Comunicat OMITETUL DIRECTOR al Uniunii Scriitorilor din România s-a Creunit în ºedinþã de lucru marþi, 6 noiembrie 2007. Întrunirea a fost prezidatã de dl Nicolae Manolescu, preºedintele USR. Comitetul Director a ascultat informãri privind: stadiul derulãrii unor proiec- te finanþate de USR în cadrul concursului propriu de proiecte, înce- perea proiectului comun ICR-USR: Caravane literare în þãrile cu comu- nitãþi româneºti, Maratonul de Poezie de la Sibiu, promovarea literaturii române în spaþiul francofon. Informãrile au fost prezentate de dom- nii Nicolae Manolescu ºi Gabriel Chifu. Dl Gabriel Chifu a mai infor- C mat comitetul despre continuarea proiectului Postere în autobuze ºi a proiectului 27 de poeþi ai Bucureºtiului (partea de videoclipuri). Dna Irina Horea a prezentat informãri privind participarea la forumul A Mare Nostrum de la Trieste ºi la reuniunile Consiliului European al Artiºtilor. Dl Alexandru Istrate a prezentat comitetului situaþia înca- sãrii timbrului literar pe anul în curs, ofertele primite de la firmele de construcþii pentru renovarea casei de la Neptun, ce au fost discu- F tate cu acest prilej, ºi extinderea contractului de asociere pentru imo- bile ale USR. S-a discutat de asemeni programul de sãrbãtorire a cen- tenarului Societãþii Scriitorilor Români (1908 – aprilie-mai 2008). É Comitetul Director al USR a rezolvat ºi diferite cereri curente ale membrilor ºi filialelor. Comitetul Director a hotãrît sã reaminteascã A P O S T R O F membrilor Uniunii Scriitorilor cã neplata la timp a cotizaþiei atra- ge, în conformitate cu statutul, suspendarea acordãrii unor drep- turi (inclusiv a unora materiale). Remember LAURENÞIU ULICI NIUNEA SCRIITORILOR din URomânia aminteºte cu pro- fundã tristeþe cã s-au împlinit ºapte ani de la dispariþia tragicã Centenar a criticului literar Laurenþiu Ulici. Personalitate de excep- þie a lumii literare româneºti, Laurenþiu Ulici a condus re- la Ierusalim vista Luceafãrul între 1990 ºi N 24-25 octombrie, Universitatea 2000, precum ºi Uniunea Scrii- Ebraicã din Ierusalim (prin Centrul torilor din România, ca preºe- Î pentru Studiul Istoriei Evreilor din dinte între 1994 ºi 2000. Între România), în colaborare cu Institutul anii 1996 ºi 2000 a fost mem- Cultural Român, a organizat o bru al Senatului României. conferinþã internaþionalã Mihail Dotat cu un mare talent lite- Sebastian, scriitor român – scriitor evreu. rar ºi cu o inteligenþã excepþio- Au participat: Moshe Idel, Israel nalã, Laurenþiu Ulici s-a de- Bartal, Edward Iosiper (ambasadorul dicat criticii literare, în special român în Israel), Madeea Axinciuc, celei de întîmpinare, fiind autorul a sute de cronici de carte Robert Wistrich, Edward Kanterian, ºi cronicarul debutului pentru un numãr enorm de autori din Leon Volovici, Paul Cornea, Michael toate generaþiile. A realizat ºi antologii de referinþã, precum Finkenthal, Camelia Crãciun, Lya Nobel contra Nobel sau 1001 de poezii româneºti. În cei ºapte Benjamin, Marta Petreu, George Voi- ani care au trecut de la moartea lui Laurenþiu Ulici, scrii- cu, Andrei Oiºteanu, Florin Þurcanu, torii români ºi iubitorii de literaturã au resimþit mereu, cu Ion Vartic, Costel Safirman, Andrei regret, absenþa lui din viaþa culturalã. Opera scrisã a lui Strihan, Virgil Duda, Liviu Rotman, Laurenþiu Ulici ºi cea nescrisã, sprijinul generos acordat B. Elvin, Bazil