for]ele terestre BULETIN DE TEORIE MILITAR~ EDITAT DE STATUL MAJOR AL FOR}ELOR TERESTRE ANUL II NR. 1(5) 2010 SUPLIMENT AL „REVISTEI FOR}ELOR TERESTRE“ FONDAT~ |N 1954 SUB TITLUL „REVISTA ARMELOR“ COPYRIGHT: sunt autorizate orice reproduceri, fãrã perceperea taxelor aferente, cu condiþia indicãrii exacte a numãrului ºi a datei de apariþie a publicaþiei. GRAFICA: Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE [email protected] Responsabilitatea integralã a asumãrii intelectuale a articolelor trimise redacþiei aparþine autorilor. CUPRINS Transformarea For]elor Terestre Transformarea Forţelor Terestre în raport cu provocările actualului mediu de securitate 9 Colonel dr. Adrian STROEA Divizia 4 Infanterie „Gemina”, pe coordonatele evoluţiei de la războiul întregirii neamului la războiul împotriva terorismului 18 Colonel Petru PAH, locotenent-colonel Iulian DANILIUC Privind în trecut cu mândrie 36 Locotenent-colonel dr.Vasile VREME Formarea şi dezvoltarea capacităţilor de conducere ale liderului militar 52 Maior Sorin PANCU Procesul de transformare a forţelor NATO pentru operaţii speciale – actualitate şi perspective 59 Locotenent-colonel dr. Doru-Constantin TOCILĂ Investigarea fenomenului militar Problematica securităţii globale în contextul transformărilor actuale din mediul internaţional (5) 71 Inginer dr. Mariana ANCUŢ Rolul Afganistanului în ecuaţia marilor puteri 90 Locotenent-colonel dr.Vasile VREME februarie, 2010 3 Cuprins The Role of Afghanistan in Great Powers Agreements 100 Lieutenant-colonel PhD Vasile VREME Tratatul de la Lisabona – o ancoră de stabilitate a Uniunii Europene 109 Plt. maj. Ciprian POPESCU Opinii privind structura de conducere şi unele aspecte ale sprijinului de geniu al operaţiilor 116 Locotenent-colonel Dan MARIN, locotenent-colonel Tiberiu OSOIAN Teatre de opera]ii Efectele globale ale istoriei conflictelor din Orientul Mijlociu (2) 129 Inginer.dr.Mariana ANCUŢ Pericole şi ameninţări teroriste 137 Locotenent-colonel Ilie PENTILESCU Valorificarea experienţei acumulată în teatrele de operaţii şi la exerciţii multinaţionale 148 Locotenent-colonel ing. Ionel HODOROGEA, maior Dănuţ DINICĂ Logistic` Bugetul Forţelor Terestre pe anul 2010 în contextul crizei economico-financiare 157 Colonel Iulian CRISTACHE Educa]ie, instruc]ie [i \nv`]`m#nt 24 Ianuarie, un eveniment cu o deosebită semnificaţie istorică 165 Colonel (rtr.) Constantin CHIPER Elena Cuza în memoria românilor (2) 173 Colonel (rtr.) Constantin CHIPER 4 www.rft.forter.ro Cuprins Consideraţii privind concepţia de reformă a învăţământului militar din Forţele Terestre 178 Colonel Nicolae MITU Elemente de deontologie a evaluării în contextul creşterii calităţii actului educaţional (2) 184 Profesor dr. Aurel-Constantin SOARE Structura valorică a securităţii în spaţiul uman (2) 194 Catherine PĂVĂLOIU Religia – generatoare a păcii şi securităţii. Rolul ortodoxiei 204 Preot militar Nicolae ŢANU Arta leadership-ului, elemente esenţiale pentru cei care vor să modeleze viitorul 213 Locotenent dr. Florin ŞTIBLI Violenţa, războiul „drept” şi pacea lui Hristos 223 Preot militar Constantin ŢANU Tehnic` militar` [i armamente Subsistemul de asigurare date pentru artilerie 245 Colonel dr.Adrian STROEA Programul NATO de supraveghere terestră, o soluţie multinaţională 258 Sublocotenent Bogdan RĂDULESCU Tehnici de compresie a imaginilor în tehnologiile multimedia (2) 264 Lt.ing. Diana Claudia CÂRSTEA Bioterorismul 268 Locotenent-colonel Ilie PENTILESCU februarie, 2010 5 Cuprins Vehiculul tactic terestru fără pilot „Gladiator” 277 Sublocotenent Valerian NOVAC O istorie a tancului românesc (1) 283 Locotenent-colonel ing. Alexandru CARAVAN Efectul undei de şoc asupra construcţiilor şi oamenilor 293 Locotenent-colonel ing. Fănel-Eduard IORGA 6 www.rft.forter.ro TRANSFORMAREA FORŢELOR TERESTRE Transformarea forţelor terestre în raport cu provocările actualului mediu de securitate COLONEL DR. ADRIAN STROEA* voluţia mediului internaţional de securitate este caracteriza- E tă de noi provocări la adresa securităţii, generate în princi- pal de suprapunerea unor procese precum globalizarea şi criza econo- mică, ce se adaugă formelor clasice de riscuri şi ameninţări. Menţinerea conflictelor, focarelor de tensiune tradiţionale, a fenomenelor de instabilitate şi criză favorizează existenţa şi intensifi- carea unor riscuri şi ameninţări cu impact major asupra securităţii dife- ritelor state. În cadrul NATO, creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de criză şi în acest sens, şi a posibilităţilor de proiectare a forţei în spaţii- le de interes se întrepătrunde permanent cu continuarea procesului de transformare a mecanismelor, structurilor şi procedurilor de luare a deciziilor. Cu toate că pericolul unei agresiuni de tip convenţional, de mare amploare, împotriva