ACOLADA 11 Revistă lunară de literatură şi artăăă Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Editori: Societatea Literară Acolada şi Editura Pleiade Satu Mare nr. 11 (72) noiembrie 2013 (anul VII) 24 pagini preţ: 4 lei Director general: Radu Ulmeanu ~~~ Director: Gheorghe Grigurcu Gheorghe Grigurcu: În amintirea lui Laurenţiu Ulici Barbu Cioculescu: Zoologie politică Viorica Răduţă: Poezii Şerban Foarţă: Lucarnă Constantin Trandafir: Critica dincoace de frontieră Interviul Acoladei: Radu Vancu Pavel Şuşară: Lumea de Dincolo Alex. Ştefănescu: Un matur care visează Disneyland-ul Salvador Dalí Nicolae Prelipceanu: Arhiva şi miliţianul 2 Acolada nr. 11 noiembrie 2013 Pe poarta infernului scrie România Proaspătul conflict iscat în USL între cei doi (trei) de la ciolanul ce socoteau că li se cuvine. Drept pentru care Dan Voiculescu a dat lideri care contează arată, o dată în plus, cât de greu le vine direcţia votării alături de PSD şi nu de aliaţii liberali, apoi şi-a deschis gura şi l-a porcăit românilor să-şi respecte angajamentele mai mult de trei zile. pe Crin într-un hal fără de hal, maxima injurie fiind că s-a dat cu duşmanul Băsescu. În Cam atâta ţine şi o minune, în limbaj popular. Şi ar fi fost consecinţă, varanul a ieşit din toată povestea cu etichetarea de neruşinat atârnată de minunea minunilor ca, tocmai în cazul unei alianţe politice de liderul liberal la tichia lui de mărgăritar. o asemenea anvergură, regula să nu fie respectată. Picătura care-a umplut paharul chiar în zilele din urmă a fost decizia lui Ponta Cel ce a dat tonul discordiei a fost Victor Ponta, care de-a înfiinţa o a doua comisie care să ancheteze felul cum Băse şi-a folosit autoritatea şi şi-a început mandatul printr-o crasă încălcare a fair play-ului influenţa politică pentru a determina CEC-ul, o bancă, încă, de stat, să-i acorde odraslei şi a tuturor înţelegerilor stând la baza alianţei. În primul rând, sale un credit uriaş de peste un milion de euro în condiţii ce sfidau orice urmă de bun chiar înainte de-a se aburca în şaua celei de-a doua investiri ca simţ comercial. Considerând că are în degetul mic consimţământul liberalilor, ai căror prim-ministru, neţinând seamă de împotrivirea lui Crin Antonescu a comis un grav, să-i miniştri sunt tot mai mici şi mai încovoiaţi în faţa lui, Ponta a anunţat, fără să fi stat în zicem aşa, adulter politic, culcându-se în pat cu duşmanul. Duşman nu doar al lor, al celor prealabil de vorbă cu Crin, că are şi acceptul partidului său. De data aceasta însă doi, ci şi al altor 7,4 milioane de alegători reprezentând 87% din totalul votanţilor ce se liberalii n-au mai tăcut decât o zi, două, după care Antonescu cel mic – în comparaţie cu pronunţaseră la urne pentru demiterea lui Băsescu şi mai târziu al celor 60 şi ceva la sută mareşalul – a ieşit la război şi l-a făcut mincinos pe la fel de marele, cu el, aliat. de alegători ai USL-ului care-şi puseseră votul din nou tocmai pentru debarcarea Acum, că şi-a declarat în sfârşit acordul personal cu comisia, Crin Antonescu marinarului de pe corabia aurită de la Cotroceni. Asta făcând Ponta ca semnatar al propune în bătaie de joc la conducerea ei pe tata socru al PSD, Ilie Sârbu, care s-ar fi binecunoscutului pact de coabitare cu şeful suprem al diavolilor din ţară, de