Monografia judeţului Neamţ Judeţul Neamţ - Date generale Străjuit de creste albe şi brazi înalţi în partea de „sus”, după cum spun muntenii, având dealuri line la poalele Romanului şi alte trei vârfuri ce-i înconjoară Piatra, judeţul Neamţului este locul unde muntele, apa lacurilor şi dealurile se adună în tăcere, de parcă s-au întâlnit pentru a păzi această zonă de o armonie contrastantă. Şi nu uităm nici de Bicaz, oraşul de sub apa cea mare a Bistriţei, sau de Târgu Neamţ, în care amintirea lui Ştefan cel Sfânt şi Mare încă mai dăinuie printre zidurile nerăpuse de timp ale cetăţii de pe deal. Toată această imagine este presărată cu locaşuri importante ale creştinilor ortodocşi. Agapia, Văratec, Sihăstria, Bistriţa sau Neamţ – sunt nume de mănăstiri vechi de sute de ani, în care linistea sufletească şi-o găseşte orice trecător iubitor de Dumnezeu. Numele de Neamţ, aparţinând acestui ţinut, apare prima dată într-una dintre epistolele semnate de Alexandru cel Bun undeva prin anul 1403, iar după ilustrul voievod mulţi alţii, foarte importanţi în istoria şi cultura acestei naţii, au scris despre istoria şi bogăţiile acestor locuri. Despre Neamţ au vărsat cerneală Alexandru Vlahuţă, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaş, filozoful Vasile Conta. Alături de ei, ilustre nume ale picturii româneşti – pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Băeşu, Lascăr Vorel şi Victor Brauner – au descris în ulei pe pânze văile, apele şi înălţimile ce se împletesc pe văile Bistriţei sau Siretului. Ochiul călătorului ce va străbate aceste locuri poate fi încântat şi de multe şi valoroase vestigii ale trecutului, restaurate sau păstrate cu mare grijă. Istoria poate fi chiar simţită şi apreciată la Cetatea Neamţului (Târgu Neamţ), Curtea Domnească (Piatra Neamţ) sau la Palatul Cnejilor (comuna Ceahlău). Printre obiectivele de interes turistic care trebuie neapărat vizitate în Neamţ se numără si Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă”, situată în apropierea oraşului Târgu Neamţ, Bojdeuca lui Ion Creangă din Humuleşti sau Cheile Bicazului – rezervaţie de faună şi floră încântătoare. La toate acestea, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, frumuseţea zonei este completată de un munte a cărui istorie este plină de nume importante, ce pornesc de la legendele în care se spune că aici trăia Zamolxes, zeul dacilor. Masivul Ceahlău, că despre acesta este vorba, este acum unul dintre cele mai importante parcuri naţionale din România, loc unic prin maiestuozitate şi sălbăticie, dar şi prin fauna şi flora specifice acestei arii. Judeţul Neamţ ocupă o poziţie central-estică în ansamblul teritorial naţional şi se suprapune, parţial, Carpatilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc, face parte din categoria unităţilor administrativ-teritoriale cu o suprafaţă medie, având 5.896 km2, ceea ce reprezintă 2,5 % din teritoriul ţării. Geografic, judeţul Neamţ este situat între 46 ̊ 40 ̋ și 47 ̊ 20 ̋ latitudine nordică și 25 ̊ 43 ̋ și 27 ̊ 15 ̋ longitudine estică. Prin suprafața, densitatea populației, repartizarea formelor de relief, proporționalitatea acestora și încă circa 240 de parametri și indicatori, județul Neamț este reprezentativ pentru România fiind, în fond, imaginea acesteia, la scara de 1/ 41 (41 este numărul județelor țării). Județul Neamț a fost înființat în actualele limite administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României și are în componența sa 81 de localități, după cum urmează: două municipii – Piatra Neamț și Roman, trei orașe – Târgu Neamţ, Bicaz şi Roznov, 78 de comune şi 347 de sate. Dispus în trepte domoale, cu înălţimi ce descresc spre vest – 1907 m în vârful Ocolaşu Mare şi 169 m în lunca Siretului – judeţul Neamţ are ca vecini: la nord judeţul Suceava, la vest judeţul Harghita, la sud judeţul Bacău, iar la est judeţele Vaslui şi Iaşi. Profilul economic al judeţului Neamţ a fost determinat atât de armonia formelor de relief, cât şi de diversitatea resurselor naturale ale acestui ţinut. Potenţialul energetic al râurilor, întinsele suprafeţe de păduri, păşuni şi fâneţe naturale, bogăţia şi diversitatea materialelor de construcţii din zona montană, terenurile bune pentru agricultură din partea de est a judeţului, cât şi factorul uman cu străvechile tradiţii în diferite domenii de activitate, constituie surse importante ce au fost puse în valoare