ROMÂNIA-JUDEŢULSIBIU AsociaţiadeÎnfrumuseţare acomuneiGuraR î ului CIVILIZAŢIA APEI ÎN GURARÎULUI -micromonografie pentruîncurajareaturismului- „şipâmântulafostformatdinapăşidecătreapă” VIZITAŢI GURARÎULUI! Materialpromoţional- micromonografie-realizatprin proiectul “ CIVILIZAŢIA APEIÎNMĂRGINIMEA SIBIULUI” proiectimplementatcufondurieuropenenerambursabile prinP.N.D.R.-axaIV LEADER-G.A.L. MărginimeaSibiului Lucrareas-arealizatprintr-unprocesparticipativpuncteledevedereexprimate nereflectândîn modobligatoriuopiniilefiecăruiautor/coautor. Proiectulcontribuielapromovarea şipunereaînvaloarea patrimoniuluimaterial şiimaterialalcomuneiGuraRîului şi, îngeneralaMărginimiiSibiului, prinvalorificareaprincipiilor şitehnicilordeanaliză aecomuzeuluisibian. Echipadeimplementareproiectreprezentantlegal preşedinteMihaelaStoica, împreună cumembriifondatoriaiasociaţiei IoanDuţu,MariusHalmaghi Aucolaboratlarealizarealucrării: dr.EugenStrăuţiu,dr.VasileCrişan,dr.OvidiuCalborean dr.ClaudiuMunteanu,col.PăreanIoan ValerDeleanu,NicolaeHanzu Foto:OctavianIsailă (fotografiiaeriene) şifotografiidincolecţiile Ecomuzeului Traduceri(germană -franceză -engleză):HildegardFalk, AlinChipăilă,IoanaBratu © Toatedrepturileasupraacesteiversiuniaparţin AsociaţieideÎnfrumuseţareaComuneiGuraRîului www.civilizatiaapei .ro DescriereaCIP aBiblioteciiNaţionaleaRomâniei CivilizaţiaapeiînGuraRîului:micromonografiepentru încurajareaturismului.- Sibiu:CasadePresăşiEditură Tribuna,2015 Bibliogr. ISBN978-973-7749-76-5 908(498GuraRîului) “Acestmaterialpromo ţionalsedistribuiegratuit” CasadePresăşiEditurăTRIBUNA Sibiu ISBN978-973-7749-7 6 - 5 CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului „Cinesegândeştenumailalocul Bineaţivenit undetrebuiesă ajungă în îşistrică plăcereacălătoriei” MĂRGINIMEASIBIULUI ()F.Rückert Industria casnică textilă are pe Consiliul Mondial pentru aceste meleaguri un trecut Călătorii şi Turism (WTTC, milenar, instalaţiile de piuărit şi 1996) “Călătoria şi turismul vâltorit aflându-se până nu constituie cea mai mare demult pe toate văile din industrie din lume care în Mărginimea Sibiului. Nu măsuri virtuale şi economice trebuie neglijat faptul că include: venitul brut, produsele create de meşterii valoarea adăugată, capitalul locali erau adevărate creaţii de investit, numărul de salariaţi artă populară căutate şi şi contribuţia la taxe”. apreciate atât de orăşeni cât şi de Ultimul deceniu a străini care vizitau aceste demonstrat că presiunea sistemului global în minunate locuri. domeniul economic şi politic, Până la mijlocul secolului c o n c u r e n ţ a l u m i i trecut, Gura Rîului era cel mai industrializate, mare centru de piuărit nu numai competitivitatea între din zona Mărginimii Sibiului şi producători şi furnizorii de văii Sebeşului, ci chiar din toată servicii, atitudinea faţă de partea de sud a Transilvaniei. Pe valoare, respectiv faţă de apa Cibinului, în sat şi mai jos de bunăstare, dar şi ideile sat, au existat 19 pive de haine, novatoare în formarea forţei din care 17 cu cîte 8 ciocane şi 2 de muncă şi implicit pentru cu cîte 10 ciocane.. Pe lîngă costul acestei forţe de muncă aceste pive, se găseau aici şi 3 au condus la dezvoltarea de vîltori duble, 5 pive de