X X X PATRIMONIUL BUCUREŞTIULUI RAPORT 2008-2012 Pericol de demolare pro.do.mo. Raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România, Pro.Do.Mo în cadrul proiectului ‚Pla�orm for Bucharest - Stronger Voices‘, finanţat de CEE Trust asociaţia pentru protecţ����� pro.do.mo. documentarea mo������������� patrimoniului din românia 1 Situaţia actuală: un dezastru anunţat 5 2 Zone construite protejate: o linie de apărare fragilă 7 2.1 Inventarierea zonelor protejate – Primăria nu îşi face treaba 7 2.2 Cartarea zonelor protejate - unde este abordarea integrată? 9 3 Monumente Istorice: abandonate, ignorate, agresate 11 4 Centrul Istoric: atenţie, cade tencuiala! 16 5 Patrimoniul industrial: pe cale de dispariţie 18 6 Patrimoniul Modernist: ignorat la Bucureş�, apreciat în Europa 21 Consolidare/renovare/polis�renizarea: distrugerea valorii 24 7 arhitecturale 8 Intervenţii urbanis�ce în Zonele Protejate 25 8.1 Urbanism derogatoriu : specula bate legea 25 8.2 Fasadism: o struţo-cămilă bucureşteana 26 5 28 Proiecte de infrastructură: Bucureş� - întoarcerea în trecut 9 7 30 Ins�tuţiile: incoerenţă, incompetenţă, conflicte de interes 10 7 9 35 Control şi sancţiuni: inexistente 11 37 Patrimoniul construit al Bucureş�ului: Terra incognita 12 39 Accesul la Informaţie: netransparent, aleatoriu 13 41 Primăria Municipiului Bucureş�: mimează interesul pentru patrimoniul construit 14 44 Concluzie Situaţia actuală: un dezastru anunţat În perioada 2008-2012 degradarea patrimoniului ar- hitectural bucureştean, 2.621 de imobile înscrise pe lista mo- numentelor istorice (conform Listei Monumentelor Istorice ac- tualizate, h�p:/www.patrimoniu.ro/LMI/LMI2010.pdf) şi 98 de zone construite protejate, s-a accelerat. În lipsa unei strategii 1 de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară hao�că pune în pericol supravieţuirea Bucureş�ului istoric. În ul�mii ani, am asistat la distrugerea sistema�că a ţesutului istoric şi cultural al Bucureş�ului: monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polis�renizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi este�că afectează grav valoarea urbanis�că a zonelor protejate. Abandonarea zestrei arhitecturale a oraşului în favoarea spe- culei imobiliare şi a dezvoltării hao�ce reprezintă negarea vocaţiei de capitală europeană a Bucureş�ului. În mandatul electoral 2008-2012, administraţia publică locală nu a promovat niciun plan integrat de măsuri pentru conserva- rea patrimoniului sau pentru ameliorarea condiţiilor de locuire pentru locuitorii din zonele istorice ale Bucureş�ului. Lipsa de implicare a administraţiei publice în protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului a avut un impact nega�v nu numai asupra dezvoltării armonioase a Capitalei României ci şi a- supra calităţii vieţii locuitorilor din car�erele istorice, siliţi să facă faţă costurilor crescânde de întreţinere a clădirilor şi spe- culei imobiliare. Dacă actualul proces de distrugere a patrimoniului construit va con�nua şi în următorul ciclu electoral 2012-2016, iden�tatea arhitecturală şi culturală a Capitalei României va fi iremediabil compromisă. Fostul hotel Marna -în �mpul demolării; strada Buzeş� nr. 6 5 Demolarea casei din strada Maria Rose� nr. 38 6 Zone construite protejate: o linie de apărare fragilă Deşi imperfect şi adeseori încălcat de către autorităţi şi dezvoltatorii imobiliari, regulamentul zonelor construite pro- tejate, votat prin Hotărârea de Consiliu General 279/20001, rămâne, alături de lista monumentelor istorice, principa- lul instrument de protecţie a patrimoniului construit al 2 Bucureş�ului. Menţinerea, ex�nderea şi întărirea legislaţiei zonelor construite protejate reprezintă principala garanţie că dezvoltarea Bucureş�ului va respecta principiile cuprinse în Carta de la Leipzig² . Deşi, spaţiul ocupat de zonele protejate construite reprezintă doar 14,4% (2853 ha)3 din teritoriul municipiului Bucureş�, el beneficiază de o mare concentrare de valori arhitecturale, cul- turale, istorice şi ambientale, care, valorificate corespunzător, bulevardul promenada KISELEFF ZP 74 AGRONOMIE- Complex Spor�v Tineretului ar recomanda Bucureş�ul ca obiec�v turis�c major. parcelarea ZP 83 UCB ZP 56 parcul HERASTRAU “Iden�tatea urbană a zonei istorice şi unicitatea sa pe plan ZP 57 ZP 73 parcelarea parcelarea DOMENII ZP 15 MONNET bulevardul promenada AVIATORILOR ZP 55 ZP 60 parcelarea parcelarea ZP 14 DOROBANTI 2 ZP 92 internaţional rezultă din alăturarea ori suprapunerea a trei ZP 72 DOCENTILOR parcul PLUMBUITA parcelarea AVERESCU ZP 93 parcelarea URUGUAY ZP 54 parcelarea straturi diferite cu valoare paradigma�că, corespunzând unor DOROBANTI 1 4 ZP 53 ZP 58 ZP 59 parcelarea MORNAND etape succesive de dezvoltare” . Supravieţuiesc as�el trei parcelarea CLUCERULUI parcelarea JIANU ZP 49 parcelarea BONAPARTE-MORA bulevardul promenada KISELEFF parcul ZP 48 epoci istorice: ‘Bucureş�ul - grădină‘, pitoresc şi patriarhal, DELAVRANCEA parcelarea FILIPESCU parcelarea Societatea ZP 84 ZP 52 Generala pt. Construirea de locuinte ie�ine Bucureş�ul “occidentalizării”, ‘micul Paris’ construit după ZP 49 ZP 84 parcelarea parcelarea BONAPARTE-MORA ZP50 EDILITATEA ZP 47 parcelarea ZP51 modelul francez şi Bucureş�ul interbelic, racordat la curentul BLANC Tesatoria Mecanica bulevardul promenada AVIATORILOR promenada bulevardul modernist5. ZP 94 CADEREA BASTILIEI ZP10 ZP16 ZP95 POLONA LACSAR CATARGIU CALEA DOROBANTI ZP 29 ZP97 NICOLAE IORGA ZP24 EMINESCU OCCIDENTULUI PARCELAREA BAICULUI ZP70 DACIA ZP62 2.1 Inventarierea zonelor protejate – Primăria nu îşi face ZP13 IOANID ZP02 ZP28 AMZEI CALEA GRIVITEI ZP34 ZP40 PITAR MOS ZP21 ICOANEI treaba La opt ani după adoptarea regulamentu- CALDERON- POLONA ZP41 SILVESTRU VASILE LASCAR ZP 44 ZP17 MARIA ROSETTI TEMISANA ZP16 ZP17 ZP46 C.A.ROSETTI ZP18 POPA PETRE HOREI parcelarea VATRA LUMINOASA lui zonelor construite protejate, în februarie 2009, Consili- CALEA VICTORIEI ZP33 ZP17 ZP 98 THOMAS MASARYK FERDINAND ZP39 ARMENEASCA ZP 07 ZP23 STIRBEI VODA ZP32 VASILE CONTA BATISTEI ZP20 ul General al Municipiului Bucureş� votează, în sfârşit, in- CAROL ZP21 VASILE LASCAR ZP 05 ZP04 CALDERON- POLONA ZP85 ZP43 ZP81 COBALCESCU BRATIANU 6 GRADINA BOTANICA parcul CISMIGIU ZP42 ZP22 ventarierea primelor douăsprezece zone protejate : Calea BREZOIANU