Serghei COLOŞENCO Ion Buzdugan Biblioteca REBUS Editura SFERA 116 2016 Tabel cronologic 9 martie 1887. Se naşte Ion Buzdugan în comuna Brânzeni, judeţul Bălţi, în familia Ecaterinei şi a lui Alexandru Buzdâga. Elev la şcoala primară şi secundară în satul natal şi în satul Bărmaracea. Absolvent al Seminarului Pedagogic din Cameniţa Podoliei. Frecventează Universitatea de Litere şi Drept din Moscova. Licenţiat, după 1918, al Facultăţii de Drept din Iaşi. Doctor în economie politică la Universitatea din Cernăuţi. 1913. Colaborează la ,,Cuvânt moldovenesc” din Chişinău, sub pseudonimul Nică Românaş, cu versuri originale şi traduceri. 1915-1917. Înrolat în armata rusă şi trimis pe frontul din Moldova. 1917, 21 noiembrie. Este ales deputat în Sfatul Ţării, la înfiinţare, până la lichidarea acestuia la 18 februarie 1919. 1918. Colaborează la publicaţiile ,,Sfatul Ţării”, ,,România nouă”, ,,Îndreptarea”. 1919. Colaborează la revista ,,Florile dalbe”, apărută la Bârlad, întemeiată de George Tutoveanu, organ al Societăţii ,,Academia bârlădeană”. 1921. Devine membru al Societăţii Scriitorilor Români. La Chişinău, apare volumul ,,Cântece din Basarabia”, o colecţie de folclor, cules de Ion Buzdugan între 1906 şi 1921. 1922. Apare volumul de versuri ,,Miresme din stepă”, la Editura Casei Şcoalelor, din Bucureşti. 1922-1923. Frecventează Cenaclul ,,Sburătorul”, patronat de E. Lovinescu. 1924. Publică în revista ,,Gândirea”, nr.3, an. IV traduceri din scrierile lui Ivan Bunin (proză şi poezie). 1927. Publică poezii în ,,Convorbiri literare” din Iaşi. 1928. Apare la Craiova, la Editura ,,Ramuri”, al doilea volum de folclor ,,Cântece basarabene”. Tot la Editura ,,Ramuri” apare volumul ,,Ţara mea”. 1931-1932. Activează în calitate de subsecretar de stat în Ministerul Industriei 2 şi Comerţului în Guvernul României condus de Nicolae Iorga. 1932. Face parte din redacţia revistei literare ,,Cuget moldovenesc”, care a apărut cu intermitenţe până în 1944, la Bălţi. Apare la Chişinău revista ,,Viaţa Basarabiei”. 1935. Publică în ,,Gândirea” nr.7 traducerea poemului ,,Ţiganii”, de A.S. Puşkin. 1937. Apare la ,,Casa Şcoalelor”, Bucureşti, volumul de poezii ,,Păstori de timpuri”. Volumul este distins cu Premiul Academiei Române, în 1940. 1940. Se refugiază în România. 1942. Apare volumul ,,Metanii de luceferi”, la Editura Naţională Gh. Mecu. 1948. Publică în ,,Viaţa românescă”, an.I, serie nouă, nr.7, traducerea primului capitol din poemul ,,Evgheni Oneghin”, de A.S. Puşkin, semnată cu pseudonimul B.I. Alion. 1951-1953. Frecventează Cercul basarabenilor din Bucureşti, citind din creaţiile sale literare. 1957. Participă la întâlnirile foştilor membri ai ,,Academiei bârlădene”, care se retrăseseră în mare parte la Bucureşti. Printre aceştia s-au numărat V. Voiculescu, G.G. Ursu, Ion Larian Postolache, D. Iov, V. Damaschin, George Nestor, Romulus Dianu ş.a. 1962. Publică în volum traducerea poemului lui M. Gorki ,,Fata şi moartea”, cu pseudonimul A.I. Alion. 27 ianuarie 1967. Se stinge din viaţă la Spitalul Filantropia din Bucureşti şi înmormântat, pe 29 ianuarie, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, la parcela scriitorilor nr.114. SCRIITORII (Rebo metagramă anagramată: 4 + 3 + 5 + XOXXX + 5 = 9, 8) E 3 ION BUZDUGAN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 ORizontal: 1) În comuna Brânzeni din acest judeţ s-a născut la 8 martie 1887 Ion Buzdugan, în familia Ecaterinei şi a lui Alexandru Buzdâga – Acestei fiinţe Ion Buzdugan îi dedică poezia omonimă al cărei chip îl priveşte cu drag: ,,Icoană veche şi divină,/Cum mă aştepţi, în prag, cu teamă,/Să mă cuprinzi, la piept, Lumină!”, din manuscrisul Podgorii de aramă. 