ulei şi 5 noi tehnici de management mori, toate în legătură cu pivele de proiect turistice. de haine, deoarece la Gura Turismul a devenit în Rîului erau totdeauna cîte două ultimul deceniu ramura instalaţii pe acelaşi “pat” (fie e c o n o m i c ă c e a m a i două pive de haine, fie o piuă şi importantă, la nivel mondial. un joagăr, fie o piuă şi o moară, Aerul, apa, flora şi fauna etc) aşezate faţă în faţă, pe au constituit şi constituie acelaşi canal, pe dreapta sau pe elementele fundamentale ale stînga rîului. d e z v o l t ă rii omenirii. O parte din aceste instalaţii se Interesul major în mai găsesc încă în gospodăriile valorificarea superioară sau gurenilor, mărturii ale unor conservarea acestor bogăţii vremuri demult trecute. ale planetei noastre este Este oare posibil ca industria semnalat încă din cele mai casnică textilă şi de artizanat să vechi timpuri. nu dispară cu desăvârşire? 3 Civilizaţiaapei-GuraRîului CivilizaţiaapeiînMărginimeaSibiului Obiectivul general al Proiectul “Civilizaţia apei în proiectului constă în: Mărginimea Sibiului” contribuie la „Dezvoltarea activităţilor promovarea tradiţiilor culturale - prezentând patrimoniul cultural - turistice încomuna Gura Rîului material şi imaterial, şi-n general în Mărginimea - valorifică resursele culturale Sibiului, care să contribuie la imateriale (cunoştiinţe, tradiţii şi creşterea numărului de locuri de obiceiuri în pericol de dispariţie) ale muncă şi a veniturilor teritoriului – spaţiul rural din Mărginimea Sibiului, resurse ce pot alternative, precum şi la contribui la „Încurajarea creşterea atractivităţii spaţiului activităţilor turistice” în teritoriu, rural”. dar şi la revigorarea vieţii cultural- Am considerat oportună şi spirituale a satelor. În contextul în necesară elaborarea, editarea care ţinutul sibian a cunoscut după 2007 (Sibiu – capitală culturală şi distribuirea de materiale de europeană) un veritabil „boom promovare a conceptului de turistic” comunele din Mărginimea traseu tematic „Civilizaţia Sibiului se pot integra în fluxurile apei în Mărginimea Sibiului” , turistice sibiene şi regionale prin implementarea acestui tip de în conformitate cu prevederile proiecte, o oportunitate ce trebuie Ghidului Solicitantului valorificată; măsura 313; astfel s-au -proiectul abordează probleme de elaborat ghiduri, pliante cu mediu legate de administrarea şi hărţi (2 modele), 4 broşuri gospodărirea resurselor de apă, în bazinul hidrografic a două mari râuri pentru promovarea Oltul şi Mureşul, afectat de noile conceptelor, 9 modele de ocupaţii din ţinut dar şi de vederi şi o lucrare de schimbările climatice globale. prezentare. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea şi încurajarea activităţilor turistice, partenerii şi VĂ INVITĂMSĂ beneficiarii proiectului fiind DESCOPERIŢI cetăţenii Mărginimii Sibiului şi-n MĂRGINIMEA SIBIULUI principal cetăţenii comunei Gura ŞI Rîului. ULTIMELEINSTALAŢII MEŞTEŞUGĂREŞTI ale CIVILIZAŢIEI APEI PĂSTRATE “INSITU”! Preşedinte AsociaţiedeÎnfrumuseţare acomuneiGuraRîului MihaelaStoica Civilizaţiaapei-GuraRîului 4 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Gura Rîului – aşezarea Localitatea Gura Râului este situat ă în partea de sud a jude