2050 ANI OE LA CREAREA PRIMULUI STAT DAC CENTRALIZAT ŞI INDEPENDENT - Sta.tul geto ... dac faurit de Burebista - Prof. uni1. einerit, d.r. d.ocent DUMLTRU BERCIU Membru ol Acqdemiei de Şti inte Soclole ti Politice Puternica form.aţiune stalală creată de Burebista acum aproxima· tiv 2050 de ani trebuie luţ eleasă atlt în cadrul Europei , sµd-estice şi est-cel}trale, cit şi în strinsll legătură cu ~ tor.ia Jum.ii antice,, greco-ro­ mane. ApariUa acestei mari personalităti istorice care a fost Burebista a fost rezultatul un_ei îndelungate dezv oltări a geto-dacilor, pe străve­ chea lor vatră tracică. Pe fondul marii uniHiti etnice, culturale şi ling­ vistice a tracilor din mileniul aJ Ii-lea i.e.n. aveau să se .constituie. îna• inte de !ncheiere'a primei jumă tăţi a · mileniului .I t.e.n., geto-da,cii, ca ramură a traciloI cte nord. Geţii şi ctaţ;U - aşa cum araUi izvoarele scrise ale antlchi tăţiî- formau una sl aceea şi populaţie, un singur popor, intre ei neexlstlnd nici un fel de deosebire din punct de vedere etnic, lingvistic şi cultural. A'utorif antici, i:nlr.e care istoricul şi geo­ graful grec Strabon ş i scrii'torul Trogus P.ompeius, care au trăit î:n vremea lmpăratului Augustus, .ne-au tianf:a:nls informaţia că geţii şi dacii vorbeau limba t racă ._ lµnbă îndoeuropeană, întocmai ca şi cele· lalte neamur.i ale tracilor, subliniind ptin aceasta unitatea lor lingvistică şi etnică. De altfel, prezenta 1n li:piba român11. şi anume chiar tn fondul principal al să u, ·a celor ţ70 cuvinte din substratul traco-geto-dac ci r ată ln mod convingător că trtdepi\rtatii strWD.oŞ,1 ai p,oporului roµiAn nu vor­ beau o altă limbă, c.i pe cea tracică. ' l" lumina izvoarelor scrise şi a descoperirilor. arheologice, In pre- zent putem să ne facem o imagine clară asupra întregului proces ist-0ric ce a stat la baza constituirii statului. centralizat ş l independent din vre­ mea lui Burebista. Jo sec. V-II f.e.n., geto-dacii ctea~eră o clvllizaUe uni tară, născută pe fondul etno-culturaJ tracic din -sec;o !~le anterioare. O asemenea civilizaţie :unitară •. care în secolul I l.e-n. se in făJişa conso­ lidatli definitiv în structura sa intimă_, acoperea şi o mare suprafaţă fizico-geografică, ea fnlinztndu•se de pe pantele de nord ale Munţilor Balcanici pînă în Car,p,aţii J?ăduroşJ şi. d~ li). Dunărea mijlocie pinii. la litoralul Pont1.1\W. Euxln (Marea Neagfă) spre răsărit. Dacă privim tntreaga d~zvoltare istorică a geto-dacilor pe fondul acestei unită ti cu aspecte multiple, vom sesiza uşor şi· perfecţionarea netncetată a organiz ării social-politice şi militare. De la sfirşitul sec. VI www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro 7 J.e:n. şi pină la Burebişfo, geto-dacii s.-11.u organ}zat !n· uniuni tribale de tipul demo c rQţiei milit~e.. Proces.ul confederării. uniunilor mai mici se oglindeşte în micşorarea tfplnilor de monede cu ctt . n~ apropiem de începutul secolului I l.e.n., cînd există mai puţine uniuni tri bale decit în secolele precedente. O asemenea uniune a fost cea menţionată, la 339 i.e.n._„ la gurile Dq.nărj,i. Ea-avea în frunte un r eşre -. un bazileu - al cărui nume · nu-l cunoaştem, fiindcă izvorul antic· nu ni l-a tran~mi s, dar era reprezentantul acelor geţi ce s-au opus cu armele pătrunderii violente a s c iţilor ce veneau dinspre nord•est. Mai tîrziu, întîlnim în izvoare numele mai multor regi ai geto-dacilor, prinţre . care menţionăm pe Dromichaetes, învingătorul Tli două rînduri (ib.fre„ 300-292 î.e.n.) al puternicului suveran al Traciei - Lysimach, unul dintre marii generali ai lui Alexandru Macedon, precum. şi pe regii Zalmodegikos, Rhemaxos - protectori ai or aşelor greceşti de pe litoralul Mării Negre - Oroles, Dicomes şi alţii. Pe la inceputul sec. I i.e.n. se crease, de asemenea, şi o unitate economică . Poate mai înainte de Burebista apăruse necesi­ tatea folosirii de către toţi geto-dacii a uneia şi aceleiaşi o.:nonede, atit în schimburile interne, cît şi cu lumea din afară, îndeosebi cu romanii. De aceea, tn primele decenii are sec. t i.e.n.. vechile monede unional­ tribale geto-dace sint înlocuite cu o singura monedă , cea republicană romană şi imţtaţiile acesteia. O asemenea monedă un.ică se foloseşte în vtemea li.Ii ' Burebfsta şi în aceea a lui Decebal, ultimul rege al st~.