POLICY STUDY 1/ Iunie 2017 POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE: IMPLICAȚII PENTRU REPUBLICA MOLDOVA Autor: Danu MARIN Cercetător în domeniul securității în cadrul A.O. Asociația pentru Politica Externă Danu MARIN Introducere dezvolte capacitățile țărilor partenere. Republi- ca Moldova, de asemenea, s-a angajat într-un Cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Eu- proces comprehensiv de reformă a sectorului de ropeană pe dimensiunea Politicii de Securitate și securitate, ce are scopul de a aprofunda parte- Apărare Comună (PSAC) este un domeniu relativ neriatele strategice, de a dezvolta noi politici de nou de colaborare, care s-a intensificat începând securitate și de a îmbunătăți capacitățile de ma- cu anul 2013. Totuși, în contextul parteneriatului nagement al crizelor. Aceste premise constituie RM-UE, această cooperare mai comportă destul o fereastră de oportunitate pentru a consolida și de multe oportunități neexplorate, care pot aduce a extinde parteneriatul RM-UE pe dimensiunea beneficii ambelor părți. PSAC. În acest context, studiul de față explo- rează două opțiuni. Prima opțiune examinează Din perspectiva Uniunii Europene, PSAC este posibilitatea de a solicita lansarea unei misiuni un instrument menit să proiecteze stabilitate și să PSAC în Republica Moldova - pe lângă faptul că cultive valori și principii europene în țările ce au ar extinde prezența UE în țara noastră, această aderat la ea. De asemenea, Politica de Securitate misiune ar oferi Republicii Moldova șansa de a și Apărare Comună este o modalitate de a angaja dezvolta reziliența societală și de stat prin pro- statele partenere în securitatea cooperativă, movarea reformelor și dezvoltarea capacităților prin participarea lor în misiunile umanitare instituționale. A doua opțiune vizează partici- și de management al crizelor. Totodată prin parea Republicii Moldova în misiunile și opera- intermediul PSAC, Uniunea Europeană poate țiunile PSAC - contribuții prin care țara noas- utiliza resursele și expertiza țărilor partenere, tră și-ar putea restabili credibilitatea externă și suplinind astfel golurile proprii de capacități aprofunda parteneriatul cu Uniunea Europeană în misiunile de management al crizelor. Din pe dimensiunea de securitate și de apărare. perspectiva Republicii Moldova, cooperarea în domeniul PSAC îi oferă Chișinăului șansa de a se manifesta ca un furnizor de securitate și de a-și spori credibilitatea în fața partenerilor de dezvoltare. Acest fapt este util, îndeosebi, Redefinirea PSAC: noi evoluții în pentru a aprofunda relațiile instituționale și securitatea europeană și implicațiile politice cu UE și pentru a-și îmbunătăți profilul pentru Republica Moldova ca un potențial stat candidat euro-integrare. În plus, participând în misiunile PSAC, Republica După analiza calitativă a documentelor de poli- Moldova obține experiență operațională, se tici publice și analiza juridică a tratatelor Uniu- familiarizează cu procedurile și mecanismele nii Europene, suntem în drept să concludem că de lucru ale UE și dezvoltă interoperabilitate cu Politica de Securitate și Apărare Comună poate statele-membre. În final, prin solicitarea unei fi privită sub două aspecte: (1) ca parte integran- misiuni PSAC în Republica Moldova, putem tă a Politicii Externe și de Securitate Comună beneficia de expertiza și de asistența Uniunii (PESC), care asigură capacități civile și militare Europene în promovarea reformelor și în pentru operațiuni de management al crizelor dezvoltarea capacităților instituționale. (Art. 42(1), 43, 44 TFUE); și (2) ca instrument de cooperare în domeniul apărării (Art. 42(2), 45, Schimbarea mediului de securitate European 46 TFUE). Tratatul de la Lisabona a introdus o a necesitat regândirea agendelor de securitate serie de inovații instituționale și operaționale în a Uniunii Europene și a Republicii Moldova. funcționare PSAC, pentru a dezvolta cooperarea În acest context, în iunie 2016, a fost publicată statelor-membre în domeniul securității și al apă- Strategia Globala a Uniunii Europene (EUGS), rării, și pentru a spori rolul UE ca actor internați- care conturează provocările de bază în dome- onal (Grevi, 2009). Astfel, din punctul de vedere niul securității și stabilește, drept unul dintre instituțional, UE a căpătat, pentru prima dată, o obiectivele sale strategice, stabilizarea țărilo- voce unică pe arena internațională. Acest lucru raflate în vecinătatea UE. O atenție deosebită a devenit posibil prin instituirea poziției de Înalt în cadrul Strategiei a fost acordată Politicii de Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afa- Securitate și Apărare Comună, care urmează să ceri Externe și Politică de Securitate (HR/VP), a promoveze o nouă formulă de cooperarea și să cărui activitateeste sprijinită de Serviciul Euro- 2 