Revista apare cu sprijinul ■ „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii Academiei Române, din mari pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi Fondul Recurent al Donatorilor recunoaşte şi îi stimează pe aceştia.” Friedrich Nietzsche Revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă Anul XXX · Nr. 3 (804) • Martie 2019 ■ Răzvan Theodorescu • 80 ■ Nicolae Breban. Noua libertate ■ Clubul Ideea Europeană Mihaela Helmis în dialog cu Răzvan Theodorescu „Frumuseţea, bogăţia, diversitatea, europenitatea artei noastre...” ■ Ioan-Aurel Pop. Un secol de la înfiinţarea primei universităţi româneşti din Transilvania ■ Mircea Platon. Răzvan Theodorescu şi „cele două Europe” ■ Theodor Codreanu. Românii și Europa bicefală ■ Alexa Visarion. Impostura în perimetrul vocaţiei ■ Mirel Taloş. Omul edenic, între arborele vieţii şi arborele ştiinţei ■ Eveniment • 70 de ani de diplomaţie sino-română Liaoning – Ideea Europeană ■ Constantin Brâncuşi, sărbătorit de Institutul Cultural Român ■ Semnal editorial: Sorin Lavric. Decoct de femeie ■ Aura Christi. Prietenul meu, Conte Editorial NICOLAE BREBAN ● NOUA LIBERTATE/ 3 Profiluri MARIAN VICTOR BUCIU ● CONDIŢIA DE MODEL/ 4 Lecţii de istorie ALEXANDRU SURDU ● ÎNVINGEREA UNGARIEI ŞI OCUPAREA BUDAPESTEI/ 5 Modele MAGDA URSACHE ● INEPUIZABILUL BREBAN ŞI VIAŢA SA/ 6 Cronica literară ŞTEFAN BORBÉLY ● O REUŞITĂ INTELECTUALĂ MAJORĂ/ 7 Lecturi Senatul Contemporanul: CONSTANTINA RAVECA BULEU ● USCĂTORIA DE PARTID A LUI RADU ŢUCULESCU/ 8 S Ştefan BorBély, nicolae BreBan, Surâsul prinţului Mîşkin AURA CHRISTI ● PRIETENUL MEU, CONTE/ 9 aura christi, Victor iVanoVici, Marginalii andrei Marga, Virgil neMoianu, BORIS MARIAN ● ALEXANDRU ŞAFRAN/ 10 Lecţii de istorie BasaraB nicolescu, duMitru radu PoPescu, IOAN‑AUREL POP ● UN SECOL DE LA ÎNFIINŢAREA PRIMEI UNIVERSITĂŢI eugen siMion, ion siMuţ, eugen uricaru ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA/ 11 Eseu aura christi (redactor‑şef) BOGDAN CREŢU ● EMIL BRUMARU. FRENEZIA SIMŢURILOR & EROTIZAREA REALULUI/ 12 andrei Potlog Polemice carMen duMitrescu HORIA VICENŢIU PĂTRAŞCU ● DEMENŢA FACEBOOK/ 13 Mihaela daVid Con(texte) MARIA‑ANA TUPAN ● HORIA BĂDESCU ÎN OGLINDA CANOANELOR/ 14 adrian ionuţ Preda U lorin floarei Modele f a LILIANA DANCIU ● MĂŞTI, ROLURI ŞI OAMENI ÎN PROZA BREBANIANĂ/ 15 Semnal editorial • Editura Ideea Europeană SORIN LAVRIC, DECOCT DE FEMEIE/ 17 Corespondenţi din străinătate: RĂZVAN THEODORESCU • 80 eMil raţiu (italia) MIRCEA PLATON ● RĂZVAN THEODORESCU ŞI CELE DOUĂ EUROPE/ 19 PhiliPPe Palini (franţa) Clubul Ideea Europeană dana oPrica (sPania) MIHAELA HELMIS ÎN DIALOG CU RĂZVAN THEODORESCU „FRUMUSEŢEA, BOGĂŢIA, DIVERSITATEA, EUROPENITATEA ARTEI NOASTRE...”/ 21 Rubrici: THEODOR CODREANU ● ROMÂNII ŞI EUROPA BICEFALĂ/ 24 iulian Boldea, Ştefan BorBély, Eveniment EXPOZIŢIA „CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE PERSANĂ ÎN ROMÂNIA”/ 25 Marian Victor Buciu, constantina raVeca Lecturi Buleu, irina cioBotaru, Bogdan creţu, IRINA AIRINEIM ● HARRY BAR‑SHALOM: ÎNTRE CHAGALL ŞI RAVEL/ 26 constantin cuBleŞan, dana duMa, Eseu filosofic VASILE MUSCĂ ● FUNDAMENT SPIRITUAL EUROPEAN/ 27 Boris Marian, gelu negrea, Polemos adrian dinu rachieru, Maria‑ana tuPan, ADRIAN DINU RACHIERU ● „ENIGMA” MITREA