Sfera 123 Politicii 124 REVIST~ DE }TIIN|E POLITICE EDITAT~ DE FUNDA|IA SOCIETATEA CIVIL~ ANUL XIV, 2006 PARTIDE ŞI SOCIETATE Cuprins 2. Editorial Romulus Br@ncoveanu Sistemul care se [nchide 5. Partide ]i Ionu\ Ciobanu Sistemul rom@nesc de partide: Revista este editat` de societate de la competi\ie spre coluziune FFundaþiaundaþia SocietateaSocietatea CivilãCivilã 21. Ovidiu Vaida Clivaje politice [n Rom@nia post-comunist` EEDITORIALDITORIAL BOARDBOARD 28. Lavinia Stan Religie, partide ]i alegeri [n CÃÃLINLIN ANNASTASIUASTASIU Lucian Turcescu Rom@nia postcomunist` DAANIELNIEL CHHIROTIROT DEENNISNNIS DEELETANTLETANT 34. Sorina Soare Rom@nia – t`r@mul f`g`duin\ei ANNNELINELI UTTEE GAABANYIBANYI pentru partidele contra GAAILIL KLLIGMANIGMAN DAANN OPPRESCURESCU 40. Ion Boboc Conflict istoric ]i e-conflict VLLADIMIRADIMIR TIISMÃNEANUSMÃNEANU [ntre partidele politice din Rom@nia GG.. MM.. TAAMASMAS 46. Jóhanna Kristín Birnir Etnicitate ]i politic` electoral` DDIRECTORIRECTOR [n Rom@nia STTELIANELIAN TÃÃNASENASE 62. Alexandra Iona]cu The evolution of parties supporting government RREDACÞIEEDACÞIE forms of patronage in RRedactoredactor ººef:ef: post-communist Romania ROOMULUSMULUS BRRÂNCOVEANUÂNCOVEANU RRedactoredactor ººef-adjunct:ef-adjunct: 78. Sergiu Mi]coiu Is there a model for the political representation of the IOOANAANA COOSTESCUSTESCU Romanian Roma? SSecretarecretar ddee rredacþie:edacþie: LIIVIUVIU STTOICAOICA 90. Ed Maxfield What’s right in Romania? Explaining the failure of the CColectivulolectivul rredacþional:edacþional: Democratic Convention ADDRIANRIAN CIIOROIANUOROIANU ALLEXANDRUEXANDRU RAADUDU 96. Vasile Nazare Legitimitate, popularitate ]i LAAURENÞIUURENÞIU ªTTEFANEFAN SCCALATALAT eficien\` politic` VAALENTINLENTIN STTANAN VIIORELOREL ZAAICUICU 104. Teorie politic` Alexandra Petrescu Feminismele din Europa de AAdresadresa RRedacþiei:edacþiei: Est. {ntre memorie ]i uitare Pia\a Amzei, nr. 13, Et. 1. Bucure]ti, România 109. Costic` Dumbrav` Multiculturalism ]i democra\ie Tel/Fax: 01 312 84 96, liberal` 01 212 76 61 sferapoliticii rdslink.ro redactia sferapoliticii.ro 113. Politic` Loredana En`chescu NATO ]i Politica European` http://www.sferapoliticii.ro interna\ional` de Securitate ]i Ap`rare 1 S.P. nr. 123-124/2006 Editorial Sistemul care se închide ROMULUS BRÂNCOVEANU De]i ap`rute imediat dup` c`derea comunismu- viabil` chiar [n absen\a unui suport real [n resurse lui asemenea ciupercilor dup` ploaie, pu\ine partide materiale ]i [n marea mas` a societ`\ii. Fiecare dintre po litice din primul val se reg`sesc ast`zi pe scena po- capetele acestei tensiuni a atras de partea sa for\e spe- litic`. Un proces firesc ]i un indicator al maturiz`rii cifice (exist` posibilitatea de a interpreta tensionarea democratice a societ`\ii. De fapt, [n pofida num`rului ca un rezultat al acestor for\e, desigur), for\a statului, de partide ]i forma\iuni prezente [n CPUN, iar mai pe de o parte, care oferea instrumentele ]i stocul de apoi a prezen\ei PAC, PSM PDAR, PUNR sau APR cuno]tin\e necesare manipul`rii mecanismului social, [n diferite