PROIECTANT: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE PARTEA I. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE VOLUMUL V AGRICULTURA, INDUSTRIA, SERVICIILE. TURISMUL, PATRIMONIUL CULTURAL, RESURSE UMANE, ANALIZA FIRMELOR 2012 REACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN, JUDEŢUL MUREŞ Partea I-a Analiza situaţiei existente VOLUMUL V STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 7. Agricultura, industria, serviciile economice 8. Turismul, patrimoniul cultural, resurse umane, analiza firmelor BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ PROIECTANT: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE 2012 1 COLECTIV DE ELABORARE Director de proiect: prof. univ. dr. geogr.-urb. Jozsef Benedek Director de proiect-adjunct, Responsabil pentru baza de date: lector dr. Titus Man Consultanţi ştiinţifici: prof. univ. dr. geogr.-urb. Pompei Cocean prof. univ. dr. Nicolae Ciangă arh. Gheorghe Elkan conf. univ. dr. arh. Radu Călin Spânu Cadru natural: prof. univ. dr. Dănuţ Petrea prof. univ. dr. Ioan Aurel Irimuş asist. univ. Zoltan Pal Potenţialul economic: conf. univ. dr. ec. Dana Bako lect. dr. Alexandru Păcurar lect. dr. Sorin Filip asist. univ. ec. Ştefana Varvari ec. Marius Cristea Populaţie: conf. univ. dr. Voicu Bodocan lect. dr. Filip Ipatiov Reţeaua de localităţi: lect. dr. Raularian Rusu Infrastructura teritorială: conf. univ. dr. Vasile Zotic lect. dr. geogr.-urb. Puiu Viorel lect. dr. Mihai Vodă Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului: conf. univ. dr. Liviu Muntean conf. univ. dr. ing. Radu Mihăescu lect. dr. geogr.-urb. Iuliu Vescan Rolul microregiunilor în dezvoltarea judeţului Mureş: lect. dr. ec. Reka Horvath dr. Daniel Pop Planşe, baza de date: lect. dr. Titus Man lect. dr. Ioan Fodorean asist. univ. Ciprian Moldovan 2 Cuprins 7. AGRICULTURA, INDUSTRIA, SERVICIILE ECONOMICE 4 7.1. Agricultura 4 7.2. Industria 26 7.3. Serviciile 36 8. TURISMUL, PATRIMONIUL CULTURAL, RESURSE UMANE, ANALIZA 46 FIRMELOR 8.1. Turismul 46 8.2. Patrimoniul cultural construit 132 8.3. Resurse umane 147 8.4. Analiza firmelor şi investiţiilor străine 155 3 7. AGRICULTURA, INDUSTRIA, SERVICIILE ECONOMICE 7.1. Agricultura judeţului Mureş Locul şi rolul agriculturii în economia judeţului Ramură economică tradiţională în judeţul Mureş, în anul 2006 agricultura reprezenta, ca importanţă, a 3-a poziţie în producţia valorică, sau prima poziţie după numărul persoanelor active care îşi desfăşoară activitatea în sfera economică, respectiv 118.791 persoane. Suprafaţa Tabelul 7.1. Ponderea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole agricolă este de 394.123 Categorii de folosinţă Suprafaţă (ha) % din terenul agricol Terenuri arabile 210235 54 ha, respectiv 60,9% din Livezi şi pepiniere pomicole 4407 1 suprafaţa totală. Terenuri ocupate de culturi 1642 0.5 de viţă de vie La rândul ei, Păşuni naturale 109661 27.5 structura suprafeţei Fâneţe naturale 68178 17 Total 394123 100 agricole se prezintă astfel: (tabelul 7.1, figura 7.1). Activitate 17% economică dependentă de condiţiile cadrului natural (caracteristici Suprafata arabila morfografice şi 54% Suprafata livezi Suprafata vii morfometrice ale 28% Suprafata pasuni Suprafata fanete reliefului, parametrii climatici, resursele de apă, învelişul 0% 1% biopedologic) şi ale celui social (forma de Fig. 7.1. Ponderea categoriilor de folosinţe a terenurilor agricole proprietate, organizarea şi în judeţul Mureş raporturile de muncă, dotarea tehnico-materială, conjunctura pieţei), în ansamblul său agricultura mureşană găseşte condiţii de dezvoltare favorabile. Potenţialul productiv al agriculturii Astfel, condiţiile morfologice (varietatea formelor de relief) şi morfometrice (treptele altitudinale) au condus la formarea a trei mari domenii agricole: 4 Fig. 7.2. Clasele de fertilitate a terenurilor agricole a) domeniul carpatic, cu poziţionare în estul judeţului. Suprapus peste lanţul vulcanic neogen; este prin excelenţă domeniul creşterii animalelor pentru carne şi lapte – bovine şi ovine, pe întinsele fâneţe şi păşuni naturale şi doar în luncile fertile ale văilor (Mureş în principal) se poate practica cultura cartofului şi a unor legume (varză). Pe pantele cu expoziţie sud-vestică, în vestul domeniului, s-a dezvoltat un important bazin pomicol ; 5 b) domeniul câmpiei transilvane, în partea nord-vestică a judeţului, cu soluri fertile, pante reduse, un climat cald. Este domeniul cerealier prin excelenţă (porumb, grâu, orz, ovăz), al plantelor tehnice – sfeclă de zahăr, tutun, al creşterii porcinelor, ovinelor, bovinelor. Se practică crapicultura intr-o mulţime de iazuri; c) domeniul culoarului Mureşului între Reghin şi Cheţani, cu soluri foarte fertile, agricultură de tip grădinărit, animale crescute în regim de stabulaţie, cu forme evidente de intensivitate rezultate