Periodic Anul XV nr. 19 (304) al Uniunii Armenilor ARARAT 1-15 octombrie 2004 din România Fondat în 1924 (serie nouå) O SINGURÃ NAÞIUNE, NATO =i precedentul azer tim deja c[, ]n urma conflictelor ap[rute ]n Caucaz (Karabagh, +Abhazia, Osetia de Sud), ]n regiune are loc o puternic[ polari- O SINGURÃ CULTURÃ zare politic[ =i militar[, care a ]mpins Armenia spre o alian\[ cu primul festival cultural panarmean Moscova, ]n timp ce Gruzia =i Azerbaidjanul =i-au ]ndreptat privi- rile c[tre NATO. Contrar primei impresii, falia strategic[ ap[rut[ ]n n decada 14-23 august 2004, s[ se adune armenii: o mul\ime nu-mi permite un cadru potrivit. Caucaz – av]nd, de o parte, o }m-am aflat ]n Armenia, unde care tot cre=te, ca o mare familie }ncerc s[ decupez din detalii, din Armenie sus\inut[ de Rusia, am participat la festivalul <O sin- care se reînt]lne=te, se salut[, se ornamentele, frescele minunate. iar de cealalt[ parte un Azer- gur[ na\iune, o singur[ cultur[> ]mbr[\i=eaz[. S]nt bucuro=i c[ se C]ntecul clopotelor, unic, pe care baidjan =i o Gruzie sus\inute (Mek azg, mek m=akuit), timp în rev[d =i to\i vorbesc armeana… =i acum ]l aud (regret c[, din de NATO (prin bra\ul s[u care, pentru a aprofunda =i în\e- }n via\a mea n-am auzit at]\ia oa- motive tehnice, nu l-am putut regional, Turcia, amenin\area lege mai bine cele tr[ite, am meni vorbind armene=te =i simt înregistra), dar =i al corului de turceasc[ fiind principalul recitit cartea lui S. Selian, C[l[tor o mare emo\ie c[ s]nt între ai mei. c[lug[ri =i tinere în albastru <cer factor care a determinat Ar- senin>, procesiunea la care parti- prin Armenia. Este un adev[rat O mare s[rb[toare m[ a=teapt[ menia s[ caute protec\ia rus[) studiu care mi-a fost de mare aju- pe 15 august, duminic[ diminea\a, cip[ Catolicosul pentru sfin\irea – a dus la apari\ia unui echi- tor acolo, înainte de vizitarea unor la ora 10: plecarea cu autocarele <vinogradului> au ]nnobilat =i obiective ale drume\iilor mele, la Sf]nta Liturghie de la catedrala mai mult aceast[ înt]lnire. libru militar gra\ie c[ruia dar =i acum pentru sedimentarea, Ecimiadzin. M[ duce Davit, ab- Seara, deschiderea Festivalului Armenia a evitat o interven\ie turceasc[ ]n conflictul din Karabagh decantarea =i rearanjarea infor- solvent al facult[\ii de medicin[ începe cu defilarea delega\iilor =i a reu=it men\inerea p[cii, fie ea =i relativ[, pe frontul cu Azer- ma\iilor, a impresiilor. din Erevan, fiul redactoarei Alvart diferitelor \[ri participante la fes- baidjanul. Politica <complementarit[\ii> (cu cele dou[ componente tival: SUA, Austria, Fran\a, Geor- ale sale: rela\ii militare =i politice privilegiate cu Rusia, rela\ii eco- gia, Liban, Iran, Rusia, Rom`nia, nomice str]nse cu Occidentul), ]nceput[ de pre=edintele Levon Ter- Siria =.a.m.d. Tineri, în costume Petrosian =i continuat[ de succesorul s[u, Robert Kocearian, a fost armene=ti stilizate, din Erevan, un succes remarcabil al guvernan\ilor de la Erevan, asigur]nd secu- poart[ în