2006 septembrie - iulie Nr. 3(12) anul IV EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (12), (Anul IV), iulie - septembrie, 2006 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, Direcţiilor Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cul tural naţional Constanţa şi tulcea şi a Universităţii „ovidius“ Constanţa Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, ILEAnA MARIn (S.U.A.) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢĂ tehnoredactare şi corectură: AURA DUMItRAChE Colegiul: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, ConStAntIn novAC, nICoLAE MOTOC, RADU CÎRnECI, vICTOR CIUPInĂ, Ion BITOLEAnU, STOICA LASCU, ADInA CIUgUREAnU, FLoREnŢA MARInESCU, AxEnIA hogEA, IoAn PoPIŞtEAnU, oLIMPIU vLADIMIRov Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia: Bd. Mamaia nr. 126, Constanţa, 900527; tel./fax: 0241 / 616880; email: library@bcu ovidius.ro Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – în străinătate, cu sprijinul „Departamentului românilor de pretutindeni” al Ministerului de Externe Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR ♦Editorial ♦Traduceri din literatura română ovIDIU DUnĂREAnU – Scriitorul şi soci- ILEAnA MĂLĂnCIoIU şi GHEoRGHE etatea (p. 5) IStRAtE – Poeme. traducere în limba franceză de Ion RoŞIoRU (p. 59 ) tExt ♦Traduceri din literatura universală CENTEnAR LÉoPoLD SÉDAR SENGHOR ♦ Poezie (1906-2006) – Senghor, în timp şi peste timp. Elegia Alizeelor. Prezentare şi traducere de IULIA PAnĂ (p. 7) RADU CÎRnECI (p. 62 ) IoAn ŢEPELEA (p. 11) MARIUS MARIAn ŞoLEA (p.14 ) gEoRgE MIhALCEA (p. 18) IMAgInE CLAUDIA voICULESCU (p. 23 ) oLIMPIU vLADIMIRov (p. 25 ) Reproduceri după lucrările lui MARIn ♦Proză ghERASIM (p. I-vI) FLoRIn ŞLAPAC — O teribilă sete de vise ConStAntIn ABĂLUŢĂ – Un spirit integra- (p. 27) tor. Marin gherasim – Profil biobibliografic DAn PERŞA — Capitolul XXIV. Melodrama şi repere critice de: n. StEINHARDt, DAn realului (II) (p. 32) hĂULICĂ, MAgDA CÎRnECI (p.71 ) ♦Scenarii MEtAtExt LIvIU gRĂSoIU – Moment în redescoperi- rea operei lui V. Voiculescu. Ecoul întregirii. Scenariu pe versuri inedite de v. voiculescu ♦Invitat „Ex Ponto” (p. 36) DInU tĂnASE - Filmele româneşti încep ♦Memorialistică să aducă premii internaţionale, dar multe au, încă, scenarii lălăite. Interviu realizat de PERICLE MARtInESCU — Pagini de CARMEn ChIhAIA (p. 75) jurnal. Uraganul istoriei. Anul 1941-1944. Bombe şi boemă. x. Inedit. (p. 43 ) ♦Eseu ♦Stări de spirit ILEAnA MARIn – Editing erasures and authorial intensions (p. 78) ConStAntIn novAC — Meridianul Zero; Istanbul ieri şi azi (p. 56) ♦Orizonturile esteticului ♦Postmodernismul DUMItRU tIUtIUCA – Estetica fractalilor, CRIStInA vLAICU – Satele Potemkin sau o perspectivă promiţătoare pentru o nouă mijloacele şi scopurile aparenţei. Metis / teorie literară (p. 88) Simulacru (p. 157) ♦Generaţia ‘27 ♦Studii culturale SERgIU MICULESCU – Eugen Ionescu – MARCoS FARIoS-FERREIRA – From Mircea Eliade (I) (p. 92 ) within the universe of grand theory (II) (p. 166) ♦Avangarda ♦Istoria creştinismului PAUL CERnAt – Între extremele politice. O „avangardă estetică”? (p. 97 ) Pr. prof. dr. IoAn DURĂ – Patriarhul Dositei al Ierusalimului (1669-1707) şi ierarhii Râm- ♦Eseu nicului, Ilarion şi Antim Ivireanul (p.175 ) AngELo MItChIEvICI – Portretul unui ♦Lingvistică decadent – Alexandru Bogdan-Piteşti (p.108 ) nISTOR BARDU – Eugen Coşeriu şi limba română (II) (p. 191 ) ♦Mari scriitori români contemporani ♦Sociologia lecturii ConSt. MIU – Spiritul nastratinescu în La lilieci (p. 120) ConStAntIn CIoRoIU – Cartea literară, azi (p. 200 ) ♦Profil ♦Muzică - eseu FLoREntIn PoPESCU – Dan Laurenţiu: „Eu am căzut din cerul cu grădini albastre…” FLoREnŢA MARInESCU – Impresionismul (p. 127) între arta culorii şi arta sunetelor (p. 203) ♦Cronica literară ♦Muzică - profil nICoLAE RotUnD — Constantin Arcu – MARIAnA PoPESCU – Eustatie Protop- Ceremonial de despărţire (p. 130) saltul la împlinirea a 450 de ani de la moartea sa (p. 205) ♦Comentarii Premiile Salonului Internaţional de Carte CoRInA APoSTOLEAnU – Poetul cel îm- „Ovidius” (p. 208) blânzitor de cuvinte (p. 135 ) Premiile Concursului Naţional de Poezie vALERIA MAntA tĂICUŢU – Răpit pe veci „Nicolae Labiş”, Ediţia a xxxvIII-a (p.209) plăcerii (p. 138) Revista revistelor (p.209 ) Cărţi primite la redacţie (p. 211) ♦Lecturi DRAgoŞ vIŞAn – Flash-uri dinspre standul cu cărţi: ADRIAn ALUI GHEoR- GHE, MIRCEA IoAn CASIMCEA, IoSIF CARAIMAn, MARIn CoDREAnU, ALExAnDRA