REVISTĂ de ştiinţă şi cultură Nr. 7-9 (85-87) 2002 iulie-septembrie REDACTOR-ŞEF Alexandru BANTOŞ REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI Raisa BELICOV Vlad POHILĂ COLEGIUL DE REDACŢIE Alexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Eugen BELTECHI (Cluj), Silviu BERE JAN, Vladimir BEŞLEAGĂ, Leo BUT NARU, Augustin BUZURA (Bucureşti), Gheor­ ghe CHI VU (Bucureşti), Mihai CIMPOI, Anatol CIOBANU, Ion CIO CANU, Ana- tol CODRU, Nicolae CORLĂ ­­TEANU, Eugeniu COŞERIU (Germania), Nico­ lae DABIJA, Boris DENIS, Stelian DUMIS TRĂCEL (Iaşi), Andrei EŞANU, Iulian FILIP, Gheorghe GON ŢA, Ion HA DÂRCĂ, Du mitru IRIMIA (Iaşi), Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nicolae MĂTCAŞ, Vasile MELNIC, Valeriu RUSU (Fran­ ţa), Maria ŞLEAHTIŢCHI (Bălţi), Petru ŢARANU (Vatra Dor nei), Vasile ŢÂRA (Timi şoara), Dumitru TIUTIUCA (Galaţi), Ion UNGU REANU, Grigore VIERU Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 87 03, 23 46 98 e-mail: limba_romana @ mail. md “Un popor care, supus fiind veacuri întregi la tot soiul de întâmplări crude, ştie să-şi apere naţionalitatea ca românul, păstrându-şi ca dânsul năravurile, portul, limba şi legea părinţilor; ...un popor ca acela este menit a se urca pe treaptă cât de înaltă; ...un popor ca dânsul este chemat la o soartă măreaţă şi vrednică de el... ...stejarul deşi se usucă, trunchiul său rămâne tot puternic; şi ...din a sa tulpină cresc alţi stejari înalţi ca el şi ca el de puternici!” Vasile ALECSANDRI LIMbA ROMâNĂ REVISTĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI cultură editor: colectivul redacţiei ISSN 0235–9111 PROCESARE COMPUTER: Oxana BEJAN Com. nr. 3352 Editura "Universul" Coperta I: Chişinău, august 2002. Inaugurarea bustului clasicului literaturii române I. L. Caragiale Coperta IV: Mihai Cimpoi, participant la manifestări culturale de anvergură: Împreună cu Serafim Urecheanu, primarul municipiului Chişinău, şi Iulian Filip, şef al Departamentului Cultură – la Biblioteca „Alba­Iulia”; 31 august 1998. La Casa Limbii Române, moment inaugural; 31 august 2002. Cu un grup de distinse personalităţi din Republica Moldova şi România; La Simpozionul „Modelul Caragiale, modelul Blaga şi valorile româneşti”; Anul 1999. Un grup de participanţi la Zilele Literaturii Române în Aix­en­Provence, Franţa. Revista “Limba Română” Rubrici permanente – Gramatică, De la grotesc la sublim, Analize şi interpretări, Scriitori contemporani, Pro didactica, Portofoliul profe- sorului, Lecţiile istoriei, Lumină din lumină ş.a. – susţinute de specialişti notorii în domeniu, de personalităţi marcante din Republica Moldova, România, Franţa, Germania, S.U.A., Canada ş.a. Suport didactic pentru procesul de învăţământ, inclusiv pentru examenul naţional de bacalaureat. Abonaţi-vă la revista “Limba Română” Abonamentele pot fi perfectate la agenţiile “Poşta Moldovei” şi “Moldpresa”. În România – la Rodipet (a se consulta catalogul publicaţiilor din Republica Moldova, poziţia 77075). Persoanele fizice sau juridice care doresc să se aboneze ori să susţină financiar revista se vor adresa la redacţie (tel. 23.87.03, fax. 23.46.98, e­mail: [email protected]). 