0 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI INOVARE Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Rezumatele comunicărilor Volumul II CEP USM 1 082:378=135.1=111=161.1 S 50 Sesiunea naţională cu participare internațională de comunicări ştiinţifice studenţeşti dedicată aniversării a 75-a a USM Ediţia a XXV-a 22-23 aprilie 2021 Comitetul științific: Aurelia Hanganu Prorector pentru studiile cu frecvență redusă, dr. hab., conf. univ. Tatiana Bulimaga Șef secţie, responsabil de ediţie, responsabil Secţiunea ştiinţe ale naturii şi exacte Marianna Savva Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe sociale şi Secţiunea ştiinţe juridice şi economice Violeta Macovei Specialist principal, responsabil Secţiunea ştiinţe umanistice Mihai Leșanu Decan al Facultății de Biologie și Pedologie, dr., conf. univ. Viorica Gladchi Decan al Facultăţii de Chimie şi Tehnologie Chimică, dr., conf. univ. Liliana Dmitroglo Decan al Facultății de Fizică și Inginerie, dr., conf. univ. Galina Rusu Decan al Facultății de Matematică și Informatică, dr., conf. univ. Sergiu Brînza Decan al Facultăţii de Drept, dr. hab., prof. univ. Galina Ulian Decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, dr. hab., prof. univ. Sergiu Matveev Decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, dr., conf. univ. Georgeta Decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Stepanov dr. hab., prof. univ. Adriana Cazacu Decan al Facultăţii de Litere, dr., conf. univ. Vladimir Guţu Decan al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie şi Asistenţă Socială, dr. hab., prof. univ. Alexandru Solcan Decan al Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, dr., conf. univ. Culegerea înglobează rezumatele comunicărilor masteranzilor participanți la Sesiunea națională cu participare internațională de comunicări științifice studențești, Ediția a XXIV-a. Responsabilitatea asupra conținutului textelor aparține în exclusivitate autorilor și îndrumătorilor acestora. Responsabil de ediție: Tatiana Bulimaga, șef Secţie, Institutul de Cercetare și Inovare ISBN 978-9975-152-93-8 ISBN 978-9975-152-95-2 © Universitatea de Stat din Moldova, 2021 2 BIOLOGIE ȘI PEDOLOGIE PROMOVAREA TURISMULUI SUSTENABIL PRIN IMPLEMENTAREA TRASEELOR ECOTURISTICE ÎN CADRUL REZERVAȚIEI ȘTIINȚIFICE ,,PRUTUL DE JOS’’ Elena BALAȚEL, masterandă, Facultatea Biologie și Pedologie CZU: [502.7 + 574]:338.48(478) [email protected] În cursul Inferior al râului Prut este amplasată Rezervația științifică „Prutul de Jos”, creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafaţă de 1755,4 ha. Aria protejată cuprinde lacul Beleu – un relict al limanului Dunării, mai multe ghioluri, care formează două sisteme de heleșteie ce se aprovizionează din apele Prutului, astfel încât depinde de nivelul apei acestuia. Heleșteiele fac parte din rețeaua de importanță internațională RAMSAR, fiind una din cele mai importante zone pentru migrația păsărilor de apă. Din 2018, Rezervația științifică „Prutul de Jos” a obținut rangul de Rezervație a Biosferei, și face parte din patrimoniul UNESCO. Zona se află pe raza satului Slobozia Mare, raionul Cahul [2]. Lacul Beleu este vizitat în timpul migrației de toamnă și primăvară de un număr considerabil de specii de păsări acvatice și semiacvatice. Printre cele mai populare se numără pelicanii, egretele, lebedele și cormoranii. Printre acestea, se află și specii de importanță internațională, cum ar fi gâsca cu gât roșu (Brantaruficollis) – o specie de periclitate, ce poposește aici pentru sezonul de iernare [1]. Printre funcțiile de bază ale Rezervației științifice „Prutul de Jos” sunt funcția educativă și de popularizare a științei și, nu în ultimul rând, de promovare a turismului ecologic. Anual ea este vizitată de grupuri de turiști străini, elevi, studenți, cercetători științifici, precum și de cadre didactice din întreaga țară. Rezervația funcționează în baza legislației Republicii Moldova, fiind administrată de Agenția Moldsilva. Potrivit datelor oferite, în vara anului 2020, Rezervația științifică „Prutul de Jos” a fost vizitată de 1.397 de turiști, plasându- 3 Sesiune națională cu participare internatională de comunicări științifice studențești, ediția XXV, USM se pe locul II în topul rezervațiilor din Republica Moldova. Numărul vizitatorilor a fost calculat în baza călătoriilor oferite cu barca pe lacul Beleu, fără a fi luate în calcul călătoriile pietonale sau cele de agrement. Astfel, numărul real de vizitatori fiind mult mai mare. Rezervația științifică ,,Prutul de Jos” este o destinație turistică extrem de atractivă prin natura sa nedeteriorată şi sălbatică, găzduind un peisaj unic pentru Republica Moldova. De asemenea, deține un