2) Una din surorile poetului, celelalte şase sunt: Veronica, Magdalena, Mariana, Valentina, Eleonora (,,Lorica”) şi Evdochia (,,Dusica”) – Cetele de oameni înarmaţi ce voiau să-i prindă pe haiduci amintiţi într-un cântec voinicesc, cules de la Toader Bou-Negru din satul Bocani, judeţul Bălţi (sg.; dim.). 3) Ultimele versuri! – ,,Declaraţia de...”, actul istoric citit în cadrul Congresului General al Bucovinei, la 28 noiembrie 1918, în care se face precizarea că Bucovina a făcut pururi parte din Moldova. Congresul, la care a participat şi Ion Buzdugan, a votat în unanimitate alăturarea Basarabiei de România – ,,Colind...”, poezie din volumul Metanii de luceferi (1942). 4) Poezia din volumul Păstori de timpuri (1937) alcătuită din 17 strofe, al cărei cântec îi însoţeşte pe ciobani ,,Pe aceste plaiuri, un neam, din vecie;/Leagăn lin de codru, vrajă de câmpie,/Ascultându-l, Doamne, să te prindă plânsul!” – Fata din cântecul voinicesc ,,Gruia lui Novac”, baladă populară culeasă de Ion Buzdugan şi inclusă în volumul ,,Cântece din Basarabia” (1928). 5) Localitate în SUA – Tipografia din Iaşi, situată pe strada Regele Carol nr.235,unde s-a tipărit în 1936 ziarul ,,Credinţa noastră”, o gazetă independentă de luptă spirituală şi naţională”, aflat sub directoratul lui Ion Buzdugan, la Bălţi. 6) Insulă indoneziană – Localitate în Scoţia. 7) Răzeşul Teodor din satul Coşcodeni, judeţul Bălţi de la care Ion Buzdugan a auzit un cântec ostăşesc, prin 1912 – ,,Povestea...”, 4 poezie din 35 de strofe, aflată în manuscrisul Pietre de temelie (nom.). 8) În aprilie 1917, Ion Buzdugan împreună cu Simeon Murafa aduce în Basarabia o tipografie cu aceste litere ale grafiei europene. Procurarea şi transportul ei de la Iaşi la Chişinău s-a făcut cu ajutorul lui Mihail Sadoveanu, numit de cei doi ,,răzeşul moldovean”. Tipografia urma să asigure apariţia unor ziare şi a unor cărţi de educaţie civică în zonă – Buzdugan Ion – Plantă din Bucovina!9) Intrare sau ieşire – Lac în Mongolia – ,,Pe Tine, Doamne, eu te laud/În cântul strofelor aceste!” (Ziditorului). 10) Costumul balerinei – Titlu din lirica poetului rus Andrei Belâi tradusă în româneşte de Ion Buzdugan. 11) Critic şi istoric literar, editor şi folclorist român, căruia Ion Buzdugan îi scrie despre poezia sa ,,Vedenii din trecut” şi despre manuscrisul cu acelaşi nume, în 1928 (I.E.) – Împreună. 12) Iubita lui Gheorghieş dintr-o poezie populară, culeasă de Ion Buzdugan de la Vasile Sandu, din satul Bursuceni, judeţul Bălţi, inclusă în ciclulCântece de dor şi jale, în volumul Cântece din Basarabia – ,,...est anni velocius”, vers al poetului latin Ovidiu (Nimic nu trece mai iute ca anii). VERtical: 1) Construcţia în pământ amintită în poezia Bunicul din ciclul Icoane vechi, volumul Miresme din stepă – ,,...şi suflet”, poezia din Metanii de luceferi (1942), inclusă în ciclul Drum şi umbră. 