Shafferman. De la confraþilor, în special tinerilor debutanþi, vor rãmîne în încadrarea lui Sebastian în cultura româna la analiza operei lui lite- memoria tuturor scriitorilor ºi cititorilor. Sã ne rugãm încã rare, de la descrierea cîmpului cultural ºi politic intebelic la analiza o datã pentru odihna sufletului sãu. – simbolicã, politicã, psihologicã – a operei lui literare, comunicãrile au acoperit un spectru larg, fãrã sã epuizeze subiectul Sebastian. Mulþi dintre vorbitori s-au referit obsesiv la Jurnalul scriitorului, Filosofie ºi Cabalã tradus, pînã în acest moment, în 8 limbi. Comunicãrile au fost urmate de o masã rotundã, la care dl Shafferman a povestit cum a A ÎNCEPUTUL lunii octombrie, Universitatea „Babeº-Bolyai“ fost scos Jurnalul lui Sebastian din România, iar dl Leon Volovici La gãzduit un spectaculos colocviu Filosofie ºi Cabalã, cu a dat informaþii foarte interesante despre iluziile, supãrãrile ºi participanþi de pe trei continente ºi din mai multe þãri; aºteptãrile familiei lui Sebastian în legãturã cu Jurnalul. Un cadou comunicãri docte, spectaculoase, cea mai spectaculoasã fiind frumos a fost proiectarea, de cãtre dl Costel Safirman, a unor sec- datoratã lui Moshe Idel, specialistul numãrul unu în Cabalã venþe din piesele lui Sebastian, jucate de mari actori. Sala rezervatã din lume: Cabala ca filosofie în gîndirea lui Johann Reuchlin. conferinþei pe muntele Scopus a fost permanent arhiplinã, unii Mi-ar fi plãcut sã o public imediat în Apostrof – nu ar fi avut ascultãtori fiind veniþi din Tel Aviv sau din Haifa. La poalele mun- nevoie de traducere, Moshe Idel a vorbit româneºte –, dar din telui Scopus se întindea, alb ºi strãlucitor, unic, Ierusalimul. Cu pãcate nu a fost înregistratã. Cu ocazia colocviului, Facultatea toate ale sale. de Studii Europene ºi Institutul de Iudaisticã ºi Istorie Evreias- cã „Dr. Moshe Carmilly“ au inaugurat Centrul Audiovizual al institutului ºi au lansat mai multe volume nou-apãrute. 2 • APOSTROF C ENTENAR S EBASTIAN Insula lui Bucureºti, 1939-1944 Leon Volovici DATà CU apariþia romanului De douã Nu mai puþin surprinzãtoare, pe aceeaºi specþie, având în Marcel Proust poate mode- Omii de ani… (1934), urmat la scurt timp temã, e o însemnare din Jurnal, la o relec- lul suprem, Sebastian nu e deloc înclinat de eseul Cum am devenit huligan (1935), turã a romanului, în 27 mai 1936. De alt- sã devinã un scriitor al lumii evreieºti – de Mihail Sebastian a fost mereu în centrul dez- fel, cum ºtim, de-a lungul Jurnalului, mai tipul Ion Cãlugãru sau I. Peltz (ambii scrii- baterilor privind dubla identitate culturalã ales în anii rãzboiului, Sebastian va reveni tori preþuiþi de Sebastian). El e obsedat de a scriitorilor evrei afirmaþi ºi integraþi, în cu reflecþii semnificative asupra cãrþii sale: esenþa chestiunii, de condiþia de evreu, mai grade diferite, în literatura românã în peri- ales în împrejurãri dramatice, cu care sã se oada cea mai dificilã din istoria prezenþei Recitesc întâmplãtor câteva capitole din De confrunte de unul singur. evreilor în cultura românã. Chestiunea a douã mii de ani... […] Am avut o adevãratã Dupã experienþa durã a receptãrii roma- revenit inevitabil, cu vigoare ºi cu semnifi- nului, Sebastian nu renunþã la „tema scrii- caþii noi, dupã apariþia Jurnalului (1996). torului“, cum ar fi spus Marin Preda, dar – Pe aceeaºi temã, dar dintr-un