POLITICA DE SECURITATE ȘI APĂRARE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE: IMPLICAȚII PENTRU REPUBLICA MOLDOVA pean de Acțiune Externă (SEAE). De asemenea, rare a UE4. În termeni practici, aceste priorități TFUE a introdus două clauze importante: Clauza s-au reflectat în următoarele acțiuni care au avut de Solidaritate1 (Art. 222) și Clauza de Apărare impact și pentru Republica Moldova. În primul Reciprocă2 (Art. 42(7)), menite să aprofundeze rând, Consiliul a extins posibilitate de partici- cooperarea dintre statele europene. Totodată, din pare în misiunile PSAC pentru țările partenere punctul de vedere operațional, Tratatul de la Li- „care împărtășesc valorile și principiile europene sabona a extins sarcinile de la Petersberg3, prin și sunt dornice și capabile să sprijine eforturile UE introducerea operațiunilor de dezarmare, pentru de management al crizelor internaționale5”. Acest a sprijini țările terțe în combaterea terorismului și fapt a contribuit pozitiv la încheierea mai mul- în reforma sectorului de securitate (Quille, 2008). tor Acorduri-Cadru de Cooperare (Framework Totuși, PSAC nu a înregistrat progrese remarca- Cooperation Agreement, n.a.) cu țările partenere bile odată cu intrarea în vigoare, în 2009, a Tra- (Bogusławska, 2016). În al doilea rând, sub egi- tatului de la Lisabona. Drept care Parlamentul da Parteneriatului Estic, a fost instituit panelul European și-a asumat rolul principal în exami- PSAC în cadrul Platformei 1 „Democrație, Bună narea PSAC. Cu acest prilej, Unitatea Europeană Guvernare și Stabilitate”. Panelul a oferit posi- de Valoarea Adăugată (EU Added Value Unit) bilitatea de a desfășura întâlniri și consultări pe a elaborat un raport parlamentar special, care a domeniul securității între statele UE și țările par- analizat deficiențele în cooperarea pe domeniul tenere din vecinătatea estică. securității și al apărării. Raportul s-a axat pe di- Deteriorarea, în anul 2014, a mediului de secu- mensiunea internă a politicii europene de secu- ritate a urgentat necesitatea de extindere a co- ritate și apărare, și a subliniat lipsa de integrare operării în domeniul securității și apărării pe a structurilor militare, dublarea capacităților de dimensiunea atât internă, cât și externă. Prime- apărare și lipsa unei piețe de securitate integra- le discuții la nivel internațional, în care au fost te. De asemenea, raportul a menționat că lipsa abordate aceste schimbări, s-a produs la Sum- de unitate, la nivelul UE, în materie de securitate mitul NATO din Țara Galilor, în 2014, când au prezintă un obstacol pentru proiectarea stabili- fost luate o serie de decizii importante. În pri- tății în afară hotarelor Uniunii (Ballester, 2013). mul rând, statele NATO au hotărât să întărească Ca răspuns la acest raport, pentru prima data de flancul estic și s-au angajat să investească mai la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mult în securitate și apărare6. În al doilea rând, a Consiliul Uniunii Europene a organizat discuții fost stabilit că este nevoie de îmbunătățirea soli- tematice pe tema apărării. Astfel, în cadrul Con- darității și a interoperabilității între țările-mem- siliului din 20 decembrie 2013 au fost identificate bre. În al treilea rând, s-a decis să fie consolidate o serie de priorități pentru îmbunătățirea coope- mecanismele de gestionare a crizelor și să fie rării în domeniul securității, între care se numă- aprofundată cooperarea cu țările partenere7. ră: creșterea eficienței, vizibilității și a impactului PSAC; dezvoltarea capacităților de apărare a Uni- 4 European Council Conclusions. Brussels, 20 December unii Europene și consolidarea industriei de apă- 2013, EUCO 217/13, http://data.consilium.europa.eu/doc/ document/ST-217-2013-INIT/en/pdf. 1 Clauza de Solidaritate prevede următoarele opțiuni pentru 5 Draft Council Conclusions on CSDP, 16531/13.Brussels, UE și țările UE:de a acționa în comun;de a preveni amenințarea 22 November 2013, http://data.consilium.europa.eu/doc/ teroristă pe teritoriul unei țări UE; de a acorda asistență unei document/ST-16531-2013-INIT/en/pdf. alte țări UE care este victimă a unei catastrofe naturale sau 6 Țările NATO s-au angajat să cheltuie 2% din PIB pentru apărare. provocate de om. Potrivit Raportului Anual NATO, doar cinci din 28 de state membre 2 Clauza de Apărare Reciprocă prevede că, în cazul în care o NATO au atins acest obiectiv (Statele Unite ale Americii, Grecia, țară UE este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, Polonia, Marea Britanie și Estonia). The Secretary General’sAnnual celelalte țări UE au obligația de a o asista și a o apăra prin toate Report, 2016, http://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/ mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din pdf_2017_03/20170313_SG_AnnualReport_2016_en.pdf. Carta