ţului Sibiu, la contactul dintre Mun ţii Cindrelului şi depresiunea Sibiului, la ie şirea râului Cibin din zona muntoas ă spre şesul depresionar. Îns ăş i denumirea localit ăţ ii deriv ă de la pozi ţia sa în spa ţiu, acolo unde converg factorii geomorfologici şi hidrografici („gur ă” în limbaj popular însemnând „ie şirea unui râu din munte spre şes”). Aceast ă situare încruci şeaz ă două caracteristici ale cadrului natural cu o mare importan ţă pentru a şezarea uman ă şi care asociaz ă în plus orientarea est-vest a marginii muntelui cu orientarea sud-nord a cursului râului Cibin ceea ce asigur ă contactul favorabil între cele dou ă zone, într-un punct optim de locuire. Distan ţele, în raport cu a şez ările învecinate sunt mici ceea ce explic ă condi ţiile favorabile asigurate de cadrul natural pentru întreaga zon ă etnografic ă denumit ă tradi ţional „M ărginimea Sibiului”: - 3 km – Orlat cu gar ă feroviar ă pe linia Sibiu - Vin ţu de Jos; - 5 km – Poplaca, spre r ăsărit; - 5 km – Cristian, spre nord; - 21 km – Sibiu, accesibil pe şosea asfaltat ă prin Orlat şi Cristian, circulat ă de curse de autobuze. Panorama comunei Gura Rîului 5 Civilizaţia apei în Mărginimea Sibiului Cu alte localit ăţ i din zon ă Gura Râului se afl ă în leg ătur ă prin căi de acces de-a lungul limitei munte-şes, spre vest prin Orlat, Sibiel, S ăli şte spre Jina iar spre est prin Poplaca, R ăş inari, Cisn ădie cu T ălmaciu, Boi ţa, trec ătoarea Turnu Ro şu. Spre sud, cu acces pe râu şi pe plaiuri, se ajunge în zona montan ă pân ă la vârful Cindrel (30 km) şi de acolo tot pe plaiuri spre Jina şi nordul Olteniei pe vechi drumuri de transhuman ţă . Pe Valea M ărăjdiei (afluent al râului Cibin) se poate ajunge pe un drum modernizat recent spre sta ţiunea climateric ă P ăltini ş (15 km). Condi ţiile climaterice ale localit ăţ ii sunt favorabile, fiind caracterizate prin temperaturi medii de 8 °C spre câmpia depresionar ă şi în vatr ă, coborând înspre munte la –2 °C. În zona nucleului locuit permanent, în vatra satului, anotimpurile se caracterizeaz ă prin: ierni geroase cu z ăpad ă din noiembrie pân ă în martie, prim ăveri târzii (aratul începe în aprilie) veri r ăcoroase şi ploioase (uneori şi în iulie) dar şi secetoase, toamne senine şi lungi favorabile recolt ării culturilor agricole. Curen ţii şi vânturile circul ă mai pu ţin, doar dinspre munte spre şes pe râu, dar zona este ferit ă de furtuni sau curen ţi d ăun ători culturilor agricole. Ca şi în întreaga zon ă apa potabil ă nu lipse şte datorit ă apelor freatice la adâncime mic ă iar datorit ă straturilor de pietriş se men ţine curat ă. Fiecare gospod ărie are fântân ă dar localitatea introduce canalizare şi re ţea de ap ă potabil ă. Gura Râului asigur ă apa potabil ă şi industrial ă pentru ora şul Sibiu (este drept afectând industria tradi ţional ă a localit ăţ ii). Gura Rîului - repere istorice Întreaga zon ă se caracterizeaz ă din punct de vedere istoric prin men ţinerea unor tradi ţii etnografice şi urme arheologice din epoca de formare a poporului român, epoca migra ţiilor, a st ăpânirii romane, a locuirii dacice şi chiar şi dup ă unele aprecieri, din epoca neolitic ă. Primele atest ări documentare dateaz ă din 1380-1396 dar