EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 1 (42), (Anul XII), ianuarie - martie 2014 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Director fondator: IOAN POPIŞTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare SUB EGIDA UNIUNII Scriitorilor DIN ROMâNIA, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea), ALINA ALBOAEI-PRODAN Prezentare grafică:C onstantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, ANDREI BODIU, IOAN STANOMIR, ILEANA MARIN, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆ Editorial ◆ Traduceri din literatura română OVIDIU DUNĂREANU ‒ Un an de la despăr- ION ROŞIORU ‒ Poeme (p. 64) ţirea de Radu Bărbulescu (p.5) ◆ „Ex Ponto" la Medgidia LIVIU ŢIPLICA ‒ Versuri (p. 67) TEXT ZULLY MUSTAFA ‒ Al treilea călător (frag- mente) (p. 70) CRISTIANA VLAD ‒ Vis de femeie (hortensia Papadat-Bengescu) (p. 74) ◆ Confesiuni CONST. MIU ‒ Exerciţii aplicative (p. 76) TRAIAN ALDEA ‒ Versuri (p. 78) IOAN FLORIN STANCIU ‒ Insula misterioasă NIChOLAS ANDRONESCO ‒ Timpul, Visez (p. 7) (p. 80) ABDULEA PETCU ‒ Limba noastră-i o povară ◆ Memorialistică (p. 82) MARIAN DOPCEA ‒ Aprilie, luna florilor de mai, carte despre Ion Negoiţescu şi alţi prieteni de demult (Wolf Aichelburg) (p.10) IMAGINE ◆ Mărturisiri despre gulagul românesc Reproduceri după lucrările pictorului AURELIAN ANASTASIA DUMITRU ‒ „Tortura pe înţelesul BROASCĂ (I-VI) tuturor" ‒ o patologie a terorii (Florin Constantin Pavlovici) (p. 19) Profil biobibliografic (p. 85) Opinii critice: DOINA PĂULEANU, MARIUS ◆ Poezie TIŢA şi LUIZA BARCAN (p. 86-87) ADELA POPESCU (p. 25) SANDA GhINEA (p. 27) CLAUDIA VOICULESCU (p. 32) METATEXT EMILIA DABU (p. 35) CRISTIANA ESO (p. 37) ◆ Proză ◆ Mari clasici ai literaturii române AL. SĂNDULESCU ‒ Logodnicii (p. 40) ANGELO MITChIEVICI ‒ Acţiunea şi Reacţi- MIRCEA IOAN CASIMCEA ‒ Căruţa cu cărţi unea (Caragiale) (p. 88) nemaipomenite (p. 50) SILVIA LUChIAN ‒ Cu dragoste, din Porto ◆ Repere Franco (p. 55) ŞTEFAN NEGRIŞAN ‒ Din spatele perdelei LIVIU GRĂSOIU ‒ Surprize din 2013 (Vladimir (p. 61) Streinu, Adrian Munţiu) (p. 92) ◆ Poeţi contemporani ◆ Sociologia literaturii DANIELA VARVARA ‒ Mircea Ciobanu: Pati- ALINA ALBOAEI-PRODAN ‒ Cercetări asupra mile în şi prin cuvânt. Poezia ca soteriologie imaginarului social şi literar în spaţiul cultural (p. 95) italian (II) (p. 158) ◆ Cronica literară ◆ Teatru. Puncte de vedere NICOLAE ROTUND ‒ Ce a fost ‒ cum a fost. VAL SGARCEA ‒ Prinţ şi cerşetor sau Dia- Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache loguri imaginare despre farmecul nealterat al (p. 102) poveştii (p.164) ◆ Profil ◆ Muzică. Interviu GhEORGhE FILIP ‒ Între noi ‒ timpul (Adela LUChIAN ALEXANDRU IONESCU: „Nu regret Popescu) (p. 107 ) nimic din această viaţă, dar dacă ar fi să o iau de la capăt tot muzician aş dori să fiu".Interviu ◆ Istorie literară realizat de RUXANDRA MIREA (p. 166) GABRIEL RUSU ‒ Constanţa. Gramatica re- ◆ Muzică. Eveniment memorării (Nicolae Motoc) (p. 111) MARIANA POPESCU ‒ Recitaluri: Bicentenar ◆ Actualitatea poeziei Wagner, Verdi, Alkan ‒ la Constanţa (p. 172) LUCIAN GRUIA ‒ Ţipătul liric (Adrian Alui ◆ Arheologie Gheorghe) (p. 118); Poezia transcendenţei (Adrian Frăţilă) (p. 122) RADU PETCU ‒ Bijuterii antice din aur din NASTASIA SAVIN ‒ Poeme în balans (Cassian colecţiile Muzeului de Istorie Naţională şi Maria Spiridon) (p. 124); Tragicul visător (Aura Arheologie Constanţa (Virgil Lungu, Zaharia Christi) (p. 126) Covacef, Constantin Chera) (p. 175) ◆ Prozatori contemporani ◆ Istorie ŞTEFAN DIMITRIU ‒ Arborele de Saramago RADU-ŞTEFAN VERGATTI ‒ Nicolae Iorga şi (Ştefan Mitroi) (p. 128) problema Dobrogei (p. 178) ◆ Şcoala de la Târgovişte ◆ Istoria Constanţei ANA DOBRE ‒ Parabolă şi SF (Mihai Stan) CONSTANTIN ChERAMIDOGLU ‒ Ion (p. 132) Bentoiu, un primar literat (p. 183) ◆ Comentarii ◆ Balcanistică ION ROŞIORU ‒ Din respectul faţă de prede- NISTOR BARDU ‒ Despre limba literară a cesori (Stan V. Cristea, Liviu Comşia) (p.135) dialectului aromân (p. 190) ◆ Interpretări ◆ Repere culturale tulcene TITI DAMIAN ‒ Întâmplări din anul şarpelui (I) OLIMPIU VLADIMIROV ‒ Circulaţia cărţii vechi (Ovidiu Dunăreanu) (p.143) româneşti (manuscrisă şi