02 2016 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: CE VOR, TOTUȘI, SCRIITORII? AMINTIRI ÎN DIALOG „(...) Am ajuns într-o stare în care nu ne mai putem hrăni cu iluzia că vor veni alte forțe politice, care să nu fie compromise, un alt lider, care să nu fie corupt (că mesianic nu poate fi nicide- cum), o altă echipă, cu alte priorități decât ”treuca” și ”ciolanul”, care să rea- ducă pe linia de plutire mica ambarcați- une aflată în derivă – statul RM.” (p.3) IN MEMORIAM U. ECO • H. LEE Em.Ga.Pe: „(...) americana Harper Lee și italianul Umberto Eco intră în posteri- tate aproape concomitent (...). De unde autoarea capodoperei Să ucizi o pasăre cântătoare ducea o viaţă discretă în ora șul său natal Monroeville din Ala- CREȘTINI bama, iat-o având parte de o moarte cu Eco[u]; cititorul în semne care-a dat ȘI... CRETINI Opera deschisă, dar și Numele trandafi- rului, debarcă pe Insula din ziua de ieri în noaptea în care, mai spre dimineaţă INTERVIU CU VLADIMIR BEȘLEAGĂ (graţie fusului orar), va fi întâmpinat de-o glorie pe măsură – este ca și cum REALIZAT DE VALERIU BABANSKY moartea, aruncând zarurile, a dat o © N. RĂILEANU dublă de maximă valoare.” (p.20) SCRISORI DIN „(...) Omenirea, dacă vrei să ştii, a apu- genere, un destin foarte trist: (...) suntem un neam blând, DIASPORA 06 cat din capul locului pe o cale greşită suntem plasaţi într-o zonă de foarte blând. Şi creştin. Suntem – pe calea tehnicizării a tot şi a toate, ruptură, care desparte Occidentul un neam atât de creştin, încât a confortului din ce în ce mai mare şi a de Orient, suntem plasaţi exact uneori îmi zic: măi, omule, dar Dumitru Apetri și Vadim Bacinschi, consumului excesiv. Şi tare mă îndo- pe o asemenea falie. Şi astfel, cu ştii că de la creştin până la cretin despre publicațiile, viața culturală și iesc că acestă stare de lucruri ar mai trupul stăm în Asia, iar cu sufletul e o nimica toată, o singură literă problemele curente ale comunităților putea fi cumva schimbată. în Europa – o stare de sfâşiere de omisă?.. Şi mă înfior. românești din Ucraina. (p.22) (...) pământul acesta al nostru are, în secole, milenii… Am obosit să mă tot înfior...” „IEȘIND DIN POVESTE”, CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: „LITANIE”, „O ALBINĂ ISTORIA LITERATURII. RAFTUL DOI RĂTĂCITĂ-N ORAȘ” „UN PAMFLETAR” DE EUGEN LUNGU. PRIMA PARTE A UNUI TEXT ȘI ALTE POEME DESPRE NICOLAE T. ORĂȘANU, SCRIITORUL SATIRIC POSTPAȘOPTIST, NAȘUL LEGENDAR AL „MICILOR” SAU „MITITEILOR”, OMUL CARE A LĂSAT POSTERITĂȚII O SERIE DE „IDEI” GASTRONOMICE, „(...) Mulțumesc Timpului: DAR ȘI CÂTEVA „ISTORII” LITERARE (P.10) m-a învățat să citesc printre riduri… (...)” PROZĂ FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN PREGĂTIRE „NEGRU ȘI ROȘU” DE VAL BUTNARU (P.14) POEZIE CRONICI LITERARE de VASILE ROMANCIUC SEMNATE DE RĂZVAN VONCU (P.9), MIRCEA V. CIOBANU (P.16), 12 DUMITRU CRUDU (P.21). PUBLICAȚIE EDITATĂ CU SPRIJINUL MAE AL ROMÂNIEI – DEPARTAMENTUL POLITICI PENTRU RELAȚIA CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI 2 / REVISTA LITERARĂ#2 EDITORI: UNIUNEA SCRIITORILOR din Moldova 02 UNIUNEA SCRIITORILOR 2016 din România | Filiala Chișinău CUPRINS ANUL 2 | NUMĂRUL 2 | FEBRUARIE | 2016 AVANPREMIERĂ EDITORIALĂ EDITORIAL FIRUL CU PLUMB “UNDE E AROMÂNIA” de ARCADIE SUCEVEANU DE MATEI VIȘNIEC JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN BALCANII CE VOR, TOTUȘI, LA MASĂ 24 ARMÂNILOR DE NICOLAS TRIFON 03 SCRIITORII? 