fa\a grupurilor drapelul ritatea at]t militar[, c]t =i economic[ a \[rii aproape un deceniu. Armeniei =i al \[rii respective. }n timp ce demersurile pro-NATO ale Azerbaidjanului s-au aflat Deschiderea solemn[ a Festi- mai tot timpul ]n stadiul unor misive de amor, cooperarea militar[ valului, în sala Operei, plin[ p]n[ ruso-armean[ s-a consolidat la modul cel mai concret, prin achi- la refuz de spectatori din toat[ zi\ionarea de c[tre Armenia de armament rusesc la pre\uri interne lumea, în prezen\a Pre=edintelui preferen\iale (singurul mod prin care Armenia ar putea contracara Kocearian =i a celor mai înal\i puterea petro-dolarilor azeri pe pia\a de armament), instruirea demnitari ai Republicii Armene; ofi\erilor =i manevre militare comune anuale. Imnul Armeniei urmat de ropote O dat[ cu lansarea ofertei NATO <Parteneriatul pentru Pace>, de aplauze din partea armenilor toate cele trei state transcaucaziene, inclusiv Armenia, ader[ la pro- de pretutindeni. Pe scen[ se pe- gram =i devin partenere ale alian\ei atlantice. Prin aceast[ aderare, rind[ grupuri de dansatori de c]te Armenia nu a f[cut nimic contrar intereselor Moscovei, Rusia 40-50 de persoane, din toate \[rile ]ns[=i semn]nd aderarea la program. Chiar =i ]n cadrul programului }\i mul\umesc, Sergiu Selian, Bahudarian, pe care am cunos- reprezentate la Festival, în costu- pentru cartea pe care ne-ai d[- cut-o cu ocazia expozi\iei de la me minunate armene=ti. Dansuri, lansat de NATO, s-a v[zut caracterul privilegiat al rela\iilor mili- ruit-o, cu mul\imea ame\itoare de Viena =i care, afl]nd c[ s]nt invitat[ costume, mi=c[ri gra\ioase, ml[- tare ruso-armene. De=i ]n anul 2002 Gruzia g[zduise pe teritoriul informa\ii, meticuloas[ =i plin[ de la festival, dar stau pe g]nduri, dioase ca o m]ng]iere, balet ex- s[u exerci\ii militare NATO ]n cadrul programului <Parteneriatul acurate\e! mi-a r[spuns imediat: <Azaduhi, presiv cum ai v[zut doar în visele pentru Pace>, abia peste un an, ]n 2003, Rusia (care are trupe sta- +i mai am o problem[: ce mai care-i problema?! Apartamentul tale; c]ntece populare armene=ti \ionate ]n Gruzia) particip[ pentru prima oar[ la exerci\ii comune po\i scrie, dup[ cartea lui Selian meu este =i al t[u, te a=tept!> Im- interpretate la duduk =i alte instru- cu trupele NATO, ]n cadrul manevrelor Best Cooperative Effort despre Haiastan, dup[ doar nou[ presionant mod de primire, de mente tradi\ionale din toate zonele 2003, organizate de NATO ]n Armenia. A=adar, Armenia a servit ca zile petrecute acolo?! A= vrea s[ care, de fapt, am avut parte peste Armeniei, dar =i muzic[ clasic[ =i verig[ pentru primele ac\iuni comune concrete ale militarilor ru=i le d[ruiesc totu=i celor care n-au tot în Armenia. modern[ universal[, instrumen- =i cei ai \[rilor NATO. Se vede c[ Rusia a avut ]ncredere ]n aliatul avut aceast[ bucurie, c]teva impre- ECIMIADZIN, am visat, dar ta\ie de mare sensibilitate, c]ntece armean, ceea ce confirm[ soliditatea alian\ei ruso-armene. Astfel, sii