Junimea Convorbiri literare Junimea= societate culturar ă constituit ă la Ia şi prin 1863-1864,dup ă opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinit ăţ ile dintre personalit ăţ ile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seam ă din epoca de dup ă 1860:probleme de ortografie şi limb ă,proiectarea unei antologii de poezie româneasc ă,organizarea unor conferin ţe prin care s ă r ăspândeasc ă în public o serie de cuno ştin ţe istorice,politice,economice şi de cultur ă. Junimea reprezint ă cea mai important ă grupare literar ă din cea de-a doua jum ătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaz ă c ă Junimea reune şte cele mai mari personalit ăţ i intelectuale ale vremii. Istoric: 1. 1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultur ă,literatur ă,limb ă. 2. 1874-1885 etapa form ărilor marilor clasici : Eminescu,Creang ă,Caragiale,Slavici etc. În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proz ă,poezie şi dramaturgie= epoca nmarilor clasici. 3. dup ă 1885,"Junimea" şi redac ţia de la "Convorbiri literare" se mut ă la Bucure şti.Revista cerceteaz ă înspecial filozofia,istoria,geografia;dobânde şte un caracter academic. Convorbiri literare =revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei române şti. Perioade: 1. 1867-1886 reprezint ă perioada de glorie. 2. 1886-1944 apare la Bucure şti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din fo şti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedin ţi,P.P.Negulescu,R ădulescu-Motru). Scopul revistei: -răspândirea spiritului de critic ă literar ă autentic ă. -încurajarea liteaturii na ţionale. -combaterea imita ţilor operelor str ăine. Colaboratori: -Mihai Eminescu public ă majoritatea poeziilor sale. -Ion Creang ă "subpublic ă" primele trei p ărţi ale "Amintirilor" şi pove şti. -Ion Luca Caragiale "subpublic ă" majoritatea comediilor sale. -Ioan Slavici public ă nuvele şi pove şti. -Vasile Alecsandri,George Coşbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu, I.Al.Br ătescu Voine şti şi al ţi scriitori reprezentativi ai vremii. Asem ănîri cu pa şopti ştii: -dorin ţa de a realiza o cultur ă şi o civiliza ţie autentic româneasc ă,dar cu deschidere spre Europa. -păstrarea elementului autohton na ţional(nu prin imita ţie). Deosebiri fa ţă de pa şopti şti: 1. atitudine: pa şopti şti :exaltare,frenezie. junimi şti: spirit critic,analitic,m ăsur ă,luciditate. 2. vârst ă: pa şopti şti: aproape adole şcen ţi. junimi şti: tinere ţe maturizat ă. 3. configurare estetic ă: pa şopti şti: romantism. junimi şti: adaug ă romantismului elemente clasiciste dar şi realism în stadiul incipient. Titu Maiorescu -îndrum ător al culturii şi literaturii române- Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea ,care a fost întemeiat ă de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu şi-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei române şti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu. Criterile dup ă care Titu Maiorescu î şi realiza critica literar ă se vroiau exclusiv estetice. În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând şi sus ţinând nume care s-au înscris în istoria literaturii . În ceea ce prive şte problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic ra ţio- nal prezentat în "Despre scrierea limbei române" ,articol în care criticul lupt ă împotriva publici ştilor ardeleni şi bucovineni,continuitori ai tradi ţiilor latinizate.O alt ă problem ă lansat ă de Titu Maiorescu este "Teoria formelor f ără fond". Zoe Dumitrescu Bu şulenga consider ă c ă aceast ă teorie are un "dublu t ăiş".Teoria se referea la ideea c ă :institu ţiile împrumutate din alte p ărţi,din alte culturi,nu pot d ăinui ca forme," nu pot tr ăi decât dac ă cresc din r ădăcini autohtone". În privin ţa folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate în ălţa o cultur ă durabil ă,plin ă de specific na ţional.Începând cu Titu Maiorescu critica literar ă cap ătă rigoare,de şi uneori ea era prea aspr ă("Intr ă cine vrea,r ămâne cine poate" ), prea judec ătoreasc ă ,dar a fost necesar ă "într-un moment de cre ştere al litraturii". În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critic ă şi estetic ă;analizele pe care le-a f ăcut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte şi pertinente(adev ărate),dar în teoriile generale estetice el va r ămâne într-un tărâm dep ăş it,acela al "artei pentru art ă". Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv cultural ă,normativ ă şi s-a exercitat numai în cadrele orient ărilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realit ăţ i." Tudor Vianu atrage aten ţia asupra juste ţii judec ăţ ilor lui Maiorescu şi asupra nuan ţelor pe care criticul ştia s ă le pun ă în caracterizarea unor autori atât de diferi ţi ca valuare. Cât despre "O cercetare critic ă asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemat ă s ă exprime frumosul spre deosebire de ştiin ţă care se ocup ă de adev ăr." Ideea: deosebirea între art ă şi ştiin ţă ,rolul poeziei şi al ştiin ţei. În concep ţia lui Maiorescu, "ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un sim ţă mânt sau o pasiune şi niciodat ă o cugetare exclusiv intelectual ă". Ideea: ideea din poezie este reprezentat ă de sentimente. "Limba este materia prim ă a literaturii,a şa cum piatra sau bronzul pentru sculptur ă, culorile pentru pictur ă,sunetele pentru muzic ă". Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu exist ă cuvinte poetice şi nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu. "Observ ări polemice" este unul din studile critice cele mai închegate.Autorul nu este antitradi ţionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinent ă acolo unde exagerarea şi entuzi- asmulsupervicial tind s ă strâmbe adev ărul. "Poe ţi şi critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esen ţa criticului de a fi flexibil la impresile poe ţilor.Esen ţa poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie. A f ăcut aprecieri despre: Vasile Alexandri: -"cap al poeziei noastre literare".Apreciaz ă calitatea sa de culeg ător şi de poet ce a scris "doine şi l ăcrimioare".Elogiaz ă volumul "Pasteluri" pe care îl consider ă "podoab ă a literaturii noastre însufle ţite de sim ţire curat ă şi puternic ă a naturii".Observ ă c ă acestea "sunt scrise într-o limb ă frumoas ă"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a tr ăit". Andrei Mure şian: -a scris multe versuri dar s-a f ăcut cunoscut prin publicarea "De ştept ării României". Octavian Goga: -publicase volumul "Poezii " în 1805 şi îl propune pentru premierea academiei. Elogiaz ă forma frumoas ă a versurilor,emo ţile izvorâte din via ţa na ţional ă. Ioan Slavici: -"Prin nuvele a dat b ătrânei Europe prilejul unei emo ţii esteticedin chiar izvorul cel curat al vie ţii poporulut nostru". Ion Creang ă: -era considerat un mare povestitor pe care îl putea a şeza al ături de Floubert,Niev şi Dickens. Mihail Sadoveanu: -Este original prin:tipologie,descriere de natur ă,umor sobru,fond na ţional,valoare moral ă. Referirile sunt f ăcute la "Dureri în ăbu şite","Crâ şma lui Mo ş Precu","Povestiri"," Şoimii" etc. .