alt unghi, înaintez aceastã ipotezã – încearcã sã-i gã- propun aici câteva ipoteze ºi puncte de vede- seascã alte forme de expresie, mai camufla- re. Pornesc mai întâi de la constatarea unui te aº zice. E o strategie literarã adusã la de- paradox care nu înceteazã sã mã intrige: scrii- sãvârºire de Franz Kafka, în opera cãruia nu torul care a fost – poate ºi mai este – acuzat existã nicio „tematicã evreiascã“, iar cuvân- cã e asimilist, cã a întors spatele lumii tul „evreu“ nu apare niciodatã. Nici Sebastian nu mai scrie dupã 1935 despre evrei, decât evreieºti din care provine, cã n-a vrut sã fie atunci când scrie despre cãrþi ºi spectacole evreu etc. este – în literatura românã – scrii- cu temã evreiascã, dar preocuparea de a re- torul cel mai preocupat de identitatea evre- veni la temã este evidentã. Poate ºi un anu- iascã, respinge sarcastic „comedia asimilis- mit tip de caractere din piesele sale sugerea- tã“, cum o numeºte el, propune una dintre zã alteritatea lor. Ei sunt, în ochii celorlalþi, cele mai profunde meditaþii despre esenþa puþin bizari, diferiþi, ciudaþi, parcã de pe altã iudaismului ºi condiþia de a fi evreu în Eu- lume. Existã în scrisul lui Sebastian o preo- ropa modernã ºi în România, în particular. cupare constantã, tot mai accentuatã în anii Tot el include chiar în opera lui de ficþiune rãzboiului, de a vedea în condiþia de evreu – în romanul De douã mii de ani... – mediul o dramaticã experienþã umanã, cu semnifi- sionist din România, figuri de sioniºti veniþi caþii care depãºesc dilemele iudaismului ºi din Palestina, printre ei ºi Zeev Jabotinski. ale prezenþei evreilor în lumea creºtinã. În sfârºit, tot Sebastian schiþeazã, cu evi- Preocuparea mi se pare evidentã cu deose- dentã simpatie, lumea evreiascã tradiþiona- bire în piesa neterminatã Insula – o încer- lã, legatã de cultura idiº. care, poate eºuatã, de a reveni într-un mod Iatã ce declara chiar Sebastian într-un mai transparent la tema consideratã, cum dialog cu Camil Baltazar în iunie 1934 – îi declarase lui Camil Baltazar, „unica mea ºi cu asta ajung la subiectul meu – despre raþiune de a mã face scriitor“. romanul De douã mii de ani...: Motivul insulei apare frecvent în scrisul lui Sebastian ºi are o evoluþie semnificati- ªtiam cã voi scrie într-o zi aceastã carte. În- vã, reflectând ºi mutaþiile care au loc în felul tr-un fel, a fost poate unica mea raþiune de „a lui de a se raporta la chestiunea pe care o mã face scriitor“ [s.n.] (lucru pe care nu l-am discutãm. Insula, ca ºi aºezãrile izolate la dorit ºi pe care nici azi nu-l doresc). Aveam • Sebastian vãzut de Margareta Sterian munte – pensiunea Weber, de pildã, pun- de spus anumite lucruri, care mã sufocaserã surprizã. Cu excepþia câtorva pasaje, care au tea unui vapor navigând pe ocean sau pla- în cele mai vechi amintiri ale mele de copilã- neta necunoscutã din Steaua fãrã nume –, rie ºi adolescenþã. Credeam cã spunându-le un prea accentuat aer de evreu [s.n.], restul mi 2 este un teritoriu privilegiat pentru cei care mã voi simþi mai liber. Iatã cã le-am spus1. se pare excepþional . cautã o izolare temporarã, o regãsire a sine- lui ºi a elementelor esenþiale ale vieþii. Insula Pentru cã Baltazar e surprins de confe- Contradicþia dintre cele douã afirmaþii e e teritoriul reveriei ºi al singurãtãþii dorite, siune, tocmai într-o perioadã când publiciºti numai aparentã.