COCOR/ 28 Magda ursache Eseu filosofic ANDREI MARGA ● DIFICULTĂŢILE REACŢIEI ATEOLOGICE. RELIGIA ŞI ISTORIA/ 29 Vignetele rubricilor – laura Poantă 2 Corespondenţă din Madrid Viziune grafică – Mircia duMitrescu MARIA FLOAREA POP ● DIPLOMAŢIE CULTURALĂ ŞI POEZIA CUNOAŞTERII/ 30 Nouă mii de semne Imprimat la Dea Print MIREL TALOŞ ● OMUL EDENIC, ÎNTRE ARBORELE VIEŢII ŞI ARBORELE Math Express srl ŞTIINŢEI / 31 Cărţi A LIVIA COTORCEA ● UN NUME ADUNAT PE‑O CARTE – LUCA PIŢU/ 32 Editor: Asociaţia conteMPoranul Lecturi Cod fiscal: 26718854 CONSTANTIN COROIU ● CEHOV ÎN SCRISORI/ 33 Cont Lei: O61RNCB0072115479360001 Cealaltă scenă BCR Filiala Sector 1 Bucureşti ALEXA VISARION ● IMPOSTURA ÎN PERIMETRUL VOCAŢIEI/ 34 Film ISSN print 1220‑9864 DANA DUMA ● ANUL FEMEILOR‑CINEAST/ 35 ISSN online 1841‑0685 Romane pe‑un picior n Corespondenţă din China CONSTANTIN LUPEANU ● TEATRUL ROMÂNESC/ 36 Eveniment Revista este înregistrată la Oficiul de Stat ICR MADRID ÎŞI PRIMEŞTE OASPEŢII ÎNTR‑O NOUĂ CASĂ/ 37 pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) Corespondenţă din Ţara Sfântă Adresa: Asociaţia Contemporanul DRAGOŞ NELERSA ● A FI SAU A NU FI PREMIER/ 37 Eveniment • 70 deR ani de diplomaţie sino‑română O. P. 22, C. P. 113, Sector 1, Bucureşti LIAONING – IDEEA EUROPEANĂ/ 38 Cod 014780 Tel./Fax: 021. 212 56 92 Eveniment Tel.: 021. 310 66 18 Constantin Brâncuşi, sărbătorit de Institutul Cultural Român Sediul central: Casa Academiei, Calea 13 Septembrie, nr. 13 onstantin Brâncuşi a fost cred şi pe care încercăm să îl aplicăm în Ţuroiu, preşedintele Institutului Cul‑ Bucureşti, sector 5, 050711 celebrat de Institutul Cul‑ strategia Institutului Cultural Român tural Român. Revista este membră a Aso ciaţiei tural Român pe 19 februa‑ este acela de diplomaţie a artei. Arta C EUROPALIA, unul dintre cele mai Publicaţiilor literare şi Editurilor rie, ziua naşterii sale, declarată Ziua poate fi un instrument de comunicare Brâncuşi şi zi de sărbătoare naţională importante festivaluri internaţionale de din România (APLER) universal între artişti, între creatori şi artã, este considerat manifestarea cultu‑ a României. Operei şi personalităţii public, dar şi între naţii, în ansamblul rală de cea mai mare amploare din Belgia. E‑mail: [email protected] marelui artist român le vor fi dedicate lor. Brâncuşi este un nume care ţine Festivalul este organizat o dată la doi ani, www.contemporanul.ro o serie de evenimente de anvergură în de ceea ce se cheamă astăzi «brand de sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, în cadrul următoarei ediţii a Festivalu‑ ţară». Opţiunea de a‑i consacra ope‑ Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olan‑ da, Luxemburg şi Germania sau Marea Bri‑ lui Europalia, desfăşurată în perioada rei sale o poziţie centrală la Europalia ontemporanul deea uropeană tanie. Prima ediţie a Festivalului Internaţi‑ C . I e octombrie 2019 – ianuarie 2020, ediţie s‑a impus, aşadar, de la sine. Aşa cum onal de Artă Europalia a avut loc în 1969. are 40 de pagini la care România are statutul de ţară o facem mereu, că e vorba de figuri de Festivalul are un caracter multidisciplinar: invitată de onoare. Prezenţa României referinţă sau de artişti emergenţi, ne arte vizuale, artele spectacolului, muzică, Unica