MIhALCEA (p. 141) ♦Cronica literaturii străine ADInA voInEA – „Fără sânge” de Alessan- dro Baricco (p. 152 ) editorial OVIDIU DUNĂREANU Scriitorul şi societatea Dacă ar fi să-l parafrazez pe Ştefan Bănulescu, aş putea spune că, după Decembrie ’89, pe scriitorul român „istoria l-a prins pe jos.” Iar de şaispre- zece ani încoace, el împărtăşeşte soarta unui gladiator: mereu în arenă, mereu în situaţii limită, cu sufletul la gură şi sabia la gât. Prin strădania lui de a lupta continuu pentru a supravieţui, el le asigură şi celor din tribune, veniţi să-l aclame sau să-l conteste, partea de glorie, de eternitate. A spune astăzi că eşti scriitor, sau mai bine zis a te afişa în această postură, mai ales în provincie, să zicem chiar într-un oraş precum Constan- ţa, este o mare imprudenţă. numaidecât se găseşte o armată de spirite încruntate şi suficiente, care trăiesc în izolare şi inerţie culturală, să te măsoare chiorâş, ca pe un paria. Dacă aceasta este atitudinea ignorantului de rând al societăţii, nu alta se dovedeşte a fi, faţă de scriitor, comportarea oamenilor care au frâiele puterii în mână: politicienii şi îmbogăţiţii primitivi ai acestei tranziţii mâloase. neîncrederea în cei ce scriu, teama de scriitor şi de ziarist sunt reacţiile lor viscerale. Pentru ei scriitorul şi ziaristul sunt persoane ciudate, imprevizibile, tenace şi incomode, care prin curajul de a spune răspicat adevărul, prin atitudinea lor intransigentă şi tăioasă faţă de realitate, pot oricând să le strice imaginea şi să facă să le scadă capitalul electoral şi cel moral. Ce-i drept, la întemeierea unei imagini defavorabile a scriitorului în ochii societăţii româneşti, în aceşti ani, au contribuit chiar o seamă dintre confraţii noştri, mai mult sau mai puţin valoroşi, care au făcut breasla de râsul lumii, prin lipsa de caracter, de înţelepciune şi echilibru, prin fero- citatea nemăsurată a orgoliului şi egoismului lor, prin mahalagismul de sorginte balcanică. (A se vedea cum a recepţionat societatea românească imaginea scriitorului, după „circul” televizat făcut de fiecare dată cu ocazia alegerilor de la Uniunea Scriitorilor de dinainte de anul 2005). Eu cred că această imagine, după toate cele petrecute, a rămas una destul de şifo- nată, iar noua conducere, avându-l în frunte pe domnul profesor nicolae .3, 2006 R N Manolescu face eforturi vizibile şi consistente, prin programe culturale speciale, pentru a o reabilita, pentru a-i reda „vizibilitatea” necesară şi normală în faţa opiniei publice. onto P X E 5 Societatea şi puterea îndeosebi îşi manifestă o îndoaială cronică în scri- itor, neluându-l prea mult în serios, neconsiderându-l un partener convenabil de dialog. La Constanţa, bunăoară, ignorarea totală a scriitorului, a omului de cultură în general, este una sistematică şi premeditată. Accesul lui în organismele puterii este unul la fel de limitat. Sunt preferaţi închipuiţii şi pse- udointelectualii. Faptul acesta dureros, cu repercusiuni grave în plan spiritual, nu mai miră pe nimeni, fiindcă este binecunoscut de către toţi, că între aleşii noştri s-au înscăunat destui impostori şi cameleoni, care nu înţeleg nimic din menirea subtilă a scrisului şi culturii. Pornind de la această stare, solidaritatea scriitorilor, strângerea lor în ca- drul şi în jurul Filialei „Dobrogea” a USR, în jurul revistelor Ex Ponto şi Agora, pe lângă Universitatea „ovidius” şi Biblioteca Judeţeană „I.n.Roman”, în jurul unor edituri valoroase precum „Ex Ponto”, „Muntenia”, „Europolis”, constituie atitudini care ne bucură, sunt semne de încredere în aceste instituţii şi de siguranţă, de rezistenţă intelectuală şi supravieţuire în faţa efemerităţii acestor ani duri şi confuzi. nu e mai puţin adevărat că un scriitor de vocaţie, trăind la Constanţa – oraş prin excelenţă mercantil, cosmopolit, eterogen, lipsit de tradiţie culturală şi literară performantă - este o persoană discretă căreia nu-i plac ieşirile la balcon. În jurul lui se derulează filmul unei realităţi năucitoare, în care, con- juraţia mediocrităţilor se insinuează cu destoinicie după sloganul „totdeauna destui, totdeauna la datorie”; retorica întemeiată pe hiperbolă, pe denaturare se instaurează, şi ea, comod în jilţul neruşinării. Singura putere, adevărata putere a scriitorului de vocaţie stă în cărţile sale. Retras în intimitatea manus- criselor şi lecturilor sale, fără a se fi băgat în slujba nici unui puternic de o clipă al zilei, dezamăgit total de aceştia, păcălit de