PPPPREZENTARE GENERALĂ PREZENTARE GENERALĂ Suprafaţa şi populaţia Judeţul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud-est a Transilvaniei, la răscrucea drumurilor comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrală. Suprafaţa sa de 543.248 ha pătraţi, reprezintă 2,3% din teritoriul ţării. Populaţia totală a judeţului la 01 iulie 2013 era de 400.282 locuitori, respectiv 264.366 locuitori în mediul urban şi 135.916 locuitori în mediul rural. Relieful Relieful judeţului este etajat între 2.535 m (Vârful Negoiu) şi 28 m (lunca Târnavei Mari) şi se caracterizează printr-o mare varietate şi a condiţiilor naturale. Aproximativ 30% din întreaga sa suprafaţă este ocupată de munţi ce depăşesc pe alocuri 2.000 m; 50% corespunde zonei de podiş, o regiune de dealuri şi coline vălurite, cu înălţimi între 490 m şi 749 m, compartimentate de văi adânci şi largi; restul reprezentând aria depresionară de contact, desfăşurată aproape continuu între cele două trepte de relief. Unităţi administrativ teritoriale Din punct de vedere administrativ teritorial, judeţul Sibiu cuprinde 188 de localităţi dintre care: • 2 municipii: Sibiu şi Mediaş; • 9 oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu; • 53 comune; • 124 sate. Sibiul – destinaţie turistică Judeţul Sibiu este considerat, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai frumoase zone din România şi Europa, cu un patrimoniu arhitectural şi peisagistic unic. Cetatea medievală a Sibiului, rămasă intactă după două războaie mondiale şi neatinsă de regimul comunist, păstrează încă spiritul şi atmosfera secolelor de mult apuse. Împrejurimile Sibiului, îl recomandă ca o importantă destinaţie turistică din România în care se pot practica mai multe forme de turism: • turismul montan: datorat zonei muntoase reprezentată de munţii Făgăraşului cu o deasă reţea de trasee montane, cabane şi o salbă de 23 de lacuri glaciare, de munţii 1 Cibinului unde se află staţiunea climaterică Păltiniş, care este la cea mai mare altitudine din ţară (1.450 m) şi munţii Lotrului; • turismul balnear: este practicat datorită apelor cu proprietăţi curative din staţiunile balneo – climaterice Ocna Sibiului şi Bazna care sunt recomandate pentru tratarea diferitelor afecţiuni; • turismul rural şi agroturismul: bine reprezentat în special în satele din Mărginimea Sibiului, care au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice, dând acestor comunităţi o fizionomie aparte. Cadrul geografic încântător, puritatea naturii şi a oamenilor, accesibilitatea locurilor, bogăţii şi diversitatea patrimoniului cultural, fac din Mărginimea Sibiului o zonă cu un mare potenţial turistic; • turismul cultural: favorizat de moştenirea istorică deosebită reprezentată de monumente istorice, de arhitectură şi artă, 17 muzee, biserici fortificate, arhitectură şi creaţie tehnică populară, tradiţii culturale ale minorităţilor. Dintre acestea, Muzeul Naţional Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din România, dar este şi unul din cele mai frumoase din această parte a Europei iar Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului este cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Resurse naturale Principala bogăţie naturală a judeţului o reprezintă zăcămintele de sare, gaz metan şi apele minerale folosite în scopuri terapeutice. Acestea din urmă sunt de două categorii: • apele clorosodice care provin din spălarea masivelor de sare sau a argilelor sărate care le acoperă (Ocna Sibiului); • apele clorosodice, iodurate şi bromurate care sunt de zăcământ, legate de gazele naturale de la Bazna şi Miercurea Sibiului. Zăcămintele de gaze naturale, cu conţinut ridicat de metan (99%), se exploatează la Bazna, Copşa Mică, Nou Săsesc, Ilimbav, Ghijasa de Jos. Pe raza comunei Porumbacu de Jos sunt depozite de calcare cristaline marmoreene, ce sunt folosite ca materiale de construcţie. Nu lipsite de importanţă sunt carierele în care se exploatează argila (Dumbrăveni, Agnita, Şura Mare, Bazna, Mediaş), nisipul (Aţel, Şeica Mare şi Brateiu) şi balastul (în albiile râurilor Olt, Cibin, Hârtibaci şi Târnava). O altă bogăţie a judeţului o constituie lemnul. Suprafaţa terenurilor acoperite cu pădure este de 110.235 ha din care răşinoase 36.032 ha şi foioase 74.203 ha. F Infrastructura rutieră 2 Lungimea drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km şi se compune din: • Autostrăzi: A 1 cu tronsonul Sibiu – Orăştie (82,1 km) şi centura ocolitoare a municipiului Sibiu (20,8 km). • Drumuri naţionale: Judeţul Sibiu dispune de 263,79 km (16%) de drum naţional şi european. Judeţul este traversat de două importante drumuri europene, E – 81, respectiv E – 68, iar tronsonul Veştem – Sebeş, cu un trafic de 22.000 – 24.000 autovehicule pe zi, se situează pe primele locuri