legislaturi, sistemul de partide ]i-a men\inut [ncep@nd cu economia ]i termin@nd cu \esutul fin al structura de [nceput. De]i num`rul partidelor ajunsese discursului public, ]i for\a simbolic` a tradi\iei ]i a la un moment dat astronomic, sistemul de partide ro- no ului angajament democratic al unor grupuri care []i m@ nesc s-a n`scut [nchis sau, poate, dac` se poate fa ce identificaser` deja, imediat dup` colapsul comunis- o asemenea distinc\ie, [nchistat, a evoluat [nchiz@n - mului, noi roluri [n via\a economic` ]i politic`, pe de du-se ]i bloc@ndu-se ]i mai mult ]i se bipolarizeaz` [n alt` parte. Schi\a din tabloul care rezult` n-ar fi com- ultimul timp interzic@nd noile [ncerc`ri de a p`trunde plet` dac` n-am observa c` tocmai tensiunea dintre nici m`car [n dimensiunea sa parlamentar`, ci [n aceea cele dou` prezente masive este aceea care nu a mai a unei prezen\e publice c@t de c@t notabile (cazul permis altor forma\iuni politice s`-]i g`seasc` un loc relevant [l constituie URR). Ast`zi pare deja un lucru – cei care s-au ad`ugat acestei tensiuni au fost respin]i, de la sine [n\eles c` noile partide politice s` se formeze, vezi cazul PAC, sau au fost instrumentaliza\i, vezi dac` vor s` aib` o ]ans` minim` de a fi [nregistrate de cazul PRM. Astfel sistemul de partide s-a [nchis, de percep\ia public`, direct [n parlament (a]a cum s-a fapt, asupra propriilor sl`biciuni. Cea mai important` [n t@mplat de voie sau de nevoie cu PIN) sau s` aib` dintre acestea prive]te partidele din opozi\ie, acolo drept vehicule purt`toare alian\e sau partide cu puterea unde sistemul politic de partide din Rom@nia ar fi tre- de a se [nscrie pe orbita parlamentar` (cazul PC). {n buit sau ar fi fost normal s` realizeze o bun` [nchidere acest condi\ii, putem paria de pe acum, cu sor\i mari prin coagularea unor forma\iuni puternice ]i f`r` le- de c@]tig, [mpotriva celor care cred c` PNG va ajunge g`tur` cu trecutul. Din p`cate maturizarea sistemului c@ndva [n selecta lume a partidelor parlamentare, baz@n- de partide a fost asimetric`, conduc@nd la eliminarea du-se doar pe imaginea liderului s`u. partidului care se opusese [n cea mai mare m`sur` Ce a condi\ionat ]i a favorizat aceast` [nchidere? reproduc\iei neocomuniste – PN|CD. {nchiderea sistemului de partide [n Rom@nia a fost “Opozi\ia” este numele generic de p@n` mai condi\ionat din start de crearea unei tensiuni cople ]i- ieri acordat [n Rom@nia partidelor care s-au [mpotrivit toare, o lung` perioad`, [ntre forma\iunea care a suc- forma\iunilor considerate urma]e ale partidului co- cedat [n mod masiv PCR – FSN-ul ini\ial ]i urma]ii munist. Asimilarea [n “opozi\ie” ca ]i interpretarea s`i [n linie direct`, PSD-ul ]i PD-ul de ast`zi, ]i par- des cenden\ei din PCR au fost ]i r`m@n chestiuni com- tidele istorice, PN|CD, PNL, PSDR. De o parte, s-au plicate ]i sensibile [n care asumarea partizanatului situat r`m`]i\ele partidului comunist recapacitate [n pentru un anume partid, ca ]i modul [n care partidele noile condi\ii de dup` pr`bu]irea sistemului pe care [l s-au autoreprezentat [n diferite perioade, mai apropiate