3 Limba Română Grigore C. BOSTAN. Personali- tate proeminentă a vieţii noastre spirituale 50 SUMAR Victor CRĂCIUN. O conştiinţă matură ARGUMENT Victor TELEUCĂ. E ca-n noaptea Învierii 54 5 Victor DUMBRĂVEANU. Omul cărţii 56 Cultivarea LIMbII – PIC CU PIC Petru ŢARANU. Mihai Cimpoi şi Vlad POHILĂ. O singură prepoziţie, mai Dornele multe probleme cu utilizarea ei 58 6 Mihai CIMPOI. Labirinturile lim- Irina CONDREA. Atenţie la până ce şi bajelor până când 60 10 EMINESCU AL NOSTRU DE LA GROTESC LA SUbLIM Theodor CODREANU. George Alexandru GROMOV. Pârdalnicul ta- Munteanu şi fiinţa hyperionică laghir 63 12 Eugenia CHIOSA. Publicitatea: factor PERMANENŢA CLASICILOR de integrare sau de dezintegrare? Viorel Dorel CHERCIU. Dimitrie 15 Cantemir – Homo Universalis 71 Starea DE VEGhE Istoria naţională: persistenţa primejdiei IN MEMORIAM Victor TELE- de impunere a falsurilor politizate. De- UCĂ claraţie Am fost un visător cu visele neiz- 18 bândite... Primele postume 78 MIhAI CIMPOI – 60 Rodica TELEUCĂ. Plecarea lui tata Ana BANTOŞ. Mihai Cimpoi: dialogul 90 dintre Centru şi Margine Dumitru GABURA. La Putna... fără 25 Poet Mihai CIMPOI. Nostalgia Centrului 91 28 Mihai CIMPOI. Teleucă, lirosoful Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul 92 Bisericii Ortodoxe Române. Gânduri la Eliza Botezatu. Ce mai faci aniversare lume, dragostea mea?... 38 93 Eugen SIMION. Bucurie Mihail DOLGAN. Un împăciuitor al 39 contrariilor vieţii... Constantin CIOPRAGA. Mihai Cimpoi 95 – LX Teodor ZGUREANU. „Fiecare îşi 41 are Decebalul său...” Fănuş BĂILEŞTEANU. Un George 97 Călinescu dintre Prut şi Nistru Iacob BURGHIU. Intrare în mit 43 99 Dan MĂNUCĂ. Mihai Cimpoi sau elogiul Mihail Gh. CIBOTARU. Mereu la cumpenei critice timpul prezent 44 105 Dumitru TIUTIUCA. Podul de cărţi numit Victor PROHIN. Un vis pe care l-a Mihai Cimpoi urmat mereu 48 107 Sumar 4 Corneliu JUNCU. Ceasul lui Victor ANALIzE ŞI SINTEzE Teleucă Veronica POSTOLACHI. Sufletul ca 108 miracol: motive şi asocieri la L.Blaga Victor DUMBRĂVEANU. “Tarakoi” şi Gr.Vieru 110 161 Spiridon VANGHELI. Ca să ne vadă de aproape... STILISTICĂ ŞI POETICĂ 111 Nelly SAMOIL. Două tipuri de ima- Grigore VIERU. Sunt... gine poetică: tradiţională/explicită şi 113 modernă/ambiguă EVENIMENT 167 Institutul de Filologie Română „Ale- xandru Philippide” – la 75 de ani de ITINERARE ALE IDENTITĂŢII la întemeiere. Pagini de istorie şi NOASTRE actualitate Constantin CIOPRAGA. Panorama 114 culturală a Iaşului Orientări spre noi performanţe. In- 170 terviu cu Dan Mănucă, director al Institutului „A. Philippide” CREANGA DE AUR 118 ZamfiraM IHAIL. Redarea aspectelor etnografice ale costumului în opera lui ANIVERSĂRI Mihail Sadoveanu Vlad POHILĂ. „Cine zice Marius Sala, 179 zice şi romanist în sensul cel mai larg al cuvântului” ObâRŞII 122 Nicolae P. LEONĂCHESCU. Sâmbra oilor, o instituţie originală de metro- ÎN serviciul LIMbII ROMâNE logie Albina DUMBRĂVEANU. CNT – instituţie metodico-consultativă în 186 probleme de terminologie 128 ETIMOLOGII Lina CODREANU. Vatra – semn şi PREzENTĂRI ŞI INTERPRETĂRI simbol Alexei PALII. Un Dicţionar ortografic 191 pentru toţi 132 GramaticĂ Silvia MAZNIC. Valoarea pronumelui AbIA PRIN CUVâNT se în structura verbelor eventive Iulian FILIP. Vorbe şi cuvinte 193 138 CARNET cultural POESIS Alexe