Restructurări plan-spaţiale în evoluţia recentă a albiei Crişului Repede (între Ciucea şi Oradea) D. PETREA 1, I. RUS 1, Rodica PETREA 2 Abstract: Spatial Restructurations in the Recent Evolution of the Crisul Repede alluvial Channel. The analysis of several cartographic documents, of satellite and radar sceneries containing the main spatial features of the alluvial channel of the Crisul Repede river (north-western Romania) represented at different successive temporal referential stages (topographic maps drawn up in 1967, and respectively 1996, satellite and radar sceneries taken in 2000 and 2002) allowed us to determine certain and significant changes within the morphodynamic status of the river. These changes are emphasized through the spatial migration of meandering sectors, accompanied by the scroll bars as well as the erosion river banks sectors migration, the growing rate of the braiding process within the alluvial channel and so on. The present study is focused on the causal explanation of the different spatial restructuration of the river’s alluvial channel configuration. This quality proves to be an expedite and useful approach to the identification of the main causes which determine the spatial variability of its pattern. The comparison of the mentioned maps and sceneries revealed the following significant aspects: 1. the growing tendency of the braiding process in the alluvial channel morphodynamics as a consequence of the spectacular increase of the solid discharge rate determined, in turn, by the severe deforestation that has taken place recently in the main basins of the Crisul Repede tributaries (Dragan and Iada rivers); 2. the development of the anthropic delta at the top of Lugasu de Jos-Tileagd lakes; 3. the strong degradation process that occurs downstream of the Tileagd dam, foregrounded mainly in the deepening of the alluvial channel. All these changes can threaten the stability and security of the banks, bridges, railway and highways that follows the river’s course. I. Constatări preliminare a efectelor acestora asupra scurgerii, stabilităţii malurilor, elementelor de infrastructură, Evoluţia recentă sub aspect morfodinamic a vetrelor de aşezări ş.a. albiei minore a Crişului Repede a înregistrat Pentru surprinderea principalelor tendinţe mutaţii sensibile concretizate în deplasarea evolutive, instalate la nivelul albiei actuale sectoarelor de eroziune şi de acumulare, desfăşurate între Ciucea şi Oradea se impune concomitent cu migrarea meandrelor, amplificarea luarea în considerare a multitudinii de proceselor de împletire ş.a., transformări circumstanţe care determină intrările energetice concretizate în modificarea configuraţiei patului şi condiţiile de limită ce întreţin procesele de aluvial, a caracteristicilor malurilor şi implicit a albie. Între acestea primează următoarele: relaţiilor de interacţiune instalate de-a lungul 1. Natura şi amploarea modificărilor antropice induse în evoluţia albiei prin intermediul cursului în context teritorial. Acest proces, lucrărilor de amenajare directă a cursului: firesc în fond în evoluţia oricărui sistem fluvial, rectificări de meandre, îndiguiri, drenuri, a fost considerabil diversificat de intervenţiile consolidări de maluri etc.; antropice de amploare ce au survenit în cadrul 2. Evaluarea schimbărilor survenite în regimul bazinului hidrografic îndeosebi în ultimele patru de scurgere prin intermediul regularizării decenii. (scurgerii controlate) volumului de apă Scopul prezentului studiu este de a preciza acumulat în retenţii; natura modificărilor mai semnificative survenite 3. Determinarea modificărilor generate în albii în distribuţia plan-spaţială a principalelor prin acumularea efectelor de prag induse elemente morfologice ale albiei în vederea antropic prin intermediul barajelor de precizării tendinţelor de evoluţie ale cursului şi acumulare; Revista de geomorfologie – vol. 8, 2006, pp. 35-44 36 D. PETREA, I. RUS, Rodica PETREA 4. Surprinderea unor tendinţe evolutive clar betonat prin care se evacuează volumele de conturate în condiţii ce nu stau sub incidenţa apă uzinate. unui control antropic vădit şi relaţionarea acestora cu alte cauze (geofizice, tectonice, hidraulice, caracteristicile depozitelor de II. Aspecte metodologice albie, tipul de debit solid transportat ş.a.). 