şi au concurat la crearea unei structuri economice armonioase. Prezentare judeţ - Istorie Judeţul NEAMŢ are numele legat de cel al cetăţii Neamţ, ctitorită de Petru I Muşat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, precum şi de Târgu Neamţ – veche aşezare menţionată documentar pe lista oraşelor româneşti care existau între 1387 şi 1392. Urme ale culturii au rămas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor meleaguri: • paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele Bistriţei, respectiv sat Ceahlău, Piatra Neamţ, Piatra Şoimului, Romani • cultura epipaleolitică – pe platoul înalt al Ceahlăului, Cheile Bicazului • aşezări atestând prezenţa omului neolitic în zonele Bodeşti, Frumuşica, Izvoare, Podoleni, Hangu. • Resturi de cetăţi dacice: pe vârful Bâtca Doamnei, cetatea Neamţ. Prezentare judeţ - Economie Principalele ramuri economice sunt: • industria metalurgică - 18,8% • industria producatoare de textile - 16,5% • industria producatoare de substante chimice - 12,9% • industria lemnului si de prelucrare a lemnului - 9,1% • industria producatoare si de furnizare a energiei electrice si termice, gaze naturale si apa - 8,8% • industria alimentara si a bauturilor - 7,8% • industria producatoare a materialelor de constructii si altor produse din minerale nemetalice - 6,3% • industria articolelor de imbracaminte - 4,8% • industria de masini si echipamente - 4,6% • alte ramuri ale industriei - 10,4% • agricultura Dintre cele mai reprezentative societăţi comerciale din judeţul Neamţ se remarcă: • Societatea Comerciala Petrotub S.A. Roman • Societatea Comerciala Moldocim S.A. Bicaz • Societatea Comerciala Rifil S.A. • Societatea Comerciala Umaro S.A. Roman • Societatea Comerciala Mecanica Ceahlau S.A. Piatra Neamt • Societatea Comerciala Romanceram S.A. Roman • Societatea Comerciala Ema S.A. Piatra Neamt • Societatea Comerciala Petrocart S.A. Piatra Neamt • Societatea Comerciala Kober S.R.L. Turturesti • Societatea Comerciala Electrica S.A. Piatra Neamt • Societatea Nationala a Petrolului Petrom S.A. - Sucursala Peco Neamt Prezentare judeţ - Geografie Suprafaţa - 589.614 ha, din care: • agricolă - 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fanete - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha) • păduri - 261.330 ha • ape, bălţi - 10.374 ha • alte supr. - 34.122 ha Aşezare Cu un teritoriu în suprafaţă de 5.896 km2, judeţul Neamţ este situat în zona central- vestică a Moldovei. Prin amplasarea sa, judeţul Neamţ se învecinează: • la nord cu judetele Suceava si Iasi • la est cu judetele Iasi si Vaslui • la sud cu judetul Bacau • la vest cu judetele Harghita si Suceava Reprezentand 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu-se in categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret. Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului. Geologia Evolutia in decursul erelor geologice a dus la existenta in prezent a trei unitati morfostructurale cu alcatuire geologica: • unitatea montana cristalino - mezozoica, parte a orogenului carpatic • unitatea subcarpatica neogena • unitatea de platforma de varsta mai recenta Relieful Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza culmile inalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2. Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai adanci, inclusi in intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stanisoarei. Dealurile subcarpatice formeaza o fasie continua de la nord la sud, lata de 15 km incluzand depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste campii colinare de-a lungul vailor, intens cultivate. Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte in relieful judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m. Clima Intalnim doua tipuri de clima aproximativ in proportii egale: in jumatatea vestica un climat specific montan, iar in restul teritoriului un climat temperat continental puternic influentat de masele de aer din est. Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane. Ape de suprafata - intreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine raului Siret si principalilor sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga raurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi. Ape subterane - Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate panze freatice fiind cuprinse in complexul luncilor si teraselor raurilor Siret,