patrimoniu cultural de valoare, precum și populaţie ospitalieră, gastronomie locală. Pentru a spori vizibilitatea și atragerea turiștilor în rezervație, ne propunem să îmbunătățim calitatea serviciilor turistice oferite prin crearea produselor noi (trasee turistice) și îmbunătățirea celor deja existente. Pentru a oferi servicii de calitate și a organiza (în scopul monitorizării) fluxul de turiști, în cadrul rezervației este necesară stabilirea unor trasee bine definite (cu barca, pietonal, cu bicicleta, birdwatching) și dotarea lor cu panouri informative, indicatoare și popasuri destinate vizitatorilor, pentru ca aceștia să aibă o experiență cât mai memorabilă. Fig. 1. Harta turistică Fig. 2. Conferința de Instruire a a lacului Beleu ghizilor locali conform standardelor WFTGA În scopul sporirii vizibilității și al atragerii turiștilor în zonă, pe parcursul anilor 2018-2020, în conlucrare cu Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a RM au fost elaborate două trasee turistice; a fost întocmită harta turistică a Rezervației științifice ”Prutul de Jos”; împreună cu administrația Rezervației am aplicat la 4 ȘTIINȚE ALE NATURII ŞI EXACTE Biologie și Pedologie trei proiecte de susținere și dezvoltare a infrastructurii turistice, au fost elaborate și publicate o serie de materiale publicitare; au fost or- ganizate infotururi pentru ghizii turistici; a fost organizată conferința de instruire a ghizilor locali din satele Crihana Veche, Câșlița-Prut, Vadul lui Isac, Giurgiulești, Brânza și Slobozia Mare cu genericul „Redescoperă Lunca Prutului” conform standardelor WFTGA. Concluzie. Lacul Beleu are un potențial turistic extraordinar, datorită valorilor naturale unice, nu doar pentru regiunea Prutului de Jos, dar și pentru țara noastră în întregime, pe care localnicii încă nu le realizează. Doar prin educație, informare și vizitarea ghidată a rezervației, atitudinea acestora poate deveni mai prietenoasă pentru mediu. Această bogăție aparține întregii lumi, nu doar satului și nu doar Moldovei, pentru că păsările și plantele nu au granițe sau pașaport. Trebuie să apreciem și să ne bucurăm de ce avem la adevărata valoare. Referințe: 1. POSTOLACHE, Gh., MUNTEANU, A. ș.a. Rezervatia ,,Prutul de Jos”. Chisinau, 2012. 152 p. 2. http://www.moldsilva.gov.md/ÎS-Rezervatia-Naturala-Prutul-de-Jos Recomandat Natalia CIUBUC, dr., lector univ. 5 Sesiune națională cu participare internatională de comunicări științifice studențești, ediția XXV, USM PROIECT DE AMENAJARE A GRĂDINII DE IARNĂ ÎN CADRUL GRĂDINII BOTANICE NAȚIONALE „Al.CIUBOTARU”, CHIȘINĂU Inna CARABADJAC, masterand, Facultatea Biologie și Pedologie CZU: 712.253:58(478-25) [email protected] Orașul modern este un ecosistem, în care sunt create cele mai favorabile condiții de viață umană, din care nu trebuie să lipsească locurile necesare comunicării umane cu natura. Locuitorii megalopo- lisului duc lipsă de prezența vindecatoare a naturii în condițiile dure ale junglei urbane, mai ales în zilele de iarnă. În municipiul Chișinău lipsesc obiectele de arhitectură publică, unde în orice moment al anului iubitorii de natură ar putea savura frumusețea plantelor, s-ar putea teleporta în mijlocul unei păduri tropicale, s-ar putea familia- riza cu diversitatea florei din diferite regiuni ale lumii, ar simți o le- gătură mai strânsă cu natura. Republica Moldova deține o colecție unică de plante tropicale și sub- tropicale, expuse în serele Grădinii Botanice Naționale „Al.Ciubotaru”. Din păcate, serele Grădinii Botanice, construite încă în anii’ 70 ai seco- lului trecut, și-au pierdut atractivitatea și funcționalitatea. Acestea au fost construite în scopuri științifice și nu sunt adaptate unui flux mare de vizitatori. Puținii vizitatori constată o infrastructură incomodă, depărta- rea de intrarea centrală (cca 1500 m), incomoditatea circulației în cadrul serei – lățimea cărărilor este de doar 0,4 m. Expunerea plantelor se face după criterii sistematice și ecologice și nu satisfice așteptările vizitatorilor din punct de vedere ornamental și de divertisment. Obiectivul principal al studiului nostru a fost de a elabora un proiect de amenajare a unei grădini de iarnă în cadrul Grădinii Botanice Naționale „Al.Ciubotaru” din mun.Chișinău, care ar urma să devină o atracție majoră nu doar pentru locuitorii mun. Chișinău, dar și pentru turiști, având o colecție de plante originare din diverse zone biogeografice, care vor fi expuse nu doar după principii ecologice, dar și prin crearea compozițiilor ornamentale. 6 ȘTIINȚE ALE NATURII ŞI EXACTE Biologie și Pedologie Ca rezultat al studierii principiilor de amenajare ale celor mai celebre grădini de iarnă: serele principalei Grădini Botanice a Academiei de Științe