5. Urmărirea efectelor pe care le determină În vederea surprinderii şi diferenţierii intervenţiile antropice legate de exploatarea tendinţelor amintite, în principal a celor ce materialelor în balastiere ş.a. determină restructurările plan-spaţiale ale albiei, Desigur, trebuie avut în vedere faptul că s-a urmărit evaluarea mutaţiilor realizate ponderea acestor condiţionări variază preponderent prin intermediul proceselor de considerabil de la un sector la altul precum şi meandrare laterală şi a celor de împletire a aspectul că ele se combină efectiv, cel puţin pe albiilor. Sub aspect metodologic, abordarea anumite secţiuni din cadrul sectoarelor, într-o preliminară s-a sprijinit pe analiza comparativă manieră substanţială. Totuşi, ţinând seama de a unei serii de documente cartografice natura şi amploarea intervenţiilor antropice disponibile, pentru sesizarea configuraţiei exercitate asupra scurgerii şi asupra albiei reţelei hidrografice şi a mutaţiilor survenite în propriu zise, între Ciucea şi Oradea se pot timp, începând cu anul 1969. diferenţia trei sectoare distincte: Desigur, s-a pornit de la premisa că 1. Sectorul Ciucea-Vadu Crişului , aferent documentele cartografice, elaborate la diferite defileului, în care tendinţele de schimbare momente şi prin diferite tehnici, au reflectat sunt la prima vedere relativ puţine şi realitatea din teren cu maximă fidelitate. modeste ca amploare datorită controlului În altă ordine de idei, scenele satelitare exercitat prin intemediul factorilor constituie o sursă de informaţie a cărei acurateţe structural-petrografici (îndeosebi malurile nu poate fi pusă la îndoială. Eliminându-se de tip coeziv). Cu toate acestea, contrar factorii subiectivi de analiză s-a ivit problema aşteptărilor (cu atât mai mult cu cât compatibilizării formatelor. Pentru reducerea la începând cu anul 1973, odată cu intrarea în minimum a erorilor metrice, toate formatele au exploatare a sistemului hidroenergetic Iada- fost reproiectate în sistemul de proiecţie UTM Drăgan, scurgerea a intrat în regim (Universal transversal Mercator, sprijinite pe “controlat”) sectorul de defileu înregistrează WGS 84) deoarece scenele satelitare utilizate frecvente şi ample modificări ale (Landsat TM7+, Landsat ETM7+, Aster) se configuraţiei albiei a căror natură şi cauze sprijină pe acest sistem de proiecţie şi o parte vor fi abordate în cele ce urmează; din hărţi (UTM 1996) de asemenea sunt 2. Sectorul Vadu-Crişului-Lugaşu de Jos , realizate în acelaşi sistem. Prin urmare, numai caracterizat prin intervenţii antropice formatele Gauss 1967 au necesitat reproiectare. punctuale (balastiere) fără a constitui În acest mod analiza este credibilă reducându-se obiectul unor lucrări sistematice de la 0 erorile probabile. Operaţiile de reproiectare amenajare prin îndreptări de curs şi amintite au fost realizate prin intermediul îndiguiri; pachetelor de software Erdas 8.6, Global 3. Sectorul Lugaşu de Jos-Oradea, care a Mapper 7.3 şi ArcView 3.2. În vederea constituit obiector celor mai ample lucrări abordării problemelor de altimetrie (de ex. de intervenţie asupra albiei, atât prin profilele longitudinale) s-a lucrat pe modelul de rectificări ale cursului râului, cât şi prin elevaţie (DEM) generat din scenele satelitare lucrările aferente acumulărilor de la Lugaşu SRTM (Shuttle Radar Mission Topography, de Jos şi Tileagd; în cadrul acestuia se NASA, 2002). diferenţiază net subsectorul lacustru în Restructurările plan-spaţiale surprinse în raport cu cel aferent albiei antropizate în evoluţia dispunerii albiei şi a morfologiei care vechiul curs, ce drenează debitul de acesteia, determinate iniţial prin compararea servitute, este însoţit de un canal artificial stărilor consemnate la momente diferite de timp Restructurări plan-spaţiale în evoluţia recentă a albiei Crişului Repede 37 pe suporturile cartografice şi imagistice, au fost desfăşurarea conului aluvial (în medie de 5,4 ‰), estimate calitativ şi cantitativ şi apoi au fost panta albiei minore se diminuează considerabil, confruntate cu realitatea existentă în teren. la numai 1.9 ‰, valoare firească pentru un sector de curs inferior (fig. 1). În aceste condiţii, este de presupus că în sectorul de defileu III. Principalele condiţionări naturale şi transportul aluvionar este deosebit de activ în antropice implicate în evoluţia albiei timp ce în sectorul Vad-Oradea sunt dominante procesele de aluvionare şi transport. Pe sectorul Condiţiile fizico-geografice în care se realizează de drenaj corespunzător conului se remarcă drenajul în bazinul hidrografic al Crişului frecvenţa mai mare a fenomenului de împletire. Repede au constituit obiectul a numeroase În schimb, în aval de Aleşd, unde afluenţii de studii de ordin fizico-geografic, geologic, dreapta ai Crişului Repede au bazine de drenaj climatic şi hidrologic. Chiar dacă multe dintre grefate în materiale friabile (îndeosebi argile concluziile acestora s-ar dovedi utile studiului marnoase, marne şi nisipuri ponţiene) şi sunt de faţă, ne limităm la a evidenţia condiţionările puternic despădurite, debitele sunt în creştere. majore care influenţează scurgerea în bazinul Aportul mărit de materiale fine furnizate de hidrografic. procesele active de degradare a versanţilor, În sectorul de defileu,