Revistă editată de Fundația Națională pentru Știință și Artă Director: Eugen SIMION nr. 1 (387) • ianuarie 2020 VIRGIL TĂNASE: 1 (387) / 2020 / (387) 1 UN COUP DE CHANCE, NAISSANCE DE LA GRANDE ROUMANIE PAUL CERNAT: „ROMANELE GEOGRAFICE” ALE LUI MIHAIL SADOVEANU: UVAR, CUIBUL INVAZIILOR, ȚARA KANGURULUI ANDREEA TELIBAN: FEMEILE ÎNCEPUTULUI DE DRUM MIHĂIȚĂ STROE: ETIC ȘI ESTETIC ÎN SĂMĂNĂTORISM DIALOG CU PROZATORUL CRISTIAN TEODORESCU: „CRED ÎN SOARTA CĂRȚILOR MELE, AȘA CĂ NU MĂ OFUSCHEZ DACĂ CINEVA MĂ ATACĂ LA COMANDĂ SAU DIN PROSTIE” CAIETE CRITICE CAIETE Nae Ionescu (II) Fragmente critice de Eugen SIMION Numărul 1 (387) / 2020 ISSN: 1220-6350 / ISSN (on-line): 2285-5041 Revistă indexată CNCS (B), Scipio, Erihplus REDACȚIA: Eugen SIMION director Valeriu IOAN-FRANC redactor-șef Lucian CHIȘU coordonare editorială Mihaela BURUGĂ secretar de redacție Bianca BURȚA-CERNAT Ștefania MIHALACHE Oana SOARE Andreea TELIBAN Paul CERNAT Alexandru DUMITRIU DTP: Mihăiță STROE COLEGIUL ȘTIINȚIFIC: Revistă editată de Fundația Națională Mihai CIMPOI pentru Știință și Artă, Jacques DE DECKER (Belgia) Grupul interdisciplinar Serge FAUCHEREAU (Franța) de reflecție și Editura Expert, sub egida Academiei Române Valeriu IOAN-FRANC Jaime GIL ALUJA (Spania) Radivoje KONSTANTINOVIĆ (Serbia) Michael METZELTIN (Austria) Thierry de MONTBRIAL (Franța) Evanghelos MOUTSOPOULOS (Grecia) Basarab NICOLESCU Eugen SIMION Virgil TĂNASE site: caietecritice.fnsa.ro Dumitru ȚEPENEAG e-mail: [email protected] CUPRINS 1 / 2020 FRAGMENTE CRITICE 3 Eugen SIMION Nae Ionescu (II) Nae Ionescu (II) A GÂNDI EUROPA 14 Virgil TĂNASE Un coup de chance, naissance de la Grande Roumanie Constituirea norocoasă a României Mari INTERVIU 19 Alexandru DUMITRIU Cristian Teodorescu: „Cred în soarta cărților mele, așa că nu mă ofuschez dacă cineva mă atacă la comandă sau din prostie” Cristian Teodorescu: “I believe in the fate of my books, so I am not vexed if someone attacks me on order or out of stupidity” LIMBA ROMÂNĂ DE AZI 22 Ileana GAE Între acord și dezacord Between Agreement and Disagreement PERSPECTIVE TEORETICE 26 Alex CIOROGAR Statutul controversat al subiectivității contestatare The Controversial Status of the Contesting Subjectivity COMENTARII 37 Andreea TELIBAN Femeile începutului de drum The Women of the Beginning of the Road George NEAGOE 46 I. Creangă: Harap-Alb. Mistagogul şugubăţ I. Creangă: Harap-Alb. The Tricky Mistagogue Mihăiță STROE 51 Etic și estetic în sămănătorism Ethics and Aesthetics in Sămănătorism Paul CERNAT 57 „Romanele geografice” ale lui Mihail Sadoveanu: Uvar, Cuibul invaziilor, Țara kangurului Mihail Sadoveanu’s “geographical novels”: Uvar, The Invasions Nest, The Kangaroo Country Bianca BURȚA-CERNAT 69 Panait Istrati în arhivele Siguranței sau consecințele unui reportaj Panaït Istrati dans les archives de la police secrète ou les conséquences d’un reportage EVOCARE 75 Alexandru DUMITRIU Tudor Gheorghe despre Ion D. Sîrbu: „Ursul închis în el, care așteaptă să se descătușeze și care, când se descătușează, nu mai are putere...” Tudor Gheorghe about Ion D. Sîrbu: “The bear locked within himself, waiting to break free and who, having broken free, has no strength any longer...” Fragmente critice EUGEN SIMION Academia Română, preşedintele Secției de Filologie şi Literatură, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” Romanian Academy, President of the Philology and Literature Section, Director of the “G. Călinescu” Institute for Literary History and Theory e-mail: [email protected] Nae Ionescu (II) Abstract tudiul de față continuă examinarea gândirii filosofice a lui Nae Ionescu, pornind de la prelegerile de metafizică ale acestuia și, îndeosebi, de la considerațiile despre Faust și problema mântuirii. Pe lângă sursele intelectuale (cu precădere germane) și considerațiile de natură teologică sau Sexcursurile despre angelologie, sunt avute în vedere, în mod special, implicațiile de natură morală și literară mai profundă, revelatoare pentru „spiritul mefistofelic, veșnic mefient față de ideile admise” al acestui gânditor incomod și pentru opoziția sa sistematică la adresa noțiunii de sistem. Un loc aparte îl deține examenul reflecțiilor despre Goethe și Wagner, cu implicații în zona filosofiei artei. Viziunea asupra relației dintre păcat și mântuire, centrală la filosoful român, este amendată printr-o referință absentă – cea la Cartea lui Iov – un punct vulnerabil al gândirii teologice naeionesciene, care nu acordă atenție mântuirii prin suferință. Cuvinte-cheie: existențialism, metafizică, teologie, problema mântuirii, Faust he current study continues the examination of Nae Ionescu’s political thinking, starting from his lectures in metaphysics and, especially, from his statements regarding Faust and the question of salvation. Along with intelectual (mainly German) sources and theological thoughts or the Texcursions on angelology, the focus is especially on deeper moral and literary implications, revelatory for “the mefistofelic spirit always distrustful to ideas agreed upon” of this uncomfortable thinker and for his systematic opposition towards the idea of system. A special place holds the examination of reflections on Goethe and Wagner with implications in the philosophy of art. The perspective regarding the relationship between sin and salvation, core to the Romanian philosopher’s thinking, is emended by an absent referrence – The Book of Job – a vulnerable spot of Nae Ionescu’s theological thinking, that doesn’t pay attention to salvation through suffering. Keywords: existentialism, metaphysics, theology, the question of salvation, Faust * Lucrare realizată în cadrul Proiectului Prezervarea și valorificarea patrimoniului literar românesc folosind soluții digitale inteligente pentru extragerea și sistematizarea de cunoștințe (INTELLIT), PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0821/Nr. 54PCCDI/2018. Numărul 1 (387) / 2020 ■ 3 EUGEN SIMION l doilea scriitor de care se interesează spre metafizică? Întrebare la care profesorul de în chip expres Nae Ionescu este metafizică răspunde că... nu știe să răspundă Goethe. Îl citează în mai multe („eu nu pot explica lucrurile, dar pot să constat rânduri și dedică un curs (din anumite lucruri și apoi să le lămuresc”). Și, A1925-1926) „problemei salvării” în Faust. Este încercând să le lămurească, ajunge la Evul Mediu de părere, am văzut, că Goethe e un om de și, de aici, la Renaștere, la magie, spiritism, Renaștere, adică un om ca parte a cosmosului teozofie și, bineînțeles, la ortodoxism... în devenire și, totodată, centrul lui, pentru că îl Cum se leagă toate aceste epoci spirituale, răsfrânge și îl meditează: fenomene, practici religioase, practici mistice? „Astăzi știm ce vrea acest OM: unitatea vieții Se leagă, spune Nae Ionescu, pentru că omul nu lui și celei a cosmosului. Pentru ca el însuși să se are niciodată astâmpăr în lume („Omul caută realizeze în ceea ce este el ca parte a cosmosului: ceva, dar nu știe ce, simte o anumită nevoie, devenire. Nu devenire către ceva; ci, așa cum e dar nu știe care este nevoia aceasta”). Și, ca să cosmosul, vecinică devenire, devenire în sine, dovedească acest fapt, ia epocile pe rând și le devenire pură. Acest OM, care poate fi tot ce determină spiritul, modul de a gândi lumea și poate fi caom , pentru că nu cunoaște nimic de a căuta soluții de mântuire. Mântuirea este afară de cosmos, a fost realizat de Goethe în – se va vedea în continuare – punctul de reper toată plinătatea lui. În fiecare moment al vieții; esențial în această căutare de negăsire (cum i-a cu fiecare «creație» literară sau altfel a lui; mai zis, mai târziu, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, exact, cu fiecare imagine a ființei lui, răsfrântă, și anume Constantin Noica). Căutarea care numai, în scris”. tulbură liniștea omului. Prilej pentru profesorul Nae Ionescu mai spune o dată că noi, de metafizică de a mai caracteriza o dată, din răsăritenii, nu ne-am putut identifica niciodată punctul de vedere al formelor cunoașterii, cu spiritul desacralizator al Renașterii. Dacă, marile epoci istorice, începând cu Creștinismul totuși, este atras de Goethe (Om – cu majusculă și continuând cu Evul Mediu, Renașterea, – al Renașterii) este faptul că-i intuiește structura Iluminismul. Despre Renaștere știm deja ce „eroică și demonică”, „eroică și umilă”. Este un crede metafizicianul. Își nuanțează acum opinia, om al totalității, dar geniul lui știe că „Totul spunând că Renașterea a readus pe om în natură și acesta nu e tot; că dincolo de acest Tot mai e a creat sentimentul naturii. În acest proces, Evul Ceva, către care însă natura noastră omenească, Mediu este o epocă de penitență după dezastrul mărginită, ne interzice accesul”. Speculații vieții spirituale pe care l-a cunoscut sfârșitul epocii preliminare interesante. Cursul începe prin a grecești, iar Iluminismul, ei bine, Iluminismul discuta despre metafizică și despre relația ei cu veacului al XVIII-lea (lăudat de toți filosofii și știința. Un început colocvial cu studenții care sociologii, pentru că a impus rațiunea și știința), îl ascultă. Profesorul explică de ce a ales acest Iluminismul enciclopediștilor, crede Nae subiect, de ce „preocuparea de metafizică există Ionescu, a produs un dezastru de personalitate ca necesitate metafizică” într-o vreme în care și individualitate. El a culminat „în pretențiunea toți spun că trăiesc într-o epocă în care știința științei de a cuceri pe Dumnezeu”. În această falimentează. Așa s-ar explica, după ei, revenirea evoluție a spiritului, se pune din nou problema la metafizică. Nae Ionescu nu este de