dominase acest partid, de cealalt` parte o tradi\ie po- sau mai [ndep`rtate de o tab`r` sau alta, joac` rolul litic` suprimat` vreme de decenii dar care se dovedea esen\ial. Partizanatele bizare potrivit c`rora “securi]tii S.P. nr. 123-124/2006 2 Editorial no]tri sunt mai buni dec@t securi]tii lor” sau “corup\ii societ`\ii civile ]i ini\iativelor acesteia, dec@t inspira- no]tri sunt mai buni dec@t corup\ii lor” au marcat jocul \iei sau activit`\ii sistematice a partidelor politice. politic, evolu\ia acestuia, de]i asemenea atitudini au “Opozi\ia” a fost puternic` atunci c@nd a fost la putere, fost de conjunctur`, adeseori, ]i s-au bazat pe un fel dar partidele au irosit ]ansa de a se [nt`ri institu\ional. de judecat` politic` de gust aplicat` [n situa\ii [n care, Tutela ]i dorin\a de a se pune [n serviciul partidelor – de pild`, un partid sau un lider politic devin deodat` tutel` pe care partidele politice o suport` foarte bine “de-al nostru”, [n timp ce unul “de-al nostru” se poate c@t` vreme nu sunt la putere, dar pe care dup` ce se transforma peste noapte [ntr-unul “de-al lor”. {n acest instaleaz` [n cele dou` palate, Cotroceni ]i Victoria, o fel, interpret`rile au urmat mi]c`rile actorilor pe harta resimt din ce [n ce mai st@njenitoare – au fost o misiune politic`. Printr-o asemenea mi]care, descendentul for- nobil` pentru societatea civil`. Misiune pe care aceasta mal al FSN, PD, a devenit o for\` a “opozi\iei”, ur- ]i-a asumat-o c@ndva la [nceputul tranzi\iei ]i la care m@nd un traseu care a presupus realizarea USD ]i mai nu vrea s` renun\e. {n mare m`sur` nici nu ar fi posibil, apoi integrarea [n CDR, iar PSDR, un partid aflat de pentru c` tensiunea dintre cele dou` prezen\e masive la [nceputuri [n “opozi\ie” a fost asimilat de urma]ul [n sistemul politic rom@nesc, f`r` o contrapondere de fapt, de]i colateral [ntr-o genealogie care \ine sea- exterioar`, ar conduce rapid la blocarea acestuia. Pe ma de documente, al FSN, actualul PSD, fost FDSN, aceast` cale, a tutelei reglatoare ]i a interven\iei salva- PDSR etc. Traseu complicat [ntr-o istorie compli- toare, noteaz` oricine mai p`streaz` o urm` de prospe- cat`. \ime [n privire, cu timpul, chiar ]i societatea civil` s-a Rolul imens jucat de percep\ia comun` [n alo- ad`ugat establishment – ului. Lucru care transpare [n carea politic` [ntre o a]a numit` “putere” ]i “opozi\ie” aplatizarea discursului, instrumentalizarea valorilor ]i ar merita, de altfel, un studiu caz. Acest studiu ar fi cu flexibilizarea radicalit`\ii liderilor ]i a unor organiza- at@t mai relevant cu c@t el ar trebui s` se extind` oare- \ii care, pe vremuri, de exemplu, nu se [mpiedicau [n cum asupra uneia dintre caracteristicile fundamentale deontologii formale. ale vie\ii politice de la noi din ultimii ani – emergen\a Din cauza sl`biciunii “opozi\iei”, sistemul [n chis societ`\ii civile ]i rolul jucat de aceasta [n configurarea al partidelor de la noi are ]i a avut tendin\a ierarhiei. sistemului de partide. Termenul de societate civil` Cu toate acestea, ierarhia nu s-a realizat nici m`car [n poa te fi [n]el`tor.