Revistã editatã de 1 „Asociaþia pentru Culturã ºi Tradiþie Istoricã Bolintineanu“ 5-6 NR. 5-6 (242-243) • ANUL XXV • Mai-Iunie 2021 apare din anul 1996 Publicatã cu sprijinul Primãriei ºi Consiliului Local Bolintin Vale www.revistasud.ro Monumentul istoric “ªcoala Veche” din Bolintin Vale - o restaurare exemplarã Am citit despre... Velut somnia Scriitori, în viziuni grafice (XVI) Florentin POPESCU de Ion Vinea O istorie desenatã a literaturii române, publicatã de cãtre Dragoº Morãrescu la Editura Muzeului Literaturii române din Bucureºti în anul 2003 (ºi care s-ar fi putut foarte bine numi ºi Un dicþionar al..., întrucât portretele au fost orânduite alfabetic, Ascult pãmântul, arborii, pietrele, chiar dacã în grupajul fiecãrei litere nu s-a mai þinut cont de anul naºterii fiecãrui drumul arcuit în tãcere scriitor), conþine o atât de mare varietate de figuri încât aproape cã nu se mai poate printre avântul izvoarelor, vorbi de o anume „amprentã”, o anume „notã de originalitate” care sã-l facã sub þãrmii fãrã paºi ai stelelor. recognoscibil pe grafician, chiar dacã nu ºi-ar fi semnat creaþiile. Totuºi, nu trebuie sã fii neapãrat un specialist în domeniu (plastician sau critic de artã) pentru a recunoaºte o anume specificitate a acestui desenator: linia simplã, Ascult vântul, greierii, singurãtatea puþinãtatea elementelor reþinute, sau, dimpotrivã, tuºul apãsat, impus personajului pânã-n de rouã porþile aurorii, ales ºi imortalizat pe hârtie. o umbrã noaptea, ziua o fantomã Aºadar, rãsfoim în continuare „catalogul” propus de Dragoº Morãrescu, depãºim fãrã de-nþeles lunecând ºi de urmã. fila consacratã lui Eugen Barbu (despre care am scris în numãrul trecut al revistei) ºi ne oprim la alte câteva portrete care ne-au reþinut atenþia. Doi scriitori în mare vogã în deceniile ºapte ºi opt ale veacului trecut, George Da faþã veºnic între loc ºi orã, Bãlãiþã (cel care a surprins lumea ºi s-a impus în agora literarã printr-un roman de martor – al cui? între ceilalþi ºi nimeni, excepþie, Lumea în douã zile) ºi Ion Bãieºu (arhicunoscutul umorist care aduna ce nume port eu dincolo de mine, multã lume în jurul micilor ecrane pentru a urmãri serialul turnat dupã o nuvelã a ce frunte ridic în ochii lumii? lui, Tanþa ºi Costel, în interpretãrile excelente ale actorilor Octavian Cotescu ºi Coca Andronescu). George Bãlãiþã, romancierul descins în Capitalã de pe meleagurile moldave Sunetul, raza, zbuciumul ºi visul este vãzut cu sobrietate, accentul (citeºte tuºa grea a penelului) cãzând pe de o parte sporesc vedenia de mine însumi pe frizura perfectã (ca ºi cum omul abia ar fi ieºit de sub pãmãtufurile ºi briantinele în privirea de apã a trecutului unui frizer), iar pe de alta pe încreþitura frunþii ºi pe ochii mari, ascunzãtori ºi cu treptele pe fund ale mormintelor. pãstrãtori de taine – fãrã îndoialã trimiþând gândul ºi la opera lui, aºijderea gravã, sobrã, cu timbru foarte personal. Altminteri, în viaþa de zi cu zi ºi în compania colegilor de breaslã (ºi nu numai a lor) acest scriitor fãcea figura unui ins jovial, Îmi trec pe chip degetele ca pe o mascã, dispus la conversaþie pe orice temã din lume, dar mai ales pe teme literare. întreb soarta ca orbii vidul, Aºa m-a primit ºi pe mine în 2016 în apartamentul lui din Bulevardul Lascãr greu tac pierderile ºi amintirile, – Catargiu, când, între altele, îmi mãrturisea: „Eu aparþin în aceeaºi mãsurã realitãþii la creºtetul lor fumegã cuvintele. ºi fanteziei, mintea mea numai aºa filtreazã, altfel nu pot scrie”. Ajunsesem acolo pentru un interviu, publicat ulterior la rubrica „Seniorii literaturii noastre” din „Bucureºtiul literar ºi artistic”, retipãrit ºi într-o carte cu (continuare în pag. 2) Nicolaepag. 