tipărită) în spaţiul nord-dobrogean (p. 198) ◆ Lecturi In memoriam Florin Şlapac (p. 201) CORINA APOSTOLEANU ‒ Românul a rămas Festivalul Naţional de Poezie „Emil Botta", poet? (Liviu Grăsoiu) (p. 151) Adjud (p. 202) MIRELA SAVIN ‒ O strategie de relectură a Reviste şi cărţi primite la redacţie obiectelor transformate în întâmplări (Gabriel (p.203-204) Năstase) (p. 154) OCTAVIAN MIhALCEA ‒ Fascinaţia rostului (Monica Mureşan) (p. 156) editorial OVIDIU DUNĂREANU Un an de la despărţirea de Radu Bărbulescu criitorul, politologul, editorul, jurnalistul, traducătorul şi prietenul Radu SBărbulescu a iubit Dobrogea, Constanţa, Dunărea şi Marea Neagră, cum puţini ştiu să o facă. Îl lega de acest ţinut misterios şi subtil dintre ape fire indestructibile, unul dintre părinţi fiind originar de aici. Este vorba despre mama sa de obârşie german-dobrogeană, pe care a urmat-o, din 1981, la München. O altă rudă, în descendenţă maternă, cu care se mândrea, neamţul Staub, înfiinţase tipografii şi ziare la Sulina şi Tulcea, contribuind la propăşirea socială, culturală, intelectuală a celor două oraşe cosmo- polite de la Dunărea de Jos. Odată stabilit la München, Radu Bărbulescu se manifestă ca un neos- tenit luptător împotriva atrocităţilor comunismului totalitar. Colaborează la Radio Europa Liberă, participă la editarea unor ziare şi reviste, înfiinţează singur reviste cultural-literare şi de atitudine, o excelentă editură, devine autor a zeci de volume proprii de poezie, proză, traduceri şi publicistică, editează numeroase antologii, cărţi din literatura multora dintre scriitorii din Germania, Israel sau din ţară. După 1990, văd lumina tiparului şi o serie dintre cărţile câtorva constănţeni, îngrijite, traduse şi editate de Radu Bărbulescu Verlag, ele fiind lansate sau expuse la Târgurile de carte de la München, Leipzig, Frankfurt pe Main, etc., la care editura participa periodic. Mereu jovial, generos, comunicativ, luminos, Radu Bărbulescu avea marele dar de a lega prietenii şi de a le cultiva cu devotament. Apropierea dintre noi s-a produs firesc, direct, fără intermediari, după revoluţie, în anii ’96-’97 când Uniunea Scriitorilor a început să organizeze, la Neptun, întâlnirile cu scriitorii din diaspora. Şi de atunci, aproape două decenii, am rămas într-o permanentă legătură, comunicare şi conlucrare, ce s-au dovedit prielnice pentru amândoi. De la Radu Bărbulescu am primit, pe 30 ianuarie 2013, ca răspuns la urările mele de Crăciun şi Anul Nou, un e-mail pe care l-am luat drept unul . 1, 2014 NR obişnuit, ştiindu-i înclinarea spre glume şi ironii ascunse sub aparenţa de seriozitate: „Dragă Ovidiu, n-am mai primit de mult nimic din partea ta, şi mi-ar face plăcere să mai public în Observator şi archenoah ceva de onto P pe litoral şi de la Ostrov. Te îmbrăţişez, al tău prieten grav avariat, dar nu X E 5 chiar eşuat de tot”. Auzisem de la cunoştinţe comune că avea unele probleme de sănătate, dar nu-mi închipuiam, ştiindu-i robusteţea şi dinamismul, ca ele să fie prea complicate. Ca de atâtea ori, mă pregăteam să dau curs rugăminţii lui şi să-i trimit un fragment de proză şi recenta mea carte Oglinzile memoriei, când bunul nostru amic, scriitorul Ion Dumitru ne-a înştiinţat că „în zorii zilei de 18 aprilie 2013”, Radu Bărbulescu s-a stins din viaţă. Era la aproape o săptămână de la înmormântare, iar noi, prietenii lui din Constanţa, nu mai puteam face nimic. Descumpănit de această veste, m-am întors cu gândul la cuvintele din finalul scurtului său e-mail, şi abia atunci am înţeles, că prin mărturisirea şi atenţionarea discret-dureroasă din ele, Radu Bărbulescu îşi lua rămas bun, în felul lui inconfundabil, de la mine. Şi mi s-au perindat pe dinaintea ochilor umeziţi zilele îndepărtate, iluzorii ale frumoaselor întâlniri de la Casa Scriitorilor din Neptun, întâlnirile şi lansările de carte efervescente de la Filiala „Dobrogea” a U.S.R. şi de la Librăria acesteia din Constanţa, impresionantele noastre şi de neşters din suflet, ieşiri la pescuit pe Grindul Chituc sau pe lacul Siutghiol, când el venea cu familia în concediu la mare, serile admirabile din curtea familiei inginerului Stănescu de la Lumina, care-i găzduia adeseori.