www.cimec.ro SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA FILIALA BACĂU şi FUNDAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ „IULIAN ANTONESCU” ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE VI Editura Conexiuni – Bacău 2007 www.cimec.ro ZARGIDAVA – Revistă de istorie Fondator Prof.dr. Ioan Mitrea Colegiul de redacţie: Ioan MITREA – redactor şef Livia Liliana SIBIŞTEANU – membru Gabriel LEAHU – membru Maria DOBROI – membru Didi ALISTAR - membru Tehnoredactare computerizată: Lăcrămioara Elena ISTINA Marius Alexandru ISTINA Coperta: Zargidava. Vedere dinspre sud-vest Editura Conexiuni – Bacău ISSN 1583-1353 Tiparul executat la: S.C. LETEA S.A. BACĂU Format 16x70x100 Bun de tipar: februarie 2007 www.cimec.ro SUMAR Aniversare Profesorul dr. Ioan Mitrea la 70 de ani (Dimitrie-Ovidiu Boldur) ............... 5 Istoria românilor Silviu Sanie, Noi descoperiri de însemnări şi imagini în spaţiul dacic (sec. III a.Chr.-III p.Chr.). Implicaţii istorice şi lingvistice ................................................ 31 Dumitru Protase, 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman ............................................................................. 39 Dan Gh. Teodor, Anţii şi alanii în spaţiul carpato-dunăreano-pontic (secolele VI-VIII) .......................... 42 Anton Coşa, Un izvor inedit privind catolicismul din Moldova Istoricul Parohiei Catolice de Bacău ......... .......................... 49 Dumitru Ivănescu, Surse documentare franceze despre unirea Principatelor Române ....................................................................... 67 Gheorghe I. Florescu, Generalul Henri M. Berthelot între Franţa şi România (1916-1918) I ................................... 72 Ion Agrigoroaiei, „Din graniţă aţi făcut punte” ........,,...................................... 96 Jean Ciută, Reîntregirea românească, act al voinţei elitei politice şi luptei poporului român ...................................................... 102 Sever Dumitraşcu, Laura Ardelean, Realităţi uitate: Regele Ferdinand şi Oradea .................................................. 107 Constantin Cloşcă, Căminul cultural – principala instituţie a satului românesc din perioada interbelică (1919-1939) ........................... 111 Cristian Nicolae Ursulescu, Legea de organizare judecătorească din 25 iunie 1924 ............................................................................. 118 Gheorghe Buzatu, 22 iunie 1941: „Agresiunea” României antonesciene împotriva Rusiei staliniste (după unele probe epistolare) ......................................................... 138 Maria Dobroi, Atitudinea opoziţiei democratice faţă de războiul împotriva URSS ............................................................................... 165 Constantin Mocanu, Cu privire la raportul dintre noţiunile istorie şi retrologie (II) .......................................................... 180 www.cimec.ro Istorie universală Dimitrie-Ovidiu Boldur, Pontifex Maximus – rege, o translatare de la antichitate la evul mediu ..................................................................... 196 Nelu Zugravu, Germanicii şi Roma. Noi abordări istoriografice .............. 199 Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Unele date din domeniul arheologiei mexicane precolumbiene ........................................................ 209 Maria Berceanu, Adunările de stări şi monarhiile medievale în Europa occidentală ……………………………………… 217 Şcoală, biserică, educaţie Livia Liliana Sibişteanu, Focul – element primordial (I). Reprezentări şi simboluri în religie ....................................... 227 Eugenia Zaharia, Omul în raport cu mediul natural şi social ........... 235 Didi Alistar, Democraţia şi drepturile omului. Schimbarea statutului femeii în societatea românească în secolul al XX-lea (Proiect de tehnologie didactică) .............. 240 Note şi recenzii Zargidava văzută de un pseudoarheolog (Vasile Ursachi) ………..... 248 Sorin Nemeti, Sincretismul religios în Dacia romană (Nelu Zugravu) ... 256 Adrian Bejan, Etnogeneza românilor: proces istoric european (Nelu Zugravu) ............................................................. 259 Georgeta Filitti, Dorin Matei, Mileniul românesc. 1000 de ani de istorie în imagini (Simona Farcaş) ………. 269 Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare (Anton Coşa) ....... 271 Octav Vitcu, Cupa de nectar şi Cupa de venin (Ioan Murariu) ................ 275 Ioan Scurtu, Revoluţia română din Decembrie 1989 în context internaţional (Adolf Minuţ) ................................................. 277 Abrevieri ............................................................................................... 281 Scrisoare de mulţumire ........................................................................ 