În memoria lui Leon Volovici, cărturar de prestigiu şi mentor al tinerei generaţii de cercetători. 1 Corecţii şi tehnoredactare computerizată: Cristina Bontaş 2 Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Nr. 14-15 Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România Editor: Liviu Rotman Editor secund: Natalia Lazăr Editare texte limba engleză: Camelia Crăciun şi Miryam Vladcovschi HASEFER Bucureşti 2012 3 SUMAR Liviu Rotman, Viitorul unei discipline ştiinţifice Augusta Costiuc Radosav, Consideraţii şi controverse istoriografice referitoare la presa de limbă idiş din spaţiul românesc Cosmina Paul, Metafora sângelui. Evreii, scopiţii şi sabatarienii Ildiko Galeru, Iudaismul neolog Ana-Maria Bărbulescu, Dynamics of Identity Construction – Jews and Christians in Late Antiquity Erika Orsolya Bucs, Structura instituţională a comunităţii evreieşti din comitatul şi oraşul Satu Mare Gabriela Vasiliu, Particularităţi ale artei funerare evreieşti în spaţiul românesc: simbolistica pietrelor tombale Mihaela Maria Dăncuş, Principalele ocupaţii şi meşteşuguri ale evreilor maramureşeni Iuliana Delia Bălăican, Emigrarea evreilor din România (1866-1914) Anca Filipovici, Structura intelectualităţii interbelice din nordul Moldovei Anca Ciuciu, Între mit şi realitate – evreul ca negustor de haine vechi Camelia Crăciun, Between Marginal Rebels and Mainstream Critics: Jewish Romanian Intellectuals during the Interwar Period Cosmina Guşu, Reprezentarea unei tragedii: Holocaustul în România între istorie şi memorie (concepte şi direcţii interpretative) Ştefan Ionescu, Germans in World War II Romania and their Economic Expansion Efforts during the Process of Romanianization 4 Izabella Ady Péter, Convertirea evreilor la catolicism în partea de Sud a Episcopiei de Alba Iulia în perioada 1940-1945 Raluca Moldovan, Considerations on the Holocaust: Between Memory and History Natalia Lazăr, Valurile de emigrare a evreilor din România în perioada 1958-1965 Adina Babeş, Linking Private Lives and Public Standards: the Hebrew Language Vehicle Lista contributorilor 5 SUMMARY Liviu Rotman, The future of an academic discipline Augusta Costiuc Radosav, Historiographical considerations and controversies related to the Yiddish press in the Romanian lands Cosmina Paul, Metaphore of blood. Jews, Skoptsy and Sabatheans Ildiko Galeru, Neolog Judaism Ana-Maria Bărbulescu, Dynamics of Identity Construction – Jews and Christians in Late Antiquity Erika Orsolya Bucs, The institutionalized structure of the Jewish community from Satu Mare city and county Gabriela Vasiliu, Characteristics of the Jewish funeral art in the Romanian lands. The symbolism of tombstones Mihaela Maria Dăncuş, The main professions and crafts of the Jews from Maramures region Iuliana Delia Bălăican, The emigration of the Jews from Romania (1866- 1914) Anca Filipovici, The structure of the interwar Northern Moldavian intellectual group Anca Ciuciu, Between myth and reality – the Jew as a rags peddler Camelia Crăciun, Between Marginal Rebels and Mainstream Critics: Jewish Romanian Intellectuals during the Interwar Period Cosmina Guşu, Representation of a Tragedy: Holocaust in Romania between history and memory (concepts and interpretative lines) 6 Ştefan Ionescu, Germans in World War II and their Economic Expansion Efforts during the Process of Romanianization Izabella Ady Péter, The conversion of the Jews to Catholicism in the Southern part of the Alba Iulia’s Diocese during 1940-1945 Raluca Moldovan, Considerations on the Holocaust: Between Memory and History Natalia Lazăr, Emigration waves of the Jews from Romania during 1958- 1965 Adina Babeş, Linking Private Lives and Public Standards: the Hebrew Language Vehicle The contributors List 7 VIITORUL UNEI DISCIPLINE ŞTIINŢIFICE LIVIU ROTMAN Una din priorităţile oricărui domeniu de activitate academică este asigurarea continuităţii sale prin pregătirea noilor generaţii de cercetători, acţiune prin care îşi asigură propriul viitor. În acest context, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) a decis să ofere un cadru de cunoaştere şi confruntare academică pentru tinerii reprezentanţi ai cercetării în domeniu. Acest număr dublu al Buletinului nostru reuneşte contribuţiile a 17 tineri cercetători ai istoriei evreilor, doctoranzi şi tineri doctori, care şi-au susţinut lucrările în ultimii trei ani. Dintre aceştia, 4 sunt cercetătoare ale CSIER. Prezentăm un eşantion important de cercetători specializaţi în istoria şi cultura evreilor, din diverse centre universitare din România şi din străinătate. Contribuţiile pe care le avem în faţă ne conduc la unele concluzii importante. O primă observaţie este numărul mare de tineri ce îşi aleg ca specialitate istoria evreilor, precum şi problematica antisemitismului