ANALELE ARADULUI Colecția „Astra Arădeană - 1863” Anul 3 Nr.3, 2017 Asociația Națională Arădeană pentru cultura poporului român 1 Comitetul coordonator: ÎPS dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele-fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad Ing. dr. Gheorghe Falcă, primarul Municipiului Arad Prof. Ioan Traia, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean – Timişoara Consiliul editorial Redactor-şef: dr. Doru Sinaci Redactor-şef adjunct: dr. Constantin Ghiţă Secretar general de redacţie: dr. Emil Arbonie Secretar de redacţie: prof. Ioan Tuleu Membri: conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, conf. univ. dr. Adrian Niţu, dr. Elena Rodica Colta, dr. Oana Mihaela Tămaş, prof. univ. dr. Teodor Pătrăuţă, dr. Peter Hügel, arhivist Mirela Pachiţa, arhivist Anca Băiţoiu, prof. Ujj Janos, prof. Puskel Peter, conf. univ. dr. Cristian Benţe, conf.univ.dr. Cristian Măduţa, lector univ.dr. Stelean Boia, prof. Horia Truţă, dr. Augustin Mureşan, dr. Lucian Ienăşescu, dr. Marius Răzvan Meszar, prof. Dan Demşa, dr. Felicia Aneta Oarcea, preot dr. Gheorghe Hodrea, dr. Maria Alexandra Pantea, prof.drd. Paul Krizner Consiliul ştiinţific Preşedinte: prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Membri: - prof.univ.dr. Nicolae Bocşan, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - cercetător ştiinţific I dr. Dumitru Suciu, Academia Română, Institutul de Istorie „Geroge Bariţiu”, Cluj-Napoca - prof.univ.dr. Sorin Mitu, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca - prof.univ.dr. Mihai Săsăuşan, Universitatea din Bucureşti - prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, Universitatea „Aurel Vlaicu”Arad - cercetător ştiinţific I dr. Ioan Haţegan, Academia Română, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu”, Timişoara - prof.univ.dr. Marius Grec, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - prof.univ.dr. Mihai Drecin, Universitatea din Oradea - prof.univ.dr. Ioan Horga, Universitatea din Oradea - prof.univ.dr. Dumitru Ţeicu, Universitatea din Reşiţa - lector.univ.dr. Elena Sandu, Universitatea din Szeged - dr. Laurenţiu Ştefan-Szemkovics, Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti - conf.univ.dr. Marius Eppel, Universitatea Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - prof.univ.dr. Josef Wolf, Germania - cercetător ştiinţific dr.Volker Wollmann, Muzeul Ardelean din Gundelsheim, Germania - prof.dr. Dumitru Tomoni, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice Timişoara 2 Cuvânt înainte Data de 30 noiembrie, preziua Marii Uniri, s-a impus deja – în partea de Vest a Ţării - ca prilej de desfăşurare a sesiunilor ştiinţifice arădene de istorie şi antropologie culturală. An de an, istorici, cercetători, universitari şi oameni de cultură din toate provinciile locuite de români se reunesc la Arad, evidenţiind astfel rolul deosebit de important pe care l-a jucat, în urmă cu o sută de ani, oraşul Unirii Celei Mari şi valorizând, totodată, revista Analele Aradului1, prin excelente studii şi comunicări ştiinţifice. În cele două secole care au premers Marii Uniri, românii din Monarhia Habsburgică au gravitat, pe rând, în jurul a trei centre politice, economice, culturale şi spirituale: Blajul, Sibiul şi Aradul. După ce Blajul străluceşte decenii întregi sub luminile Şcolii Ardelene, iar Sibiul este încununat – spre sfârşitul secolului al XIX-lea - cu laurii martirilor memorandişti, marele merit al arădenilor se referă la dezvoltarea discursului politic românesc: de la susţinerea autonomiei pe baze istorice, la autonomia pe principiul majorităţii populaţiei; de la discursul de atitudine politică, la cel de activitate politică, iar în final, la promovarea conceptului de autodeterminare. Un parcurs dificil, care avea să şlefuiască discursul politic al românilor transilvăneni şi să pregătească generaţia Marii Uniri. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, românii transilvăneni se găseau în faţa unor mari provocări, comparabile – ca amploare a manifestării acestora, în toată zona central-europeană – cu marele moment de la 1848. „Veacul al XIX-lea – avea să constate mai târziu Octavian Goga – e veacul principiului de naţionalitate. În veacul al XIX-lea s-a lansat ideea identificării graniţelor etnice cu graniţele politice; în veacul al XIX-lea s-a elaborat unitatea popoarelor. Desigur, mai întârziaţi decât alţii din cauza aşezării noastre geografice, aceste idei din cursul veacului al XIX-lea au fost în mod postum resimţite în conştiinţa noastră şi trecute în instinctul nostru popular. Toţi cărturarii, toţi scriitorii noştri, toţi au perpetuat generaţii întregi acest vis, de la unul la altul, şi eu nu mă găsesc decât o verigă într-un lanţ de evoluţie: nu sunt decât continuatorul normal al simţirii generale, pe care, în mod firesc, am dus-o şi eu cu un pas mai departe.” 