AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului / Învăţământul de partid / [ LD : Vezi soarta arhivei CC al PCR în art. lui Ioan Scurtu „ Probleme privind predarea la Arhivele Statului a Arhivei Securităţii şi a arhivei CC al PCR”, mai 2013. LD :Vezi neapărat cărţile lui Victor Frunză ] (* )Trei centre de comandă a PCR - Din p.d.v. structural, în timpul războiului au funcţionat trei centre de comandă în PCR : 1.Biroul Politic al Comitetul Central , condus de Ştefan Foriş ( alias Marius ) , care îi mai includea pe C.Pârvulescu , Constanţa Crăciun, Ileana Răceanu , Victoria Sârbu ( Alias Mira ) , ing. Remus Koffler Ei erau în legătură cu Lucreţiu Pătrăşcanu ( până la domiciliul forţat al acestuia în Poiana Ţapului, în vila părinţilor , unde şi-a scris lucrările ) , Ana Grossman -Toma ( care fusese căsătorită cu Al. Toma - aflat în URSS - ; care se recăsătorise cu Pârvulescu ; care se va căsători în 1946 cu Pavel Bodnarenko, alias Pantiuşa ) , Ion Gheorghe Maurer ( specializat în apărarea comuniştilor persecutaţi ) şi cu Emil Bodnăraş (alias "inginerul Ceauşu", agentul sovietic reîntors în ţară ) care , împreună cu Rangheţ şi Pârvulescu , ţineau legătură cu celălalt centru. " Unul din faptele trecute sub tăcere de istoriografia comunistă oficială , a fost competiţia din timpul războiului dintre cele două grupuri din interiorul PCR care se aflau în ţară. " CC şi secretarul Ştefan Foriş conduceau teoretic partidul , dar era pus sub semnul întrebării de nucleul din închisori , mai ales după izbucnirea războiului sovieto-german din 1941 . Cele două grupuri aveau vederi diferite asupra strategiei de rezistenţă antifascistă . Foriş şi grupul lui - printre care Remus Koffler - se opuneau ideii organizării mişcării de partizani ; nucleul din închisori susţinea această idee. Persoanele intervievate de Vl.T ., arată că Dej era pătruns de misiunea sa politică , dornic să exercite controlul total asupra organizaţiei de partid , extrem de persuasiv şi nemilos cu potenţialii rivali . El era susţinut de Dumitru Petrescu, Constantin Doncea , Gh.Vasilichi ( foştii camarazi din timpul grevelor din '33 ) . Printre activiştii comunişti închişi la Doftana: Gh.Apostol, Teohari Georgescu , Iosif Chişinevschi, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Iosif Rangheţ, Bela Brainer , Alexandru Moghioroş şi un grup de agenţi sovietici acuzaţi de spionaj . Cel mai important dintre aceştia, era Pintilie Bodnarenko ( "Pantiuşa " ) care a devenit în anii '50 şeful Poliţiei Secrete din România . "Grupul Gheorghiu Dej " a fost separat în 1940 , după instituirea regimului Antonescu . Unii, inclusiv Dej şi Ceauşescu , au fost trimişi la închisoarea Caransebeş , iar apoi în lagărul de concentrare de la Tg.Jiu . Alţii, între care mulţi evrei , au fost deportaţi în lagărele din Transnistria ,regiune a sovieticilor , administrată de România . După 1941, Petre Gheorghe ( fost adjunct al lui Foriş ) s-a aliat cu grupul Dej, împotriva lui Foriş . În lagărul de la Tg.Jiu , a avut loc o luptă sălbatecă pentru supremaţie între Dej şi alţi lideri . Dej a reuşit să-i izoleze pe principalii rivali : Ovidiu Şandru ( veteran de la Griviţa ) şi Alexandru Iliescu ( tatăl lui Ion Iliescu ) . Dej nu avea încredere nici în Pătrăşcanu şi s-a opus integrării acestuia în comitetul organizaţiei de partid în timpul scurtei şederi a lui Pătrăşcanu la Tg. Jiu ( 1943 ). La sfârşitul lui'43 ,începutul '44, Gheorghiu Dej a plănuit eliminarea lui Ştefan Foriş şi Remus Koffler , acuzându-i că au furnizat informaţii despre Petre Gheorghe ( capturat şi ucis de Gestapo ) . În vederea acestei debarcări , el a cooperat cu Emil Bodnăraş şi Constantin Pârvulescu , doi dintre principalii agenţi ai lui Stalin în PCR . Ei au cerut lui Stalin să susţină nucleul din închisori . Cu binecuvântarea Moscovei , grupul Dej a iniţiat o lovitură internă , în aprilie 1944, împotriva grupului Foriş. Acuzaţie formulată : " laşitate şi capitulare " . Eliminarea lui Foriş ( întâi politic ,apoi fizic ) , a deschis drumul lui Dej spre preluarea puterii în PCR . Sosirea