din ţară din punct de vedere a intensităţii traficului. Principalele drumuri naţionale care trec prin judeţul Sibiu sunt : - DN-1 – european - limita jud. Braşov – Sibiu – limita jud. Alba - 88,87 km - DN-7 – european - limita jud. Vâlcea – intersecţie DN-1 Veştem - 19,39 km - DN-14 – principal - Sibiu – Mediaş – limita jud. Mureş - 81,43 km - DN-14A – principal - Mediaş – Blăjel – limita jud. Mureş - 15,24 km - DN-14B – secundar - limita jud. Alba – Copşa Mică - 16,71 km - DN-7C – secundar - Transfăgărăşan - 35,15 km • Drumuri judeţene: Judeţul este străbătut de 51 trasee de drumuri judeţene şi 70 trasee de drumuri comunale însumând 1.342 km. Traficul aerian Aeroportul Internaţional Sibiu deserveşte judeţele Sibiu, Hunedoara, Alba, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov şi Vâlcea. Noul terminal, modern şi bine organizat, dat în folosinţă în anul 2007, a fost structurat pe două nivele, ceea ce permite procesarea a 300 pasageri/oră/fluxsosiri/plecări – intern şi internaţional. Aeroportul are amenajată o parcare auto cu o capacitate de 300 locuri. Capacitatea operaţională pe suprafaţa de mişcare este de o aeronavă la fiecare cinci minute, favorizată de dezvoltarea optimă a căilor de acces. Aeroportul oferă călătorii rapide spre destinaţii importante ale Europei: · Austria – Viena · Germania – Munchen, Sttutgart, Dortmund · Grecia – Rodos · Turcia – Antalya · Anglia – Londra 3 CONTRIBUŢIA SERVICIILOR PUBLICE DECONCENTRATE LA DEZVOLTAREA ECONOMICO - SOCIALĂ A JUDEŢULUI 1. IN DOMENIUL AGRICULTURII 1.1. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Sibiu Rolul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Sibiu este acela de a promova şi implementa politicile agricole comunitare şi naţionale conform intereselor naţionale prin aplicarea Programului de Guvernare, respectiv a strategiilor şi politicilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectarea Constituţiei şi a Legilor ţării pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din mediul rural. Direcţia pentru Agricultură a judeţului Sibiu răspunde de realizarea strategiilor şi politicilor agroalimentare şi de dezvoltare rurală ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivelul judeţului Sibiu, de aplicarea pârghiilor şi mecanismelor specifice economiei de piaţă, în vederea stimulării producţiei agricole, în concordanţă cu cerinţele de aprovizionare ale populaţiei şi de export, precum şi de implementare a programelor de dezvoltare rurală. Principalele obiective şi acţiuni avute în vedere şi realizate în anul 2014 au fost următoarele: Obiectivul: Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti Acţiunile întreprinse: • Monitorizarea reziduurile de pesticide în fructe legume şi cereale conform Planului naţional de monitorizare, în concordanţă cu Regulamentul CE nr. 396/2005; Regulamentul UE nr. 915/2010 pentru a proteja sănătatea consumatorilor din judeţul Sibiu. • Monitorizarea calităţii produselor de protecţie a plantelor conform Programului naţional de monitorizare a calităţii produselor de protecţie a plantelor (pesticidelor) în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător. • Implementarea prevederilor legislaţiei comunitare în ceea ce priveşte comercializarea şi utilizarea produselor de protecţia plantelor pentru prevenirea şi interzicerea comercializării şi utilizării pe teritoriul României a produselor de protecţie a plantelor 4 care prezintă riscuri pentru sănătatea publică, siguranţa alimentelor, utilizator şi mediul înconjurător. Obiectivul: Stabilirea filierelor pe produse Acţiunile întreprinse: • Verificarea trasabilităţii cerealelor pe linia producere-depozitare-procesare- etichetare-consumator. • Verificarea autenticităţii, calităţii şi trasabilităţii vinurilor. • Efectuarea controlului de conformitate privind respectarea standardelor de comercializare pe filiera produs (legume-fructe). • Verificarea agenţilor economici operatori de îngrăşăminte chimice şi fertilizanţi privind respectarea Regulamentului 2003/2003. • Controlul operatorilor de agricultură ecologică, înregistraţi în registrul judeţean de evidenţă, astfel încât activitatea acestora să fie supusă sistemului de inspecţie şi certificare a organismelor acreditate. • Urmărirea respectării prevederilor legale în domeniul Organismelor Modificate Genetic la toţi agenţii economici autorizaţi. • Controlul fitosanitar al plantelor produselor vegetale şi alte obiecte în vederea monitorizării organismelor de carantină în conformitate cu planurile de monitorizare. • Verificarea respectării legislaţiei interne şi a reglementărilor UE în domeniul zootehnic. Obiectivul: Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii Acţiunile întreprinse: • Acţiuni pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, depozitării,