Documente, XVI, p. 902. 9 I. C. Filitti, Corespondenta domnilori boierilor romdni cu Metternich 0. cu Gentz, Buc., 1914, p. 6 §i. 24. 7 www.dacoromanica.ro logia tarn iar in multe rapoarte consulare cind se vorbea despre el, era numit bancherul Mannouci, boier si mare proprietar in Valahia"10. Aparind in viata ecónomica a Peninsulei Balcanice, in general,i a Tarii Romanesti, indeosebi, in aceastd perioadd de mutatii economice frdmintari politicei militare, Manuc Bei s-a putut afir- ma atit ca mare capitalist, cit si ca om politici diplo- mat. El a jucat un insemnat rol in desfdsurarea eveni- mentelor politicei militare din Peninsula Balcanica Tara Romaneascd, de la inceputul secolului al XIX-lea. Cercetarea acestor evenimenteistabilirea contributiei avutd de Manuc Bei la determinarea lor, constituie obiec- tul lucrarii de fate.% Viata si activitatea economica, politica si diplomatica a lui Manuc 'Bei sint strins legate, in principal, de is- toria Tarii Romanesti de la inceputul secolului al XIX-lea. Totodatd, Manuc Bei si-a desfasurat viata si. activitatea si in afara hotarelor Tdrii Romanesti. In acest sens sint de retinut legaturile lui la Constantinopol si la Rusciuc, pina ce s-a stabilit definitiv la Bucuresti; precum si ace- lea din Rusia, pe care si le-a fdcut dupa ce a fugit din resedinta domneasca a Tärii Românesti. De aceea, auto- rul a fost obligatsd-siurmdreasca eroul", nu numai in capitala Imperiului otoman sau in marele centru corner- cial de la Rusciuc, ciila Sibiu, Viena, Petrograd si conacul sau de la Hincesti. Lucrarea se bazeaza pe cloud principale surse: Cronicile privind istoria tcirilor rorndne de la ince- putul secolului al XIX-leai corespondenta diplomaticd din aceastd perioadd. 0Hurmuzaki, Documente, II/1, p. 505. 8 www.dacoromanica.ro Materialul documentar de arhivei in legeiturd cu Ma- nuc Bei: izvoare narative contemporane, lucrári, articole sau comuniceiri, tiparite sau nu, asupra lui Manuc Bei. In ceea ce privesste cronicile referitoare la istoriatäri- lorrot/lane la inceputul secolului al XIX-lea, de*i nu pot fi comparate ca valoare documentardi nici ca valoare li- terard cu cronicile muntene din secabal al XVIII-lea, to- tusi, prezintä un interes deosebit prin aceea cà ele cu- prind insemnAri si note asupra unor evenimente la care au participat autorii thr. Aceste cronici sint: Dionisie Eclisiarhul, Cronograful Tarii Rombiesti de la 1764 pine.' la 1815. (Tezaurul de monumente istorice pen- tru RomAnia, II, Buc., 1863, p. 159-236). Zilot RomAnul, Ultima cronicei romdnei din epoca fana- riotilor (1800-1821, publicatà cu o introducere de B. P. Hasdeu, Buc., 1884.) CroniculProtosinghelului Naum Rimniceanude la 1768-1810 (C. Erbiceanu: Cronicari greci care au serfs despre români in epoca fanariotithr, Buc., 1888, p. 259 294). Cronica mestesugarului loan Dobrescu (1802-1830), pu- blicatA de Ilie Corfus in Studiiiarticole de -istorie", VIII (1966), p. 309-403. Insemneirile Andronestilor (1799-1848),publicatede Ilie Corfus, Buc., 1942, p. 45-111. Dionisie Fotino, Istoria generaid a Daciei,trad.de G. Sion, IIII, Buc., 1859. Freiteasca imbrcitosare", epistolA a unui boier moldo- vean care un altul valahean descriind starea silnicAsi tristd a Valahiei de la inceputul secolului prezent, 1800 1821, publicatà in traducerea romAneascA de Constantin Erbiceanu(Biserica ortodoxAromAnA", XIII,1889 1890, p. 177-200; 257-279; 337-360; 417-441). Eru- 9 www.dacoromanica.ro ditul C. Erbiceanu consider& autor al acestei cronici pe Naum Rimniceanu. Cit despre corespondenta diplomatic&i, in primul rind, numeroasele rapoarte consulare ale igentilor diplomatici francezi, rusi sau germani acreditati la Bucuresti, Iai sau in centre din sudul Dunarii, ea este reprodusa dupd originalele din arhivele ministerelor de externe de la Paris, Petrograd si Viena in prestigioasa colectie a lui Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privind istoria romani- lor, in volumele cuprinzind perioada 1798-1812(I/2; II/1; XVI; XIX). Mentiondm, de asemenea, Studii si do- cumente privind istoria romdni/or, vol. VIII si Acte4 fragmente privind istoria romdnilor, vol. II, de N. Iorga. Materialul documentar in care este redatà in lumina faptelori a evenimentelor reale, autentice, viatai ac- tivitatea comercialà, politica si diplomatic& a lui Manuc Bei, a fost cercetat, in mare parte, datorità concursului generosi dezinteresat al regretatului orientalist H.