în urma cerinţelor de aprovizionare a pieţei reprezentată de centrele urbane (Reghin, Târgu Mureş, Iernut, Luduş). Clasa de fertilitate a terenului agricol este un indicator sintetic format dintr-un agregat de indicatori care iau în calcul tipul de sol, gradul de fragmentare, panta, expoziţia versanţilor. Prin bonitare (adică însumarea acestor indicatori) se obţin clasele de fertilitate; judeţul Mureş se înscrie în clasele de fertilitate cuprinse între 2 – 5 (fig. 7.2), reflectând potenţialul productiv diferenţiat la nivel judeţean. Terenurile încadrate în clasele de fertilitate 2 şi 3 au un potenţial productiv ridicat, având soluri brune argiloiluviale şi brun-roşcate luvice, cernoziomuri levigate, soluri de luncă, respectiv protosoluri aluviale şi soluri aluviale profunde cu grade diferite de humificare. Conţinutul de humus este de 4,5 – 7%. Sunt soluri profunde, de culoare închisă, au un grad înalt de fertilitate, fiind favorabile unei game largi de culturi agricole: legume, sfeclă de zahăr, porumb, plante furajere sămânţoase şi rădăcinoase. Aceste terenuri se întâlnesc în jumătatea vestică a judeţului, respectiv Culoarul Mureşului şi Câmpia Transilvaniei. Clasa a 4-a de fertilitate se află la est de Culoarul Mureşului într-o bandă mediană orientată nord-sud. Predomină solurile brune luvice şi brune eu-mezobazice formate într-un climat mai umed (>700 mm/an) sub o vegetaţie lemnoasă, respectiv păduri de stejar (Quercus petraea, Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), pe forme de relief reprezentate de interfluvii, versanţi, terase înalte. Se cultivă cu rezultate bune cerealele (porumbul, grâul, orzul şi secara), cartoful, inul şi plantele de nutreţ (trifoiul şi lucerna). Viţa-de-vie şi pomii fructiferi (mărul, părul şi prunul) dau rezultate bune (Podgoria Târnavelor). Clasa de fertilitate 5 se întâlneşte în nord-estul judeţului, zona cea mai puţin productivă. Este domeniul solurilor brune luvice, a luvisolurilor albice care se dezvoltă în condiţiile unui climat umed. Este domeniul agropastoral, al creşterii animalelor. Pentru sporirea randamentelor de furaje naturale se impun ameliorarea compoziţiei floristice, fertilizarea solurilor şi lucrări agrotehnice. Resursele pedologice sunt formate în principal de terenurile agricole şi de cele arabile, categoriile de folosinţă cele mai importante care se raportează la numărul locuitorilor. 6 Fig. 7.3. Suprafaţa agricolă pe locuitor. Nivelul de productivitate al agriculturii Suprafaţă agricolă ce revine în medie unui locuitor la nivelul judeţului este de 0,64 ha teren agricol. Faţă de această valoare medie, cifrele variază de la 0,01 ha în zonele urbane, 0,15-0,25 ha în cele periurbane, ca să scadă treptat spre extremităţile judeţului, unde frecvent întâlnim valori de peste 1,5 ha/locuitor (fig. 7.3). Indicatorul oferă o informaţie privind resursele de fond funciar. Însă 7 pentru activitatea din agricultură indicatorul suprafaţă arabilă/locuitor (fig. 7.4) face o trimitere directă asupra activităţii culturii plantelor. Fig. 7.4. Suprafaţa arabilă pe locuitor Pentru judeţul Mureş valoarea medie a acestui indicator este de 0,38 ha teren arabil/locuitor. Valorile cale mai reduse se întâlnesc în arealul montan şi subcarpatic din nord-estul judeţului unde acţionează factorul relief şi în zonele periurbane (Târgu Mureş, Sighişoara, Reghin, Sovata, Luduş) unde densitatea mare a populaţiei în reduce drastic valoarea la sub 0,25 ha. 8 . Fig. 7.5. Frecvenţa terenurilor arabile. Valori intermediare scăzute, cuprinse între 0,25-0,50 şi medii 0,51 – 1,0 ha sunt proprii comunelor din Podişul Târnavelor, din sudul judeţului, unde datorită depopulării masive a satelor, se pot întâlni şi valori de peste 1 ha. Insă cele mai mari suprafeţe de teren arabil ce revine unui locuitor se întâlnesc în vestul judeţului, în Câmpia Transilvaniei, în mod frecvent peste 2 ha, până la 2,84 ha ca în comuna Cozma. 9 Consecinţă a varietăţii formelor de relief şi a gradului lor de fragmentare, frecvenţa terenurilor arabile din totalul suprafeţelor agricole oscilează într-un ecart larg, între 0,1% şi până la 80%, media pe judeţ fiind destul de ridicată, de 54%. Valorile cele mai ridicate, între 60,1 - 80% se întâlnesc în unităţile administrative din vestul judeţului care se află în Câmpia Transilvaniei, iar cele mai mici în nord şi nord-est, respectiv în sectorul montan unde doar pe cursul văilor, în lunca majoră, apar suprafeţe arabile. Zonarea spaţiului agrar Zonarea spaţiului agrar mureşan în funcţie de potenţialul productiv agricol, în anul 2006 pune în evidenţă existenţa a cinci zone agricole (fig. 7.6). Zona 1, foarte favorabilă pentru agricultura intensivă de tip grădinărit şi de creştere a animalelor în stabulaţie pentru carne şi lapte, este specifică Culoarului Mureşului ; Zona 2, foarte favorabilă pentru cultura cerealelor