României şi a aliaţilor săi este puţin probabil, posibilitatea apariţiei unei asemenea ameninţări, pe termen lung, nu trebuie minimalizată sau neglijată. *Locţiitorul şefului Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Terestre. februarie, 2010 9 Transformarea Forţelor Terestre În acest context, procesul de transformare a Armatei României în corelare cu procesul de transformare a Alianţei reprezintă un feno- men normal ce decurge din noile orientări strategice. Finalitatea trans- formării se va concretiza în realizarea unei structuri de forţe mo dernă, mai redusă numeric, profesionalizată, echipată adecvat, dislocabilă, interoperabilă, cu o capacitate de autosusţinere şi de protecţie multidi- mensională, având o componentă de comandă şi control flexibilă, care, pe baza unor informaţii şi date optime, să aibă posibilitatea luării deci- ziilor specifice în timp scurt. Fundamentul procesului de transformare şi modernizare a Forţelor Terestre îl constituie misiunile atribuite acestei categorii de forţe în concordanţă cu cele care decurg din misiunile constituţionale care revin Armatei României. Astfel, Forţele Terestre participă la: asi - gurarea securităţii României pe timp de pace; apărarea externă şi inter- nă a statului român; participarea la apărarea colectivă; implementarea acordurilor regionale şi colective; asigurarea sprijinului adecvat pentru autorităţile statale şi locale în cazul urgenţelor civile. Având în vedere misiunile prezentate precum şi obiectivele de transformare, Statul Major al Forţelor Terestre şi-a definit domeniile principale de acţiune, astfel că pe primul plan se situează în permanen- ţă misiunile internaţionale şi cele naţionale, calitatea rezultatelor şi efi- cacitatea acţiunilor desfăşurate de forţele angajate în îndeplinirea aces- tora. Totodată, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte mi siuni- le din teatrele de operaţii active, iar pe de altă parte, misiunile poten- ţiale pentru forţele aflate în aşteptare pentru NATO şi UE, precum şi celelalte misiuni ce pot reveni Forţelor Terestre în situaţii de urgenţă, criză, conflict sau război. Se acordă în continuare prioritate procesului de transformare şi modernizare a Forţelor Terestre cu toate componentele sale, în confor- mitate cu Strategia de Transformare a Armatei, o atenţie deosebită fiind acordată componentelor principale ale Planului de implementare a Strategiei şi anume, operaţionalizarea forţelor, Obiectivele Forţei şi achiziţiile de echipamente. Perfecţionarea şi modernizarea întregului proces de instrucţie, 10 www.rft.forter.ro Transformarea Forţelor Terestre în raport cu provocările actualului mediu de securitate subsumat operaţionalizării forţelor, precum şi a suportului logistic afe- rent, se realizează în concordanţă cu cerinţele reale determinate din experienţa acumulată şi nevoile de standardizare, fiind cunoscut faptul că acestea se constituie în condiţii determinante ale calităţii şi succesu- lui misiunilor reale. Transformarea Forţelor Terestre reprezintă un proces continuu de adaptare conceptuală, structurală şi acţională la cerinţele misiunii, fiind o necesitate imperativă în noul context internaţional în care evo- luează societatea românească. Vorbind despre etapele transformării, din poziţia noastră actua - lizată în timp şi în raport cu cele mai importante elemente de conţinut şi cu factorii determinanţi, putem distinge trei etape principale, două care s-au încheiat deja şi una care este în curs de desfăşurare. Prima etapă, derulată între anii 1990 şi 1993, etapă în care s-a acţionat independent de principalele alianţe militare, a fost caracteriza- tă în principal, printr-o amplificare a numărului structurilor existente, ajungându-se la nouă corpuri de armată şi 61 de brigăzi de diferite tipuri. Etapa a 2-a, am putea spune că poate fi caracterizată ca fiind Etapa Parteneriatului pentru Pace, fapt pentru care şi conţinutul trans- formărilor a fost din ce în ce mai mult influenţat de dorinţa noastră de a accede în structurile de securitate euroatlantice. Putem distinge trei faze, prima dintre acestea fiind cea de aplicare a programului PfP (1994-1996), cu începerea programului de realizare a interoperabi - lităţii cu forţele NATO şi a reducerilor structurale. A urmat apoi programul PfP îmbunătăţit, faza ciclului II PARP (1997-1999), cu reduceri structurale şi numerice de personal de amploare. În cadrul ultimei faze, cea a ciclurilor I-V MAP, s-au abordat Obiectivele de Parteneriat ce aveau să fie continuate sub altă formă şi amplificate în etapa următoare. A avut loc o restructurare decisivă a Forţelor Terestre. Ca rezultat al acestor două etape ale transformării s-a trecut suc- cesiv de la structura organizatorică pe patru armate de arme întrunite, februarie, 2010 11 Transformarea Forţelor Terestre la