Armatei Roşii a oferit minusculei formaţiuni politice să se transforme în "partid naţional" Cronologie / Mai 1921- mai '43.PCR- secţie a Kominternului [LD: vezi activitatea PCR în interbelic , cu cele 5 congrese şi cu garniturile de conducere . ] / Mai.'43- 23 aug.'44.PCR- dirijat de NKVD În mai 43,când a desfiinţat Kominternul , Stalin a încredinţat unităţii INO - ,serviciul de spionaj extern din cadrul NKVD-ului - sarcina de a crea "Comitete Naţionale de Eliberare " din comuniştii diverselor ţări, refugiaţi în URSS. O altă unitate a NKVD , SMERŞ (având ca deviză <smerti şpionah> = <moarte spionilor ") a primit sarcina de a se ocupa de pedepsirea spionilor antisovietici din ţările ocupate . Pe parcursul ultimei etape de desfăşurare a războiului , pe măsură ce Armata Roşie pătrundea în ţările din răsăritul şi centrul Europei, aceste servicii ale NKVD-ului au avut fixată sarcina de "a ajuta şi consolida " regimurile comuniste instaurate în ţările ocupate . Acestea au fost adevăratele intenţii ale lui Stalin şi nu "Declaraţiile Europei Eliberate " de la Yalta ( febr.'45 ). 1944. GUVERN Sănătescu ( I ) :23 aug.- 3 nov.44 Lucreţiu Pătrăşcanu ( ministru Secretar de Stat , ad-interim apoi titular la Justiţie ) ; Petru Groza ( vicepreşed. al Consil.de Miniştri ) ; Ştefan Voitec ( Educaţie Naţională ) ; Gheorghe Gheorghiu -Dej ( Comunicaţii ) , TeoharGeorgescu ( subsecretar de Stat la Ministerul de Interne - Administraţie ) , Romulus Zăroni ( subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii ) , Mihail Răutu ( subscrt.de Stat la Comunicaţii ) , ş.a.şa. / 23-24 august '44 :marea cotitură. Lucreţiu Pătrăşcanu este inclus în primul guvern Sănătescu ( ministru Secretar de Stat , ad-interim apoi titular la Justiţie ) ;Emil Bodnăraş- preia grupul Antonescu arestat la Palat. Grig.Preoteasa - red.şef la România Liberă (oficios al Uniunii Patriotice - linia PCR.) Petru Groza ( vicepreşed. al Consil.de Miniştri ) ; Ştefan Voitec ( Educaţie Naţională ) ; Gheorghe Gheorghiu -Dej ( Comunicaţii ) , TeoharGeorgescu ( subsecretar de Stat la Ministerul de Interne -Administraţie ) , Romulus Zăroni ( subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii ) , Mihail Răutu ( subscrt.de Stat la Comunicaţii ) , ş.a.şa. Declaraţia CC al PCR precizează că < politica sa de bloc naţional ca şi aceea de front naţional patriotic nu a răpit şi nu răpeşte independenţa sa organizatorică , ideologică şi politică , el păstrându-şi deplina libertate în rezolvarea problemelor de bază ale României de azi şi de mâine .> (România liberă, 24 aug.'44 ) / 25 aug.'44.Declaraţia lui V.M.Molotov ] [ LD: declaraţie contrazisă flagrant de faptele la care s-au dedat Armata Roşie şi structurile NKVD :sovieticii au amânat cu 20 de zile semnarea armistiţiului, etapă pe care au proclamat-o <eliberarea glorioasă a României >, luând prizonieri peste 150.000 militari români ( în aşteptarea ordinului de alăturare ), parcurgând sute de kilometri fără să tragă vreun foc ( Până în Transilvania şi Banat), devastând depozite şi magazii , rechiziţionând cai şi căruţe, jefuind gospodării , violând femeile fără apărare în faţa copiilor îngroziţi, ucigând pe cei ce li se împotriveau,extinzând haosul şi dezordine. Acest "comporta,ment de ocupant "- dominat de teroare şi samavolnicii - îndreptate, atât asupra armatei cât şi a populaţiei civile, a prefaţat regimul comunist instalat ulterior. ] - Ministru de Externe al URSS reconfirmă Declaraţia din 2 apr.'44 (la intrarea Armatei Roşii pe teritoriul României ) că URSS <nu are de gând să dobândească vreo parte din teritoriul român sau să schimbe ordinea socială ce există în România .> / 26/ 27-28 aug.'44: Pătrăşcanu presiuni în guvern În şedinţa guvernului ( Bolintinul din Vale ), în condiţiile atacurilor germane asupra Bucureştiului şi a luptelor din nordul Capitalei şi Valea Prahovei , protestează că Ministerul de Interne ( g-ral Aldea) pune piedici propagandei PCR în întreprinderi pentru organizarea muncitorilor . Trecând peste dispoziţiile ministerului, PCR organizează precipitat sindicate la CFR,Vulcan,