de la acest festival armenesc. n-am sperat s[ te v[d! Imaginea de suflet; efecte de lumini, aer prin exerci\iile militare g[zduite ]n 2003, Armenia a marcat dou[ Prima puternic[ impresie este at]t de binecunoscut[ prinde via\[, condi\ionat… }n Haiastan <se succese – o dat[ ]n rela\ia cu NATO =i o dat[ ]n cea cu Rusia. în Viena, c]nd, travers]nd aproape dar nu pot face o fotografie atot- d[> mult pe cultur[. întreg aeroportul, ajung în sf]r=it cuprinz[toare a edificiului, fiind- Azaduhi VARDUCA Vartan MARTAIAN la gate-ul spre Erevan, unde încep c[ num[rul mare de credincio=i (continuare ]n pagina 8) (continuare ]n pagina 3) LA DOUÃ SÃPTÃMÎNI GHERLA: LUPTA PENTRU IDENTITATE de Mihai STEPAN CAZAZIAN rmenopolis, capitala armenilor din Transil- singur: limba armean[, prezent[ ]n inscrip\iile de pe <Avania>. Acest lucru ne trece prin minte nou[, zidurile =i ]n frescele interioare ale celor dou[ biserici armenilor din Rom`nia, c]nd ne g]ndim la Gherla armene=ti, ]n datele inscrip\ionate deasupra por\ilor spre erevan sau c]nd ]i auzim rostit numele. }ntr-adev[r, Gherla, caselor =i, nu ]n ultimul r]nd, ]n documentele p[strate. fostul Armenopolis, reprezint[ un caz unic ]n istoria Dar unde s]nt armenii? Ast[zi, aproape 200 de criam ]ntr-un num[r trecut c[ oficialit[\ile de la Erevan Diasporei armene=ti: un ora= ]ntemeiat, populat =i locuitori ai Gherlei ]=i recunosc originile armene=ti Sau g[sit o modalitate de a atrage turi=tii, cont]nd, ]n guvernat exclusiv de armeni, dup[ r]nduiala arme- dar, la recens[m]ntul din anul 2002, numai 63 de prim[ faz[, pe armenii din Diaspora care s]nt invita\i s[ neasc[. Aceasta se ]nt]mpla dup[ 1700, anul ]nteme- oameni s-au declarat armeni ]n tot jude\ul Cluj. Dac[ participe la tot felul de reuniuni ]n Armenia. Acest fapt a dus ierii Armenopolisului, =i p]n[ la 1867. Atunci, ]n \inem seama =i de faptul c[ o parte dintre armenii la cre=terea ]n mod sim\itor a ]ncas[rilor ]n domeniul hote- 1867, Armenopolis este <]nlocuit> de Szamosújvár, clujeni (gherleni) s]nt urma=ii valului de emigran\i lier. Pornind de la acest fapt, am constatat c[ =i armeni din care ]n 1918 ]i <cedeaz[> locul Gherlei. Rom`nia au fost, ]n aceast[ var[, oaspe\i ai capitalei Ast[zi Gherla este doar o palid[ amintire a Vartan MARTAIAN Armeniei, mul\i dintre ei c[lc]nd pentru prima oar[ pe acele vechiului Armenopolis. }ntr-un ora= ]n care exist[, (continuare ]n pagina 5) meleaguri. Florin Chevorchian a participat la primul festival ]n mod jignitor, o <Strad[ Arme- de film organizat la Erevan, t]n[rul Vartan Haciaturian a neasc[> (]n spiritul acelea=i logici, mers la o reuniune cu tineri armeni din toat[ lumea, Azaduhi de ce n-ar exista =i ]n Bucure=ti o Varduca s-a bucurat de Festivalul <O na\iune, o cultur[“, iar <Strad[ Rom`neasc[?>), urmele un grup de tineri ai +colii Armene din Bucure=ti au f[cut o trecutului armenesc se pierd ]n vizit[ ]n Armenia, sprijini\i de UAR =i Ministerul Educa\iei mul\imea de biserici catolice, din Armenia.