MEMORIA OLTULUI Revistă de istorie și cultură Anul I, nr. 4, Iunie 2012 Editată de Asociația Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Planșele noastre: 1. Generalul Gheorghe Argeşanu. 2. (sus)Guvernul Miron Cristea. Ultimul din dreapta, generalul Gh. Argeşanu. (jos)Regele Carol II, Marele Voevod Mihai, generalul Argeşanu (penultimul din dreapta) la slujba religioasă de la înmormântarea lui Armand Călinescu (sept. 1939). 3. (sus)Primul ministru generalul Argeşanu şi membrii guvernului purtând sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Armand Călinescu (sept. 1939). (jos) Primul ministru Armand Călinescu şi g-ralul Gh. Argeşanu trec în revistă garda de onoare (1939). 4. (sus)Conacul Argeşanu, Criva – Piatra Olt (jos)Armand Călinescu şi generalul Gh. Argeşanu la înmormântarea Patriarhului Miron CUPRINS 1. Problema tineretului/ 2 2. Calendarul Memoriei Oltului Iunie/ 4 3. Un medic francez stabilit în Slatina-Ernest de Lapommeraye/ 6 4. Personalități Romanațene - Gheorghe Argeșanu/ 11 5. Amintiri din războiul 1916-1918/ 19 6. Pentru biblioteca dumneavoastră/ 24 7. Ctitoria Buzeștilor din Cepturoaia/ 26 8. Școala de cântăreți bisericești din Caracal/ 31 9. Publicații periodice din Olt și Romanați/ 37 10. Comuna Brebeni, jud. Olt - Cronologie/ 50 11. Festivitatea de la Colonești/ 53 12. Eroi și monumente din Olt și Romanați/54 13. De vorbă cu cititorii/ 56 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman Tehnoredactare Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218 0740 984 910 ANUL I, NR. 4 MEMORIA OLTULUI IUNIE 2012 Problema tineretului anume obiectiv precis şi material în care să ţinteşti; şi n-avem de gând să judecăm pe nimeni, fiindcă ar trebui judecată întâi o întreagă epocă, cu atmosfera ei, cu destinul ei, cu moştenirea ei atât de încărcată şi atât de grea. Ceilalţi factori care au contribuit la rătăcirea tineretului, a tineretului în general, şi care au avut partea lor de vină atât de covârşitoare, -sunt mulţi iar discuţiile în jurul lor au fost prea numeroase şi prea contradictorii. Una în plus, pe lângă că n-ar limpezi nimic, ar fi cu totul inutilă. Dar nu avem nici competenţe, nici autoritatea necesară ca să fixăm stâlpii unui început nou. De aceea ne îngăduim doar câteva păreri. Trebuie să spunem, oricât vi s-ar părea de ciudat, că nu suntem destul de patrioţi. Nu adâncim nimic, suntem prea gălăgioşi, Mircea Damian... (n. 1899 Izvor - jud. Romanați-m. 1948 București) prea superficiali, ne jucăm cu cuvintele, glumim cu noţiunile. Patriotismul nostru E cât se poate de veche. Dar se pare că e de suprafaţă, convingerile noastre niciodată n-a fost atât de tragică şi atât de durează puţin şi nu sunt întotdeauna actuală ca-n zilele noastre. Tineretul este sincere. Aclamăm şi înjurăm cu prea încă dezorientat; nu şi-a găsit încă dreapta multă uşurinţă. cumpănă; puterea lui de muncă şi forţa lui Pe de altă parte, nu ne cunoaştem creatoare nu s-au făgăduit pe linia mare şi îndeajuns Ţara, îndatoririle şi drepturile. definitivă a patriotismului adevărat. Am întâlnit oameni care n-au ieşit din N-avem de gând să lovim în nimeni, Bucureşti de ani de zile, iar alţii, timp de pentru că, în fond nici nu există un două decenii n-au putut să vadă măcar 2 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 4 IUNIE 2012 MEMORIA OLTULUI câte-un colţ din teritoriile