1 Analele Aradului este editată de către Asociaţia Culturală Asociaţia Naţională Arădeană pentru cultura poporului român, înfiinţată în data de 17 mai 2014, la iniţiativa următorilor membri fondatori: IPS Dr. Timotei Seviciu, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, ing. dr. Gheorghe Falcă, dr. Doru Sinaci, prof. Ioan Traia şi dr. Emil Arbonie (vezi: Judecătoria Arad, dosar 19492/55/2014, încheierea nr. 11540/19.11.2014). 3 În acest context european descris excelent de către Octavian Goga, care avea să se impună ca lider al tinerilor oţeliţi grupaţi în jurul ziarului Tribuna, Aradul îşi va revendica onorantul statut de capitală politică a românilor transilvăneni, poziţie care avea să fie recunoscută atât la Viena sau la Budapesta, cât mai ales la Bucureşti. După 99 de ani de la împlinirea dezideratului nostru naţional, când ne pregătim să păşim în anul centenarului Marii Uniri, Aradul redevine centrul de interes al românilor din toate colţurile spaţiului etnic. Prin sesiunile ştiinţifice naţionale care se desfăşoară cu regularitate în oraşul care a pregătit Marea Unire, prin volumele publicate sau prin mişcarea monografică ce iradiază de aici, cercetătorii, universitarii şi oamenii de cultură reuniţi cu prilejul acestor minunate ocazii cinstesc, astfel, memoria marilor noştri înaintaţi. Iată încă un motiv să reaprindem, cu mândrie, sloganul dezideratului nostru cultural-ştiinţific: ASTRA ARĂDEANĂ REDIVIVA! Redactor-șef: dr. Doru Sinaci Secretar-general de redacție: dr. Emil Arbonie 4 CUPRINS/CONTENTS Cuvânt înainte/Foreword……………………………… 3 I. Istorie/History……………………………………… 11 Sorin Bulboacă Contribuții la istoria târgului Pâncota în Evul Mediu Contributions on the history of Pancota fair in the Middle Ages…………………………………………………………………… 11 Ioan Crişan, Augustin Mureşan Inelul de argint cu cap de bour din cimitirul satului medieval Rădvani (judeţul Bihor) The silver rind with a auroch`s head from the medieval cemetery of the Rădvani village (Bihor Country)……………………………….. 23 Laurențiu-Ștefan Szemkovics Documente de la Antim Ivireanul (1707-1716) Documents d'Antim Ivireanul (1707-1716)………………………… 32 Alexandru Kósa, Ioan Haţegan Din cronologia Banatului Imperial (Anul 1718) From the Chronology of the Imperial Banat (Year 1718).............. 51 Ioan Tuleu Lupta naţională în satele din Câmpia Crişului Alb National Struggle in the Villages of Crişul Alb Plain...................... 66 Doru Sinaci Aradul – cea de-a treia capitală politică a românilor din Monarhia Habsburgică Arad - the third political capital of the Romanians in the Habsburg 99 Empire............................................................................................. Augustin Mureşan Tiparul de sigiliu al Asociaţiei Naţionale Arădene pentru Cultura Poporului Român (1863) Seal pattern of the Arad National Association for the Culture of the Romanian People (1863)…………………………………………….. 110 Adrian Deheleanu Evoluţia Aviaţiei Militare Române. Participarea la campaniile militare din Primul Război Mondial (1916-1918) Evolution of the Romanian Military Aviation. Participation in the campaigns of the First World War (1916-1918)………………….. 116 Alin Spânu Spionajul Puterilor Centrale pe Valea Prahovei, Cazul directorilor A. Müller şi R. Arendt (1914-1916) Central Powers Spies at Valea Prahovei. The cases of A. Müller et R. Arendt (1914-1916)………………………………………………. 149 5 Iuliu-Marius Morariu Identitatea naţională şi loialitatea dinastică reflectată în memorialistica şi folclorul din Primul Război Mondial din zona Năsăudului The national identity and the dynasty loyalty reflected in the memoris and folklore from the First World War in the area of Năsăud………………………………………………………………… 158 Iulian Stelian Boţoghină Colonelul Teodor Pirici - olteanul care a eliberat Aradul (1919) Colonel Teodor Pirici - the Oltenian who liberated Arad (1919)................................................................................................ 166 Laurențiu-Ștefan Szemkovics Două scrisori ale lui Vasile Goldiș (1923, 1926) Deux lettres des Vasile Goldiş (1923, 1926)……………………….. 186 Elena Rodica Colta Război, comunism, colectivizare. Mărturii din zona de frontieră româno-maghiară War, communism, collectivization. Testimonies from the Romanian- Hungarian border area………………………………………………. 194 Emil Arbonie Unele aspecte referitoare la funcţionarea Biroului evacuaţilor din Arad (22 martie-31 august 1944) Some aspects regarding the functioning of the Office for Evacuated persons in Arad (March 22nd - August 31st 1944).......................... 206 Corina Bejan Vaşca Scurt istoric al localităţii Buteni, judeţul ARAD A Brief History of Buteni, Arad County……………………….. 216 II. Biserica şi Şcoala/The Church and the Scool…… 241 Augustin Mureşan, Ioan Popovici Stema Episcopiei Aradului pe Paraclisul de Vară al Mănăstirii Hodoş-Bodrog The coat of the episcopate