la care ni se ilustrat timp de un deceniu în lupta cu fiara băsistă. Ironia era prea evidentă şi dacă trag toate relele, chiar şi acum. prima reacţie, cam prostească, a împricinatului, a fost să accepte, Ponta l-a readus cu Nemulţumindu-se doar cu atât, imediat ce s-a văzut cu sacii în căruţă Victoraş picioarele pe pământ pe cel care a moşit vechea alianţă PSD-PDL. a proclamat sus şi tare că guvernul îi este dat lui şi numai lui, aşa că liberalii, puşi în câteva În felul acesta, politica de la Bucureşti străluceşte din nou precum o grămăjoară ministere ce nu mai aveau de învârtit decât minore resurse financiare, trebuie să se bine mirositoare de rahat, purtată când pe la Guvern, când pe la Parlament, când pe la mulţumească, împreună cu Daniel, nu preafericitul, ci preamărunţitul preşedinte pus de sediul USL. Liderii şi-o plimbă pe limbă, o gargarisesc, fac spumiţe, baloane şi balonaşe, formă de Dan Voiculescu în fruntea partidului aşa-zis conservator – dar ce blasfemie la se mai porcăiesc între ei şi se mai gudură, se mai fandosesc prin faţa ochilor noştri din adresa unui partid ce strălucise acum două sute de ani! – cu căzăturile de la masa PSD- ce în ce mai uimiţi, îndepărtânu-ne din ce în ce mai mult de orice speranţă. Căci, mai ului. Mai mult, aceiaşi oropsiţi ai vieţii în alianţă trebuiau să uite că începuseră ca beneficiari nou, la intrarea infernului mizeriei nu numai materiale, dar şi morale, s-a mai adăugat fifty-fifty, urmând ca, în toate ocaziile, marele şi atotlăţitul partid condus cândva de Ion ceva la celebra inscripţie dantescă. Un nume binecunoscut pentru noi: România. Iliescu să-şi ia partea leului, la nivel de decizie şi, în consecinţă, de îmbuibare. Având un asemenea exemplu în faţă, liberalii se pare că s-au gândit că trebuie Radu ULMEANU să le aplice „conservatorilor” acelaşi principiu în propria lor alianţă. Astfel, potrivit acuzelor preamăruntului Daniel, aceştia s-au văzut îndepărtaţi de către oamenii lui Crin Cuprins: Redacţia şi administraţia: Str. Ioan Slavici nr. 27 R. Ulmeanu: Pe poarta infernului scrie România – p. 2 Satu Mare Gheorghe Grigurcu: În amintirea lui Laurenţiu Ulici – p. 3 Cod Poştal 440042 Ştefan Lavu: Comedia numelor – p. 3 Fax: 0361806597 Barbu Cioculescu: Zoologie politică – p. 4 Nicholas Catanoy: Alambicul lui Ianus – p. 4 Tel.: 0770061240 Viorica Răduţă: Poezii – p. 5 On-line: www.editurapleiade.eu Şerban Foarţă: Lucarnă – p. 5 (Revista Acolada în format PDF) C.D. Zeletin: Despre boala lui Tudor Arghezi (2) – p. 6 E-mail: [email protected] Flavia Teoc : Un corb în iarnă – p. 6 xxx Constantin Mateescu: Renegata – p. 7 Revista Acolada se difuzează în Bucureşti la librăria Muzeului Viorel Chirilă: Poezii – p. 7 Naţional al Literaturii Române Constantin Trandafir: Critica dincoace de frontieră – p. 8 Constantin Călin: Zigzaguri – p. 9 (Bulevardul Dacia). Lucia Negoiţă: Interviul Acoladei: Radu Vancu – p. 10 Abonamentele se pot face direct, prin mandat poştal, la Alex. Ştefănescu: Un matur care visează Disneyland-ul – p. 11 adresa redacţiei, abonaţii trimiţând şi o înştiinţare (carte poştală) Alensis DeNobilis: Oamenii-umbre – p. 11 cu numele lor, suma plătită şi perioada acoperită de abonament. Pavel Şuşară: Lumea de Dincolo... – p. 12 De asemenea, se pot achita prin virament la Trezoreria