şi Holocaustul. Este rezultatul unei optici noi în învăţământul superior şi, în general, în viaţa ştiinţifică din România, ce acordă atenţie cercetării diverselor tipuri de alterităţi. O însemnătate specială a avut, de asemenea, apariţia în peisajul universitar a Centrelor de Studii Iudaice, cu o evidenţiere deosebită pentru cele din universităţile Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, şi Bucureşti. Au contribuit la această evoluţie pozitivă şi bursele de studii în domeniu, la universităţi din Israel, SUA sau în Europa, ca şi diverse proiecte academice, care au făcut posibilă prezenţa în România a unor personalităţi 8 de vârf ale ştiinţelor iudaice. Contactul acestora cu tineri cercetători români a fost uneori decisiv pentru evoluţia carierei academice a celor din urmă. O a doua observaţie, de această dată de ordin calitativ, se referă la deschiderea tinerilor cercetători către domenii mai puţin abordate anterior, cât şi către abordări interdisciplinare care, practic, erau inexistente în cercetarea tradiţională. Sunt de subliniat înnoirile metodologice, dintre care amintim: folosirea unor metode de tip sociologic (Camelia Crăciun şi Ana- Maria Bărbulescu), prospectarea imaginarului şi specularea izvorului istoric de tip vizual (Anca Ciuciu), folosirea istoriei orale (Cosmina Paul şi Adina Babeş), a izvoarelor statistice (Iuliana Delia Bălăican), cât şi buna cunoaştere a unor relevante fonduri arhivistice din România şi din străinătate (Erika Orsolya Bucs, Izabella Ady Péter, Ştefan Ionescu şi Natalia Lazăr). Din punct de vedere tematic, observăm abordarea curajoasă a unor capitole importante de istorie evreiască: istoria socială, inclusiv aspectele socio-profesionale, atât de neglijate până în prezent, în studiile semnate de Erika Orsolya Bucs, Anca Ciuciu, Gabriela Vasiliu, Iuliana Delia Bălăican, Anca Filipovici sau Mihaela Maria Dăncuş). Din acest ultim grup de contribuţii, o menţiune specială pentru abordarea unei teme fundamentale a istoriei evreieşti, din păcate mult ocultată, cea a instituţiei comunitare. O cercetare foarte interesantă asupra identităţii evreieşti în epoci diferite şi cu metode diferite este prezentă în contribuţiile Anei Bărbulescu şi Cosminei Paul, în timp ce Camelia Crăciun face o insolită analiză de istorie intelectuală, ale cărei concluzii sunt deosebit de importante pentru mai multe direcţii de cercetare. O menţiune specială pentru studiul Augustei Costiuc Radosav care face o analiză în profunzime a presei idiş – un aspect 9 al unei culturi care părea abandonată de istoriografia recentă a evreilor din România. O prezentare interesantă a curentului reformat neolog – realitate specifică a iudaismului transilvan – ne este oferită cu competenţă de Ildiko Galeru. O tematică fundamentală, precum Holocaustul, nu putea lipsi. Ea este prezentă în studiile semnate de Izabella Ady Péter, Ştefan Ionescu, Raluca Moldovan şi Cosmina Guşu. Ultimele două autoare ne prezintă, cu instrumente diferite, o analiză pertinentă a problematicii memoriei istorice a celui mai tragic capitol din istoria umanităţii. Perioada de după Holocaust, dominată de evenimentul crucial al apariţiei statului Israel şi de „reîntoarcerea” evreilor prin ampla mişcare de alia, este subiectul cercetărilor Nataliei Lazăr – ce investighează, cu ajutorul unor surse arhivistice variate din România şi Statele Unite, politica puterii comuniste din România faţă de emigrarea evreilor – şi ale Adinei Babeş, ce analizează un aspect important din integrarea olim-ilor (noii imigranţi în Israel): însuşirea limbii ebraice. După lectura atentă a articolelor tinerilor mei colegi, pot să spun că ele au câteva calităţi caracteristice: bogăţia de informaţie, rezultat al unei munci intensive şi calificate în arhive şi biblioteci de specialitate, dar, în acelaşi timp, şi o abordare modernă a complexităţii procesului istoric. Parcurgând aceste materiale – ca şi o serie de alte lucrări de doctorat parcurse în ultima vreme – , am înţeles cât de adevărată este zicala ebraică: ,Mult am învăţat de la profesorii mei) למדתי הרבה ממורי, אבל עוד יותר מתלמידי dar şi mai mult de la elevii mei). Fireşte, scoţând în evidenţă elementele de noutate ale contribuţiilor cuprinse în acest volum, găsesc de cuviinţă să subliniez că acestea se înscriu 10 pe o direcţie mai veche de cercetare, în efortul generaţiilor anterioare de cercetători. De altfel, aceste articole citează din plin cercetători precum Leon Volovici, Jean Ancel, Lya Benjamin, Radu Ioanid, Michael Shafir, Ladislau Gyémánt, Victor Eskenasy, Raphael Vago etc. şi se aşează pe o linie de continuitate cu aceştia – continuitate care nu exclude unele negări şi nuanţe noi; într-un cuvânt, avem de-a face cu o preluare critică ce asigură progresul unei discipline ştiinţifice.