284 www.cimec.ro PROFESORUL DR. IOAN MITREA LA 70 DE ANI În Idei şi forme istorice. Patru lecţii inaugurale (1920), Vasile Pârvan spunea: „Istoricul urmărind liniile devenirilor spiritului omenesc, nu poate să lase la o parte forţa regulatoare a pământului, din care şi noi oamenii nu suntem de cât o parte şi de care frageda noastră viaţă e legată ca valul de marea pe care aleargă. Dar istoricul nu poate uita că între pământ şi om e o perpetuă luptă şi că întreaga frumuseţe a vieţii, întreaga lumină a sufletului nostru, vine de la biruinţa spiritului (care e ritm), împotriva materiei (care e inerţie). De aceea, tot ce e o împiedicare a libertăţii spiritului şi deci a libertăţii creării, e pentru istoric un obiect de preocupare negativă, iar nu pozitivă... Elementele negative, materiale, vor fi pentru istoric un simplu balast de echilibrare. Şi numai cele pozitive, ideile, vor fi pânzele, în care piloţii umanităţii, sufletele născocitoare de gânduri noui, lasă să bată vânturile mari ale sentimentelor ancestrale şi ale instinctelor cosmice, spre a mâna umanitatea tot mai departe pe oceanul cel fără hotare al vieţii universale...”. Lucrarea din care am citat mai sus mi-a fost dăruită cu o mică dedicaţie – „...cu urări de succese în activitate, mergând pe drumul deschis de V. Pârvan...” – în primele luni de activitate la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Dedicaţia aparţine unui domn distins, cu o figură impunătoare şi o privire de vultur, care parcă te arde atunci când focalizează reflexele luminii din jur. Este unul din cei care aparţine „vechii şcoli de arheologie”, şcoală faţă de care, noi, cei mai tineri într-ale domeniului, avem cel puţin un dram de invidie, cât şi unul de respect. Invidie pentru că nu am avut posibilitatea să prindem „acele vremuri” şi respect, faţă de toate realizările arheologiei româneşti din ultimele patru-cinci decenii. Astfel l-am cunoscut pe doctorul în istorie Ioan Mitrea... Născut la 4 aprilie 1937, în satul Căciuleşti, comuna Căciuleşti, azi comuna Girov, judeţul Neamţ, profesorul Ioan Mitrea poartă pecetea celor născuţi „în Moldova de sub poalele muntelui”. De magnificul ţinut al Neamţului, de la poalele Muntelui Ceahlău – considerat de mulţi „muntele sfânt” al civilizaţiei getice – îşi leagă destinul numeroase personalităţi ale spiritualităţii româneşti... Astfel, la Mănăstirea Bistriţa, unde-şi doarme somnul de veci voievodul Alexandru cel Bun, primul mare gospodar al Moldovei, şi-a trăit ultimii ani ai vieţii cronicarul Grigore Ureche; la Piatra Neamţ s-au născut istoricul V.A. Urechia, istoricul, arheologul şi muzeograful Iulian Antonescu, Victor Brauner, pictor, promotor al artei avangardiste şi suprarealiste etc., iar la Ghindăoani (acolo unde oastea moldoveană a înfrânt în anul 1395 trufaşa oaste maghiară), a văzut lumina zilei filosoful Vasile Conta. Tot din această regiune, de la Dobreni, comună situată la cca. 4 km. spre nord de localitatea Căciuleşti, era originară mama lui Vasile Pârvan, iar la Negreşti (Almaş), comuna Dobreni s-a născut istoricul şi scriitorul Dumitru Almaş. Ortodoximul românesc şi-a aflat aici veritabili sacerdoţi, începând cu călugărul- cărturar Paisie Velicicovschi, care şi-a trăit ultimii ani ai vieţii la mănăstirea Neamţ (unde este de fapt şi înmormântat), episcopul Melchisedec Ştefănescu (născut la www.cimec.ro 6 Profesorul dr. Ioan Mitrea la 70 de ani Gârcina, lângă Piatra Neamţ), Nicodim (Nicolae Munteanu), născut la Pipirig-Neamţ, intrat în monahism la Mănăstirea Neamţ..., episcop de Huşi, Mitropolit al Moldovei între 1935-1939 şi patriarh al B.O.R. între 1939-1948 şi până la părintele Cleopa sau arhimandritul Ioanichie Bălan, de la Sfânta Mănăstire Sihăstria – Neamţ. Ioan Mitrea se mândreşte că s-a născut în satul care a dat ţării, în perioada interbelică, doi generali – pe Nicolae Dăscălescu şi Vasile Mitrea (ultimul fiind unchiul său) – precum şi cu faptul că în satul său natal, în vremea copilăriei, cel mai răspândit nume de familie era cel de Mitrea, ca şi în Răşinarii Sibiului, de unde i-au venit strămoşii. Celor pasionaţi de arheologie le aminteşte întotdeauna că în amonte de satul natal, pe malul stâng al râului Cracău, un fel de Ozană a copilăriei sale, la aproximativ doi kilometri, se află vestita staţiune arheologică Frumuşica, aparţinând culturii eneolitice de tip Cucuteni. Aşezarea a fost cercetată de preotul-arheolog Constantin Matasă, fondator al Muzeului de arheologie din Piatra Neamţ în 1934, de la care, elev fiind, a luat cunoştinţă pentru prima dată de mărturiile străvechi ale civilizaţiei din împrejurimile oraşului Piatra Neamţ. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal, Căciuleşti, iar clasele gimnaziale la Şcoala generală de 7 ani din Girov. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” (numit un timp, în vremea comunismului, Şcoala