­ tului dac independent. Folosirea moned~i Romei r.epublicane arată, pe de o parte - că geto-dacii ajunseseră la cristalizarea şi a unei entităţi economice proprii, iar pe de alta - că ei intraseră încă de la începutul d0mniei lui Bure­ bista în circuitul economic universal de atunci, care era cel roman. Mai trebuie, de asemenea, adăugat că însăşi societatea geto-dacilor era o societate unitar structurată, care în. vr&'ll.ea lu.i Burebista şi aceea a lui Decebal - regele erou - era bine închegată . tn epoca celor doi regi amintiţi aci, ca şi inailitea lor, geto-dacii uu se găseau în condi­ ţiile unei orînduiri sclavagiste. Astfel, putem spune că s.tatul făurit . de Bu'rebista, ca şi acela dm epoca lui Decebal, nu era un stat sclavagisl Caracterul nesclavagist al statului lui Burebista trebuie apreciat in raport cu statul !iclavagist roman, care era tntemeiat pe. clase an.tago­ nistc şi pe munc·a scla.vilor. Fără îndoială că în societatea geto-dacilor au putut exista sclavi, dar aceştia nu au jucat un rol ·hotărîtor în. pro­ ducţi a de bunuri materiale. ln societal~ geto-dâcă s-a format, pe .mă­ sură ce s-au dezv·oltat fortele de producţie , economia, pătura a.ristro• craţ'iei, din reprezentanţii- de . seamă ai căreia se alegeau regii şi marii preofi. Aceşti reprezentanţi se nume·au m limba dacică tarabostes. .iar tn cea latină pilleatJ (cei ce purtau căciulă). Alături de ei se afla ·po­ porul cel mult, dar liberi, pe ai cărui membri istoricii antici i-au hutnit capillati (cu p'ărul 'lung} sau comali (cu părul căzînd pe umeri), in 0 b:nba latină). · . , E de remarcat faptul că in cadrul formatilinil polili~e a lui. Bure­ bista, cu hotare fluctuabile, · obştea s~tească a co1rstituif factorul per­ manent, precum şi m eş t eşugarii liberi. Din observaţiî"l'e făcute în ·"timpul săpăturilor arheologice ş i din studierea scenelor de pe G:oluliina·.Tra­ iană rezultă că ponderea principală Jn ,productle .Ş!. apărare ;„revenea 8 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro oamenilor liberi. ln conducerea ·treb.urHor de interes general. aristo­ craţia era pătura socială care făce{l legătura între oam.enii obşti.lor ş i bazileu. Nu cunoaştem care erau raporturile concrete dintre cele două pături sociale„ dar Burebista şi Decebal s-au sprijinit pe o -socic­ ta.te unitar s tructurală, soUdarji în fata pericolului şi hotărită a-şi apăra Hbertatea. O &se.menea societate. a stat la tC:'~elia ştatu l ui lui Burebista şi şi-a apărat libertatea împotriva romanilor în timpul celor. două răz­ bo.aie daco-romane (.101- 102.Î 103-'IQS e.n.J. Pe Columna Traiană- şi pe Monumentul de Ja Adamclisi - c>.nbele. ridicat~~ <le împăratul Traian după :victoria sa asupra viteazului popor dac - sînt reprezentaţi nobili şi oam~ni din popor incleştaţi într-<;> Juptă unită pentru apărarea llber­ tătii. Statul ţui Burebista poartă şi amprenta acestei el)tită1 i sociale. Ist0ricul şi geograful grec; Strabon - care a' trăit i'n a doua jumă­ tate. a sec. I ·i.e.n. şi ;1a începutul secolului următor (63 i.~.n. - 59 e.n.) - ne•a lăsat cele mai. importante date rcferftoare la caracterul statului geto-dac făurit dt! Bur~bista (82-44 î.e.n.). Ni se spune că· Burchista a ridicat neamul său „care era istovit de dese .războaie", aşa încît „în dţiva ani a făurit· un stat puternic", a ,,supus ge ţ ilor cea mai. man~ parte din populaţiile vecine"', fiind „temut şi de roman'i". Strabon inai scrie că l3urebista a reaHzat un asemenea stat „arhe", menţionează istoricul, „prin exerciţii, .cumpătare şi supunere faţă de porunci" .. La acelaşi is­ toric şi geograf mai găsim •'llentiunea că Bureuista şi-a luat ca sfetnic pe marele preot Deceneu .şi că el putea ridica ,o oştir e din 200 OOO de luptători. Dintr-un izvor P.pigrafic -. un decret săpat în piatră - pro­ venind din oraşul grecesc Dionysopolis (azi BaJcic, în R. P. Bulgaria) mai· desprindem informgţia că Burebista a trimis un sol - pe Acornion din oraşul amintit aci - pe lîngă Pompeius, rivailJl lui Caesar, ptomi­ tîndu-i aceluia, foarte probabil, ajutor militar. in acelaşi decret datind din anul 48 î.e.n., deci din vremea lui Burebista, se face a'Ceastă impor·­ tantă apreciere : „Şi în timpul din urmă - se arată ln inscr i pţia gre­ cească - regele Burebista, ajungînd cel mai mare dintre regii din T.racia şi stăp1nitor al tuturor teritoriilor de dincoace $Î de dincolo de Dundre.„". Cetăţenii .oraşului grecesc Dion.ysopolis recunoşteau deci - în anul 48 î.c.n. - că Burebista e.ra cel mai mare rege al llb'llii tra­ cice- şi că el stăpinea de o parte şi de alta a Dunării. autoritatea rege­ lui întinzîndu-se pînă la Balcani şi pînă pe litoralul de vest . şi de nord­ vcs't al Mării Negre, lnlrucît Burebista supusese ioate oraşele :greceşti, de la Olbia (de 1a gurile Bugului) pînă la Apollonla (nu departe de Burgos, în Bulgaria de azi). 'Personalitatea marelui rege se impusese în fata lumii greco-ro1n.ane, care retun-Oştea autoritatea,· prestigiul şi !ntinderea stăpinirii lui Bure· bista.