responsabilitate a revistei la acest important festival european străduim ca evenimentele pe care le film, literatură, educaţie culturală. Publicul Contemporanul. Ideea europeană este coordonată de Institutul Cultural vom organiza să fie în spiritul operei: celor mai ample ediţii de până acum ale fes‑ tivalului a ajuns la aproximativ 1‑1,5 milioa‑ este de a publica opiniile colaboratorilor ei. Român, în parteneriat cu Ministerul vii, autentice, de impact. Europalia va ne de vizitatori, majoritatea veniţi din afa‑ Responsabilitatea pentru conţi nutul CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ CONTEMPORANUL. IDEEA Afacerilor Externe, Ministerul Culturii fi, pentru ICR, parte a unui adevărat ra Belgiei. Printre ţările invitate de onoare şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul maraton cultural, a unei serii de pro‑ la ediţiile precedente s‑au numărat: Italia fiecărui text, conform Art. 205‑206 Cod General al Guvernului. Evenimentele vocări fără precedent în existenţa sa, (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Penal, revine exclusiv autorilor consacrate operei lui Brâncuşi vor avea serie care a mai inclus Sezonul Româ‑ Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. loc la Palatul Artelor Frumoase BOZAR nia Franţa, Preşedinţia română la Con‑ P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India ■ Număr ilustrat cu fotografii realizate de din Bruxelles şi în alte muzee prestigi‑ siliul Uniunii Europene şi Centenarul (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017). oase din Belgia. „Un concept în care Marii Uniri”, spune doamna Liliana (Biroul de presă al ICR) Aura Christi în Ţara Sfântă (2019) ANUL XXX t Nr. 3 (804) t 2019 Un stat naţional seamănă uluitor cu n Editorial o fiinţă vie, are nevoie pentru a exista nu numai de aer, dar şi de alte elemente, condiţii, principii CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ CONTEMPORANUL. IDEEA Nicolae Breban Foto: Cristina Breban Noua libertate ‑am întors din Franţa, definitiv, noastră istorie ca populaţii, etnii, mai mult sau mai spus, al relaţiilor externe, l‑am citat, bineînţeles, pe în Martie 1990, aiurit, înfierbân‑ puţin certificate şi lucide. Profitabile, am zis?!... Să Titulescu – iată‑ne azi, după trei deceni de la marea tat de noua libertate a Români‑ vedem ce înseamnă de fapt, ce rezonanţă are acest Schimbare, un cutremur politic european, dispuşi … lor. Nu am bănuit nici eu şi nici atribut în conştiinţa noastră sau, mai bine zis, în la toate „oportunităţile”, rătăciţi pe culoarele uimi‑ conaţionaliiM mei – de intelectuali nu mai vorbesc! subconştientul nostru plenar, istoric? Nu cumva... tor de încurcate ale unei libertăţi sociale, spre care, – că noi, în esenţă, în urma sfârtecatei şi incertei horribile dictu, simpla, dura, suprema lege a fiinţe‑ se pare, am râvnit, generaţii, timp de vreo jumătate noastre istorii, ca naţiune, că noi nu posedăm în nici lor vii, indiferent de rasă, specie, climat, meridian: de secol de aşa‑zis comunism, aproape disperaţi de un fel abilităţile şi reflexele profunde ale exersării supravieţuirea?! a ne mai putea conserva în ceea ce izbutiseră cei acestui concept, ce se află de câteva secole, de la ma‑ Nu‑nu, nu mă judecaţi prea repede, nu, eu, de dinaintea noastră,