2) Pseudonimul cu care a semnat Ion Buzdugan traducerea în româneşte a poemului „Fata şi moartea”, de Maxim Gorki – ,,...veche, construcţia ,,de pe vale”, ,,părăsită,/Pierdută-n hău de buruiene”, pentru că stăpânul ,,s-a dus la oaste” şi nu s-a mai întors, dintr-o poezie din volumul Miresme din stepă (1922).3) Culege! – Pregătirea pe care a făcut-o Ion Buzdugan la Seminarul Pedagogic din Cameniţa Podoliei, după care a urmat la Moscova Universitatea de Litere şi Drept. 4) Mănăstirea de lângă Târnava Mică, judeţul Alba, unde Ion Buzdugan a găsit adăpost de teama persecuţiilor declanşate de guvernul comunist în anii 1946-1951. În satul cu acelaşi nume s-a ascuns în casa cumnatului său, notarul Ion Maşnicu, soţul surorii sale, Mariana. A mai găsit adăpost la Târgu Mureş, Aninoasa, Bujoreni (Vâlcea), Mânăstirea Polovragi – Timpul cât ,,turma coboară pe câmpuri,/Sosind de pe crestele albe” în poezia Răbojul vremii (sg.) – Duşmănii. 5) Cunună! – Colaboratorul lui Ion Buzdugan la traducerea din limba rusă a cărţii lui Mihai Lapirov-Skoblo, ,,Edison”, apărută la Editura Tineretului, în 1963 (D.) – De la (od.). 6) Poezii fără conţinut! – Poezia din două cuvinte din manuscrisul ,,Podgoria de aramă”, inclusă în ciclul Magna mater. 7)Profesor universitar bucovinean, care nota în ,,Jurnalul vâlcean”, în dreptul zilei de vineri 21.IV.1944, întâlnirea cu poetul. ,,În satul Brezoi, în care se evacuase I. Buzdugan, se afla de asemenea poetul Radu Gyr” (Lecca) – Abreviere U.A.I. pentru constelaţia ,,Scutul lui Sobieski”. 8)Clădirea din Bucureşti, unde în Sala Mare, la 20 noiembrie 1919, s-au deschis lucrările primului Parlament al României întregite. Din partea Basarabiei au participat 90 de deputaţi şi 35 de senatori, printre care şi Ion Buzdugan – Scriitor rus, autorul nuvelei ,,Cântecul haiducului”, inspirată de motive basarabene, tradusă în româneşte de Ion Buzdugan, publicată în revista ,,Gândirea”, an.IV, nr.3/1924. Din poezia acestuia a tradus Diligenţa, Domniţa, Cuvântul, Uitare ş.a. (Ivan). 9) Mihai Eminescu – Ioan Slavici – Nicolae Iorga – A vui. 10) ,,Vedenii” (sg.) – Ciolan. 11) Acela (pop.) – Eroul Corbea dintr-un cântec voinicesc, cules de la Gheorghe Ion Trocin, din satul Coşcodeni, judeţul Bălţi (pl.). 12) Apostilb (abr.) –Poezia lui Valeri Briusov tradusă în limba română de Ion Buzdugan. Alte titluri din lirica poetului rus: Castel părăsit, Troica, În munţi, Din fereastra vagonului, Apus. Dicţionar: ENNI, MAIU, RHU, UVSU, TUTU, SCT. 5 PĂRINŢII TITLURI (1) A E C 1 2 3 4 5 6 7 8 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 B F D 10 1) Imaculat – În viaţă (fem.). 2) ORizontal: pe coloanele Partea lată a unei frunze+Clădire cu rasterate: Poezii de Ion Buzdugan din multe etaje. 3) Lichid incolor şi aromatic, volumul Miresme din stepă (1922). întrebuinţat în medicină+Cadru. 4) Sufix Celelalte definiţii: 3) Aproape mov! pentru ,,uscare, distrugere”+Ascuţit. – Imită bătaia tobei. 6) Cută!7) Ceas. 8) 5) Arbustul cu fructe cu coaja Oneste! tare+Calificative. 6) Termen la tenis VERtical: 1) Construcţia înaltă, (var.)+Jurnal. 7) Tari (fem.)+Viteji. 8) cu multe încăperi – Frunzuliţă. 2) Erbacee cu tulpina păroasă, cu flori Compozitor francez, autorul operei ,,Ora liliachii, roşietice sau albe+Gaz nobil, spaniolă” şi al baletelor ,,Valsul”, ,,Bolero” fără culoare şi fără miros, cu care se (Maurice) – ,,Reumatism articular acut” umplu unele lămpi electrice. 9) Produsul (abr.). 3) Căzut din văzduh! – Dovleac din floarea-soarelui+Priveşte! golit de conţinut, uscat, întrebuinţat ca A – B: numele tatălui, născut ploscă sau ca felinar (pl.).