24 CU MARX, I TEOFANII ISTORIA DECUPAJE 04 ÎN FORMAT A4 10 LITERATURII 17 „DUPĂ CHIPUL ȘI ASEMĂNAREA” „ULTIMA ȘI CEA MAI RAFTUL DOI DE GHENADIE NICU GRĂITOARE DINTRE ARME” „UN PAMFLETAR” DE TEO CHIRIAC DE EUGEN LUNGU ROZA VÂNTURILOR 18 „JURNAL DE ITALIA” (IV) MIRADOR POEZIE DE LEO BUTNARU 05 „DA, DA... DADA” 12 „FLORI ȘI LUMÂNĂRI” DE ION POP DE VASILE ROMANCIUC CONSEMNĂRI 21 „VUIETUL DISPERĂRII” INTERVIU IN MEMORIAM PROZĂ „PODURI ÎNTRE PREZENT ȘI VIITOR” „ROȘU” 06 CU VLADIMIR BEȘLEAGĂ UMBERTO ECO•HARPER LEE 14 DE DUMITRU CRUDU REALIZAT DE V. BABANSKY (FRAGMENT DE ROMAN) DE VAL BUTNARU SCRISORI DIN POEȚI DIN „NOAPTEA 22 DIASPORA 09 CHIȘINĂUL DE AZI 20 GENIILOR CÂMPUL ALB, „O REVISTĂ DE CULTURĂ: „UN SPIRIT AL ADORMITE” 16 OILE NEGRE MESAGER BUCOVINEAN” SEPTENTRIONALULUI: DE EMILIAN GALAICU-PĂUN „EXISTĂ UN MANIERISM „VOM AVEA LA ISMAIL VITALIE RĂILEANU” ROMÂNESC?” UN CENTRU CULTURAL DE RĂZVAN VONCU DE MIRCEA V. CIOBANU ROMÂN?” Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL Director: Arcadie Suceveanu Concepție grafică: Romeo Şveț Publicație înregistrată la Redactor-șef: Teo Chiriac Paginare computerizată: Adrian Ciubotaru Ministerul Justiției al Republicii Moldova Redactor-șef adjunct: Adrian Ciubotaru în data de 03 martie 2015 Secretar de redacție: Grigore Chiper Sediul redacției: Numărul de înregistrare: 297 MD-2012, or. Chișinău Această revistă a fost tipărită cu sprijinul Colegiul de redacție: Vladimir Beşleagă, str. 31 August 1989, nr. 98 Format A3. Tipar: ofset. Ministerului Afacerilor Externe al României – Eugen Lungu, Leo Butnaru, Mircea V. Ciobanu, Tiraj: 1000 de exemplare. Departamentul Politici pentru Relația cu Românii Matei Vişniec (Paris), Răzvan Voncu (Bucureşti), Tel: (+373 22) 234724 Tipărit la Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices” de Pretutindeni – www.dprp.gov.ro. Ion Pop (Cluj), Ştefan Hostiuc (Cernăuți), Cassian Fax: (+373 22) 237118 MD-2005, or. Chișinău Textele publicate în Revista literară Maria Spiridon (Iaşi), Vadim Bacinschi (Odesa) E-mail: [email protected] str. Feredeului 4/6 nu reprezintă poziția oficială a DPRP. Toate textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-și trimită textele la adresa electronică afișată mai sus. publicației Revista literară nu pot fi reproduse și nici Textele vor avea format A4, nu vor depăși 7 000 de semne, vor fi redactate și paginate în Word, Pages distribuite fără acordul scris al redacției. sau alt editor de texte compatibil cu sistemele de operare Windows sau MacOS. REVISTA LITERARĂ #2 / 3 EDITORIAL de ARCADIE SUCEVEANU ARISTOTEL DESPRE MAGISTRAȚI, CE VOR, TOTUȘI, OLIGARHI, CORUPȚIE, SCRIITORII? DESPOTISM ȘI TRIST, DAR ADEVĂRAT: GLASUL SCRIITORILOR ȘI AL INTELECTUALILOR DE MULT NU MAI ESTE AUZIT DEMOCRAȚIE: „(...) De aceea se consideră că este ansat acum mai bine de un sfert aflați în vârful piramidei puterii nefiind Cititorii sunt în drept să se întrebe important ca magistraturile politice de veac, sloganul Ce vor scriitorii?, dispuși să-și amintească cine a eliberat și ei: Atunci care ar putea fi soluția? De să fie îndeplinite pe rând, atunci când Lce își are originea într-o poezie această palmă de pământ din ghearele unde a apărut acest ezitant și dubios puterea este întemeiată pe egalitatea omonimă a lui Ion Vatamanu, a fost imperiului, cine a ctitorit statul RM, gra- „totu” şi