Satu Simona Vasilache: Melancolii – p. 12 Mare, Cont RO34TREZ5465069XXX001050. Cod fiscal: RO Magda Ursache: O carte care nu tace şi nu uită – p. 13 638425. L. Piţu: V. Ierunca în căutarea unui roman de M. Streinul – p. 14 Angela Furtună: M. Lovinescu – 90. Darurile patriei (II) – p. 14 Costul unui abonament pe 3 luni este 17 lei (sau 34 pe 6 luni Diana Trandafir: Poezii – p. 15 etc.), acesta incluzând şi taxele de expediere. I. Vasiliu-Scraba: Interviu Alexandru Dragomir (IV) – p. 16 Claudia Moscovici: Despre celebritatea artistică – p. 17 xxx T. Urian: Cartea câştigătoare a propagandei comuniste – p. 17 Florica Bud: Ghiveci existenţial – p. 18 Nicolae Coande: Alexandru Dragomir – p. 18 În virtutea respectării dreptului la opinie, redacţia Acoladei publică o Nicolae Florescu: Reevaluări – p. 19 diversitate de opinii ale colaboratorilor, fără a-şi asuma responsabilitatea Viorel Rogoz: Biserica sub greaua moştenire (2) – p. 20 pentru acestea. A.D. Rachieru: Ecosofie şi eco-civism – p. 21 Voci pe mapamond: Maria Bennett – p. 23 Lucian Perţa: Parodii – p. 23 Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază. Sunt privilegiate Gheorghe Grigurcu: La Basarabia – p. 24 textele în format electronic. Nicolae Prelipceanu: Arhiva şi miliţianul – p. 24 ISSN 1843 – 5645 Revista ACOLADA se tipăreşte la Tipografia Brumar - Timişoara Acolada nr. 11 noiembrie 2013 3 În amintirea lui Laurenţiu Ulici Comedia O nemeritată umbră s- urma sau din faţa ta, îndreptînd lanterna înspre tine, te face să a aşternut asupra lui înţelegi cît de mare îţi e umbra”. La rîndul d-sale, Nicolae Laurenţiu Ulici. Prelipceanu îşi aminteşte: „La Iaşi, într-una dintre dezbaterile numelor (42) Regăsindu-l într-un volum într-o sală mare, deci «în plen», i-a venit rîndul şi lui Laurenţiu de texte proprii dar mai Ulici la cuvînt. În loc să înceapă să ne spună ceva, Laurenţiu a Al. D. Funduianu? Un autor mai… la fund decît cu seamă de evocări şi spus că, deoarece are pentru el nu mai ştiu cîte minute, probabil Fundoianu! comentarii datorate zece, el va face altceva cu aceste minute. Rumoare. Va da x confraţilor, coordonat cu cuvîntul celor de mîine, sau celor care urmează, nu mai ţin Laura Codruţa Kövesi a pus prea adesea (dacă pietate de poetul Echim minte formula pe care a folosit-o. Iar rumoare. Şi a început să- nu fără excepţie) pe dosarele torţionarilor comunişti Vancea, ne putem întreba i cheme pe rînd, la prezidiu, pe Mircea Cărtărescu, Mariana siglele salvatoare NUP sau PUP. Le-a dat, cum ar fi zis de ce. Nimic nu pare să-l Marin, Florin Iaru, Ion Stratan, Magda Cârneci şi alţii pe care Nichita, „pupu dulce”. fi dezavantajat pe unul din nu mi-i amintesc acum. Erau, în orice caz, optzeciştii, cei care x criticii cei mai activi (şi, aveau să facă mult zgomot pentru ceva în viaţa literară din Epoca funariotă la Cluj. România acelor ani. Fiecare a citit cîte o poezie. Eu stăteam negreşit, reprezentativi) ai perioadei postbelice, de la x perspicacitatea analitică şi percutanţa verbului la simţul undeva, în fundul sălii, pregătit să ies, şi am auzit protestele Ghici ciupercă ce-i? Care e mîncarea preferată valorilor, la integritatea de caracter, la o prezenţă umană vechii gărzi, tradiţionalele «asta-i poezie?», «ce-i cu ăştia, dom- a Ralucăi Pastramă? carismatică.