cedate. Iar Fără îndoială că trebuie să fim oamenii cărţile noastre de şcoală, care au rămas secolului pe care-l trăim, dar asta nu la tipul acela vechi şi arid, nu învaţă cine ştie ce lucruri noi pe elevi. Excursii noi şi instructive nu se prea fac, profesorii se pare că au întârziat în metodele didactice şi educative învechite, sau au trecut la altele prea îndrăzneţe care nu se potrivesc vremurilor noastre. Întreg sistemul nostru educativ e defectuos, morala noastră a suferit ştirbiri, înțelegerea noastră are goluri şi unghiuri care o fac inegală. Dar peste toate astea, partea cea mai gravă ...și „Fapta” (1943-1948) a problemei şi care a contribuit în mare măsură la naşterea ei, este îndepărtarea, înseamnă că e necesar să uităm pământul desţelenirea de pământ şi de toate tradiţiile cu tot ceea ce ţine de el, cu sângele lui. De la o vreme am împrumutat cuvinte nostru adică şi cu întreaga lui moştenire noi, am adoptat metode de asemenea noi spirituală. şi ne-am însuşit mai ales năravuri care nu Poate că n-ar strica să se facă educaţia au nimic de-a face nici cu sufletul nostru, tineretului în sensul acesta. Căci cel mai nici cu firea noastră. aproape de stele tot pământul rămâne, şi tot pământul rămâne vatra noastră care ne-ncălzeşte şi din care sugem puterea şi energia. (Mircea Damian- editorial apărut în ziarul său „Bucureşti” an I, nr. 10 din 5-6 aprilie 1941, p.1). ...a condus ziarul „București” (1941)... www.memoriaoltului.ro 3 ANUL I, NR. 4 MEMORIA OLTULUI IUNIE 2012 Calendarul Memoriei Oltului Iunie ➢ 10 iunie 1475, prima atestare ➢ 9 iunie 1848, izbucneşte revoluţia la documentară a satului Făgeţel-Olt. Izlaz- Romanaţi. ➢ 11 iunie 1535, este asasinat Vlad Vintilă ➢ 9 iunie 1865, n. Marin Dimitrescu, de la Slatina, domnul Ţării Româneşti. istoric la Zănoaga-Romanaţi. ➢ 8 iunie 1588, conform pisaniei este ➢ iunie 1866, P. S. Aurelian scoate revista gata zidirea mănăstirii Călui, ctitoria „Ateneul Român”. Buzeştilor. ➢ 3 iunie 1876, m. preotul Radu Şapcă. ➢ ante 23 iunie 1653, m. vistierul Ghinea Înmormântat la Brâncoveni. Ţucala Brătăşanu. Este ctitorul vechii ➢ 15 iunie 1881, n. la Slatina scriitorul biserici din Şopârliţa şi al bisericii Sf. Treime Anton Ionescu –Andreas (m. 1938). din Slatina unde este şi înmormântat. ➢ vara 1882, Gh. Chiţu e prim ministru ➢ 8 iunie 1668, jupâneasa Stanca ad- interim în absenţa lui I. C. Brătianu. Cantacuzino pune pietrele mormântale de ➢ 29 iunie 1885, la finele primului an şcolar la Brâncoveni pe mormintele lui Preda şi la Gimnaziul din Slatina, August Crainic Papa Brâncoveanu. scoate un „Indice de elevii premianţi”. ➢ 9 iunie 1709, C-tin Brâncoveanu începe Între premianţi este şi G. Poboran. zidirea m-rii Brâncoveni. ➢ 27 iunie 1888, n. Th. Dobrescu. ➢ 13 iunie 1746, Matei Morunglav termină ➢ 10 iunie 1896 n. Al. Busuioceanu la zidirea bisericii din Şerbăneşti-Vâlcea. Slatina. ➢ 24 iunie 1793, C. Filipescu vistier ➢ 7 iunie 1899, „Atentatele de la Slatina”, donează Caracalului 14000 ha teren. prilejuite de candidatura lui Al. Bogdan ➢ 20 iunie 1801,vel vornicul Radu Piteşti. Slătineanu şi Safta termină zidirea bisericii ➢ Iunie 1900, Al. Bogdan Piteşti scoate Săftica. revista „Ileana”. ➢ 14 iunie 1816, averea lui Iancu Jianu este ➢ 16 iunie 1900, n. Ştefan Voitec (lider vândută la mezat pentru despăgubirea P.S.D., apoi P.C.R.) la Corabia (m.5 dec. celor păgubiţi. 