TRAIAN ZP35 BIBICESCU ZP31 ZP37 SF. STEFAN ZP91 CAIMATEI CALEA MOSILOR ZP19 ZP30 ZP36 parcelarea FACULTATEA de MEDICINA ZP01 MAIOR CORAVU ZP 06 ELISABETA - KOGALNICEANU COLTEI NEGUSTORI ZP61 ZP27 ZP78 MANTULEASA Griviţei, Magheru, Lascăr Catargiu, Labirint, Icoanei, Par- STAVROPOLEOS ZP26 PALATUL COTROCENI LIPSCANI HRISTO BOTEV CALEA CALARASILOR ZP03 ZP42 ZP45 parcelarea COTROCENI ZP26 ZP26 CALEA MOSILOR celarea Vatra Luminoasă, Parcelarea Filipescu, Parcelarea ZP76 LIPSCANI LIPSCANI BISERICA MIHAI VODA-SAPIENTEI ZP38 LABIRINT ZP77 ACADEMIA MILITARA ZP75 Bonaparte-Mora, Parcelarea Mornand, Parcelarea UCB, Par- STREHAIA ZP90 BUCUR ZP64 celarea Domenii, Căderea Bas�liei. În octombrie 2009 aviza- parcelarea MAMULARI ZP71 parcelarea COSITELOR ZP86 ANTIM CRISULUI ZP79 ZP89 ZP80 rea documentaţiilor de urbanism în zonele protejate devine DEALUL MITROPOLIEI RADU VODA ZP09 ZP87 MARASESTI competenţa exclusivă a Primăriei Generale. Ambele măsuri PRINCIPATELE UNITE ZP11 11 IUNIE ZP88 ZP25 parcelarea GRAMONT sunt mo�vate de dorinţa de a proteja patrimoniul construit. ZP63 ZP09 MARASESTI REGINA MARIA ZP69 parcelarea Măsurile s-au dovedit, însă, insuficiente pentru salvarea OTELUL ROSU ZP68 FILARET Intrarea Viilor ZP67 parcelarea TACU unor imobile valoroase, care, deşi declarate ca nedemola- ZP82 parcul CAROL ZP66 parcelarea Invierii ZP96 bile de inventarul făcut de PMB, au fost demolate pentru a HARALAMBIE ZP65 face loc unor imobile noi: Aleea Alexandru 28 (zona cartată SERBAN VODA 48- Parcelarea Filipescu), Aleea Alexandru 21 (zona cartată Harta zonelor protejate 5.10.2011 HARTA CELOR 98 DE ZONE CONSTRUITE PROTEJATE DIN BUCURESTI 7 48), Sandu Aldea 30 (zona cartată 73- Domenii), Grigore Mora 15 (zona cartată 53-Mornand). De al�el, analiza inventarului celor douăsprezece zone arată că mai puţin de 50% din imo- bile beneficiază de un grad mare de protecţie, restul putând fi înlocuite de construcţii noi. De exemplu, în Parcelarea Fili- pescu, “car�er rezidenţial aristocra�c, �pic pentru opţiunea occidentală a elitelor din prima jumătate a secolului XX”7 , nu- mai 46,42% din imobile au fost inventariate ca fiind nedemo- labile. În aceste condiţii, protejarea coerenţei arhitecturale a zonei protejate devine problema�că. Pe de altă parte, chiar şi imobilele cu grad mare său mediu Aleea Alexandru nr. 21 de protecţie pot fi supuse unor intervenţii care să le afecte- ze valoarea de patrimoniu. Un exemplu de intervenţie, care afectează în mod nega�v calitatea ambientală a zonei proteja- te8 este imobilul de la intersecţia dintre străzile Vasile Lascar, Maria Rose� şi Donici. Studiu de caz: Grigore Mora 15 În cazul imobilului din Grigore Mora 15 modul în care autorităţile publice au interpretat legislaţia a consfinţit desfiinţarea fondului construit istoric. În răspunsul dat de Primăria Sectorului 1 la plângerea prealabilă făcută de Pro.Do.Mo. referitor la desfiinţarea imobilului neoromânesc din stradă Grigore Mora 15 “protecţie medie – intervenţii permise”9 , Primarul Sectorului 1 a interpretat „posibilităţile de intervenţie“10 ca incluzând desfiinţarea totală, o interpretare abuzivă a textului legii11 , care în acest