în celebrul odinioară slogan şi asemănarea cetăţenilor. La început, unul emblematic, indicând gradul de ție cui au ajuns ei astăzi să fie miniștri, al scriitorilor? Ce vor, totuşi, scriitorii? cum este şi firesc, s-a considerat că implicare și rolul deosebit pe care l-au deputați, președinți de parlament etc. Nu cumva chiar el explică faptul de ce este important să se conducă pe rând, jucat scriitorii în procesul trezirii conști- E cât se poate de trist, dar adevărat: scriitorii noștri de azi au ezitat să iasă la iar unul să vegheze la binele altuia inței naționale a românilor basarabeni. glasul scriitorilor și al intelectualilor de manifestațiile din centrul capitalei? tot aşa cum acela a vegheat, pe când Repede intrat în conștiința publicului mult nu mai este auzit. Au dreptate cei care și-au pus tocmai era magistrat, la avantajul celuilalt. În și mult vehiculat în presă, el exprima Iar RM a continuat să alunece din în acest mod întrebarea. Scriitorii, ca și schimb, astăzi, din cauza avantajelor dezideratul realităților de atunci, când rău în mai rău, pe treptele unor regre- întreaga societate, sunt profund de- care provin de pe urma magistratu- întreaga societate avea un singur scop: se greu de imaginat, fiind cuprinsă în cepționați de actuala clasă politică și rilor publice şi din exerciţiul puterii, demolarea edificiului comunismului, ultima perioadă de o „criză în cascadă”, de obedientele instituții ale statului, unii au dorit să conducă neîntrerupt, înlăturarea nomenclaturiștilor aserviți ruinătoare, din care e greu de prevăzut care prin încrengătura lor monstruoasă ca şi cum acesta ar fi fost un semn de unor interese străine de esența acestui când și dacă va putea ieși. Într-un timp s-au compromis lamentabil, coborând sănătate eternă pentru nişte condu- popor. „Linia frontului” era bine demar- foarte scurt, Moldova a ajuns cea mai sub 80% cota critică de credibilitate a cători care erau de fapt bolnavi, căci cată, toate „gurile de foc” ale intelec- săracă țară din Europa și una dintre populației. Analizând cu responsabilita- ei au ocupat în aceeaşi măsură mereu tualilor aveau o țintă comună: limbă, cele mai corupte țări din lume. Din- te situația, Uniunea Scriitorilor a decis magistraturile. Rezultă din acestea că alfabet, tricolor, desprinderea din burta tr-un model de succes pe calea integră- să nu mai crediteze niciun partid, nicio unele constituţii care au în vedere în Leviathanului, obținerea independen- rii europene ea a devenit aproape un mișcare politică, refuzând să se pozițio- acest fel avantajul public se întâmplă să fie drepte, potrivit dreptăţii luate ței... antimodel. Astăzi, Moldova este un stat neze de partea vreuneia dintre forțele și în sens absolut, pe când acelea care Pe parcursul timpului, însă, viața captiv aflat la cheremul unor oligarhi actorii publici ai momentului. Opțiunea au în vedere doar interesul condu- agorei a luat forme noi, pe scena politi- venali și mafiotizați, unii dintre ei actori noastră, care conține și răspunsul la cătorilor sunt corupte şi deviante de că au apărut diverse partide și mișcări, direcți ai jafului secolului, care au mi- întrebările de mai sus, a fost formulată la constituţiile drepte, căci ele sunt alianțe și forțe de opoziție ori chiar mat reformele și opțiunea europeană și în „Declarația Uniunii Scriitorilor din despotice, pe când cetatea este antinaționale.