1984). ➢ 22 iunie 1818, conform pisaniei începe ➢ 24 iunie 1900, n. Marin Popescu Spineni, zidirea bisericii „Toţi Sfinţii” din Caracal. istoric. ➢ 28 iunie 1842, n. Grigore Slătineanu, fiul ➢ 22 iunie 1902, n.aviatorul Octav lui Barbu. Oculeanu (m. 25 oct. 1931). 4 www.memoriaoltului.ro ANUL I, NR. 4 IUNIE 2012 MEMORIA OLTULUI ➢ 26 iunie 1904, n. Petre Pandrea , filozof. ➢ 15 iunie 1939, este înmormântat la ➢ iunie 1910, Dr. Badea Cireşanu publică moşia Grozăveşti-Romanaţi g-ralul N. M. „Tezaurul Liturgic”. Condiescu . ➢ 17 iunie 1913, începe Conferinţa de ➢ 15 iunie 1939, la iniţiativa g-ralului Pace de la Bucureşti. C-tin Dissescu era Georgescu Pion, ostaşii diviziei 20 în ministru. semn de omagiu la 50 de ani de la moartea ➢ 21 iunie 1913 M.S.Andeian lasă lui Eminescu „scriu” cu brazi numele prin testament oraşului Slatina casa şi poetului pe un deal. biblioteca personală pentru înfiinţarea ➢ 6 iunie 1943, primesc numele unei biblioteci publice. învăţătorilor eroi din Romanaţi 28 de ➢ 24 iunie 1913 se naşte tenorul Ionel cămine şi străzi . Tudoran. ➢ 6 iunie 1948, m. Mircea Damian, scriitor ➢ 20 iunie 1914, n. geograful Petre Coteţ şi ziarist (n. Izvoru- Romanaţi). în com. Fărcaşele. ➢ 5 iunie 1959, m. Neda Marinescu, ➢ 22 iunie 1919, se naşte la Lipcani- fizician (n. Grădinile, Romanaţi la 21 oct. Basarabia (unde lucra tatăl său) poetul- 1900). erou Florin Dumitrana . ➢ 2 iunie 1964, m. prof. univ. D. Caracostea ➢ 1 iunie 1922, apare la Caracal „Făclia”, (n. 10 martie 1879 la Slatina). revista corpului didactic. ➢ 30 iunie 1965, la Uzina de Aluminiu din ➢ 23-24 iunie 1925, este asasinată la Slatina se produce prima şarjă. Mărgăriteşti învăţătoarea Ştefania ➢ 14 iunie 1970, m. Nifon Criveanu, Georgescu. primul mitropolit al Olteniei (n. la ➢ 4 iunie 1927, Barbu Ştirbei devine prim- Slătioara-Romanaţi la 20 februarie 1889). ministru (până la 21 iunie 1927). Înmormântat la Cernica. ➢ 26 iunie 1931, Octav Oculeanu (n. ➢ 22 iunie 1974 m. Ion Conea geograf, Brastavăţu) zboară Bucureşti-Varşovia- fondatorul toponimiei româneşti. Bucureşti. Înmormântat la Coteana-Olt. ➢ 5 iunie 1932 apare „Steaua”, organ al ➢ 23 iunie 2000, m. Ion Nijloveanu, Partidului Poporului din Romanaţi. folclorist (n.Rădeşti-Olt). ➢ 17 iunie 1932, n. pictorul Sabin Bălaşa la ➢ 9 iunie 2002, se inaugurează la Slatina Dobriceni. Monumentul Eroilor Revoluţiei. ➢ 3 iunie 1934 este inaugurat monumentul ➢ 14 iunie 2005, este inaugurat eroilor din Cireaşov-Olt. monumentul eroilor din Doanca. ➢ 11 iunie 1939, n. la Perieţi poetul şi ➢ iunie 2008, m. poetul Ilie Bobescu (n. gazetarul Ion Andreiţă. Grădiştea –Găneasa , jud. Olt) www.memoriaoltului.ro 5 ANUL I, NR. 4 MEMORIA OLTULUI IUNIE 2012 UN MEDIC FRANCEZ STABILIT ÎN SLATINA - ERNEST DE LAPOMMERAYE dr. Aurelia Grosu Despre dr. Ernest de Lapommeraye ştim indigenă pentru formularea ambiţiosului foarte puţin, însă apar extrem de interesante program de europenizare. înrudirile familiei pe care şi-a întemeiat-o Din mărturisirile doamnei Ileana în Slatina. Stoianovici, fiica Leliei Urdăreanu, Reţinem din Genealogia Lovendal că s-a nepoata pe linie maternă a dr. Ernest de născut în anul 1829 (fără a se preciza unde), Lapommeraye, aflăm că ilustrul înaintaş că a fost doctor şi că a fost înmormântat avea o descendenţă nobiliară şi făcea parte la Slatina (1).