RĂU. Salonul Naţional de Carte Adrian Dinu RACHIERU. Leonida a păşit în maturitate Lari – un „plâns de lumină” 200 140 Leonida LARI. Sunt un plâns de lumi- APARIŢII EDITORIALE nă; Oraşul luminilor; Corăbii astrale; Constantin CIOPRAGA. Despre „Me- Infinitul de aur; Scrisoarea unui dac; Timpul; Poeţii; Scrisoare lui Cantemir moria Dornelor” 142 204 ANUL CARAGIALE LA CASA LIMbII ROMâNE Dumitru TIUTIUCA. Naratologie ca- Un exerciţiu necesar: a gândi româ- ragialiană neşte 150 206 Argument 5 E CA-N NOAPTEA ÎNVIERII Lumânări la Eminescu şi la Ştefan lumânări s-a cutremurat adâncul lacrima acestei ţări şi străluce sub frunzetul unui tei înalt, robust unde-nveşnicit, poetul ne stă tânăr şi august. E-un ceva ce nu se schimbă chiar când totu-i schimbător, căci nu-i ţară fără limbă, fără limbă nu-i popor. Ea-i de la strămoşi lăsată Cuget de izvor bogat – neam din neam din zbuciumata soartă care ni s-a dat. Şi se face albă noaptea, albă-i umbra pe alei, versul blând în calde şoapte-l intonează-un cor de tei şi ce-i adormit tresare la cel cântec de rapsozi, Eminescu şi cu Ştefan – mândrii noştri voievozi. Cât nălţimea lor ne ştie şi îi ştim, ni-i duhul viu, fără ei ne ia stihia şi ne pierde prin pustiu. Oameni vin şi-o adiere sufletul le-aprinde blând, e ca-n noaptea Învierii cu lumină pe pământ. Lumânări la Eminescu vin din cele patru zări, lumânări la Ştefan Vodă şi prin inimi lumânări. S-a cutremurat târziul – lacrima acestei ţări. Victor TELEUCĂ 6 Limba Română sau alt nume, astfel prepoziţia CU in- troducând un atribut, un complement indirect sau unul circumstanţial. Vlad POhILĂ Din nou cu riscul de a provoca Chişinău iritarea unor cititori, ne vedem nevoiţi să facem o serie de paralele cu lim- ba rusă. Nu o facem dintr­o febleţe pentru rusă; pur şi simplu, aşa cum prea bine se ştie, această limbă ne­a O SINGURĂ influenţat atât de puternic, devas- PREPOzIŢIE, tator, încât comitem multe greşeli de exprimare, respectiv de scriere MAI multe PRObLEME tocmai din motivul că urmăm orbeşte CU UTILIzAREA EI modelul rusesc. Inclusiv – oricât ar părea de ciudat – abateri de la normă Are marele scriitor german generate de utilizarea inadecvată a Heinrich Mann (1871­1950) o tul- prepoziţiei în cauză. E vorba de nişte burătoare nuvelă intitulată simplu greşeli ce vizează regimul gramatical şi totodată enigmatic: “Profesorul (recţiunea) – calitatea unui cuvânt de Unrat”. Deja în etate, vlăguit şi cam a primi un determinant cu o anumită dezechilibrat, protagonistul acestei construcţie; de a face legătura dintre naraţiuni se amorezează de o fru- cuvinte şi determinantele lor. moasă artistă de cabaret, pe care “Boala” noastră de a utiliza cu admiratorii o supranumeau Îngerul şi fără treabă prepoziţia CU e mai ve- Albastru. La fel, “Îngerul Albastru”, s­a che, fiind diagnosticată cu precizie în numit şi un film inspirat de scrierea lui numeroase articole, studii şi emisiuni Heinrich Mann, în care rolul cântăre- de cultivare a limbii, încât unele for- ţei l­a jucat celebra Marlene Dietrich, me greşite la care ne vom referi sunt aceasta asigurându­i filmului un banale, “bătătorite”. Partea proastă extraordinar succes, între cele două e că, fiind banale şi condamnate de războaie mondiale. În faţa “cabare-