19 Dan Fruntelatã pag. 2 Ion Andreiþã Et in Arcadia ego! Întâlnirea cu un om deosebit este un mare privilegiu pag. 3 pe care Dumnezeu ni-l dãruieºte pag. 14 Nicolae Constantinescu Laura Nicolau, Vasile Grigorescu (continuare în pag. 3) Basme de autor Doi mari arhitecþi - Paul Smãrãndescu ºi pag. 13 C.N. Minescu - ºi “avatarul” unuiA consemnat monument Florentin istoric Popescupag. 28 ATITUDINI 2 circumscrieri pretexte Intermezzo Pe valuri de pentru boemã praf, o „corabie Toate interacþiunile dintre oameni ºi orice fel de organizaþii sunt azi reglementate. Se poate observa cum codurile bunelor maniere sunt de sunete” up-gradate cu elemente noi, ce þin în special de tehnologie Gabriel Dragnea (folosirea dispozitivelor electronice) ºi de poziþionãri cu privire la politica corectã (exprimare atentã pentru a nu putea fi interpretabilã juridic ca lezând pe cineva). Încet se Pe strãzi o oarecare agitaþie. Interese diverse. În anticariat tãcere. Doar doi oameni nehotãrâþi: ajunge la o anumitã standardizare unde procedurile încep unul rãsfoind un album de artã, celãlalt niºte ziare vechi. Doar un ceas cu pendul insista sã ne sã se impunã. Ba mai mult, persoanele aduc involuntar în spunã cã doar timpul ºi viaþa îºi numãrã clipele. În colþul poeþilor, o liniºte apãsãtoare mã trimite Alexandru Cazacu zona informalã bagaje comportamentale ºi chiar mentale cu gândul la ziua de ieri când pasul lor se amesteca în mulþime; astãzi, aceleaºi strãzi aglomerate, din universul formal în care activeazã. Se ajunge astfel la dar mai sãrace cu un pas, cu zece, cu perechi întregi de paºi ºi umbre pierdute într-un album cu un mod de existenþã ce se poate observa „cu ochiul liber” în piaþa contemporanã a schimburilor de amintiri pe care nu îl mai rãsfoieºte nimeni. Pe un raft, un volum cu supracopertã galbenã, pe bunuri ºi servicii, care nu permite „abateri” decât cu riscuri ºi consecinþe posibile chiar ºi în aceste vremuri „pandemice”, când tot ce pãrea de nezdruncinat devine volatil. alocuri ruptã pe margini stãtea culcat în faþa unui alt volum de poezie, o tipãriturã mai nouã, O asemenea „abatere” poate fi socotitã astãzi în zona privatã boema. Fenomen asociat preponderent având copertele lucioase, drepte ºi cu clapete interioare. Ca toate celelalte ºi aceastã carte cu mediul artistic (boema francezã antebelicã cu a sa belle époque ºi les années folles este luatã drept galbenã, în lipsa cititorilor îºi acceptase destinul de orfan al lumii paginilor scrise. Pânã azi. Am model) desfãºurat în zona centralã a oraºelor mari, în jurul unor localuri emblemã (restaurante, întins mâna, am apropiat-o sub privirea tot mai curioasã ºi am realizat cã am pus în miºcare, cã ceainãrii, cafenele...), unde comportamentul social deschis ºi modul neconvenþional de socializare a înviat între degetele mele Corabia de sunete. Deschizând-o la întâmplare, am vrut sã vãd care face ca procedurile sã fie abandonate, predominante fiind amiciþia, colocvialitatea, sinceritatea, sunt primele versuri care mã întâmpinã înaintea unei lecturi atente ºi asumate: „ªi dacã n-am sã umorul, spiritualitatea, mici excese de efuziune sentimentalã ºi chiar bahicã. Despre acest fenomen, mã mai pot întoarce -/ dacã n-am sã mai pot gãsi unghiul acela de fulger,/ tãcerea aceea de în ultima vreme studiat atent de cãtre cercetãtori din diverse domenii (istorici, literaþi, sociologi...) s- moarte,/ asurzitoarea liniºte care ne readuce în noi înºine,/ pe galbena orbitã dintre vise,/ au formulat diverse ºi interesante teorii, care însã cam toate converg spre o concluzie comunã: când stelele-s în transã, ºi iarba se agitã,/ pierdut prin dezacordatele spaþii...?” (Cosmos). boema a cam încetat sã existe în maniera ei clasicã. Ceea ce unii numesc neo-boemã sau post – boemã este adesea o purã marketizare/valorificare a unor spaþii neconvenþionale (hale pãrãsite, Într-o tãcere asemãnãtoarea cu cea din poemul de mai sus, o nouã încercare, o nouã deschidere berãrii de cartier, terase de bloc sau modeste cârciumi din afara oraºului) care folosindu-se de acest a cãrþii ca într-un joc al norocului de tipul „hai 2 din 3" al copilãriei mele îndepãrtate. Deodatã concept (chiar punându-l în denumirea lor) sperã sã atragã clienþi. parcã simt glasul poetului în acest poem ca un îndemn cãtre cea care îi tulburã nopþile ºi îi Un important scriitor ºi personaj al boemei bucureºtene de la începutul secolului douãzeci a fost rãtãceºte busola lãsându-l sã se loveascã blând de cãrnurile sentimentelor care-l ademenesc într- Ion Minulescu (1881-1944). Cu studii pariziene neterminate, devine un component de bazã al un profund erotism: „Pune oglinzi, mai pune, ca florile în casã,/ unde profunde cercuri se simt boemei din celebra cafenea „Capºa” sau de pe terasa Oteteleºanu (cu care se identificã), ajungând în la ele-acasã,/ pune oglinzi în care paharele ºi crinii/ sã joace ca în valuri meduzele, delfinii./ final (atipic) într-o funcþie ministerialã. Numit „stegar al simbolismului”, poet, prozator ºi dramaturg, / Pune oglinzi, ca ochii de iazuri, mai subþiri,/ în care sã tresarã fãclii de trandafiri./ Râzând, este poate printre puþinii autori de poezie care reuºeºte sã aibã o retoricã seducãtoare prin utilizarea cu mii de braþe sã vrei sã mã cuprinzi,/ pune oglinzi în praguri, ferestre, pânã-n grinzi.” imaginilor deschise, alegoriei, cu muzicalitate ºi un mister utilizat mai degrabã ca efect scenic, (Pune oglinzi). obþinând o mare audienþã (în special cu „romanþele pentru mai târziu”). Este un poet extrovertit pânã la teatralitate, artist al agorei, îmbinând într-un mod unic senzualitãþi balcanic-orientale cu judecãþi Chiar dacã poetul a fost acuzat de unii dintre colegii sãi cã era fidel regimului comunist, cerebral-apusene, chiar dacã totul stã învãluit într-o finã ironie. „Toate ca ºi altãdatã…/ O bazar chiar dacã la un colocviu de poezie l-a acuzat nedrept pe ªtefan Augustin Doinaº cã a trecut cu sentimental!.../ Toate sunt ca la plecarea mea-dantelã ºi cristal…// ªi cu toate-acestea, câte tocuri bunã ºtiinþã sub tãcere „libertatea realã a poeziei”, acuzându-i în egalã mãsurã pe Monica nu-ºi lãsarã forma/ Pe covoarele-þi bogate de Buhara?/ ªi-n enorma ta colecþie de patimi, câte Lovinescu ºi Virgil Ierunca pentru susþinerea unor aºa-zise „teze antipatriotice”, cu toate acestea buze nu încercarã/ Sã-þi transcrie madrigaluri// Pe obrajii tãi de cearã?.../ câte tragice începuturi nu am putut trece cu vederea calitãþile de poet, eseist ºi traducãtor ale lui Vasile Nicolescu.