Nr. 1, ianuarie 2007 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Norme de Drept Comercial îN Regulamentul Organic al Valahiei Ion ţUţUIanU, doctor în drept, lector universitar (Universitatea de Stat din Bacău) SUMMARY The Organic Rules of Valahia is the first set of laws which regulated commerce in the Romanian Countries, being almost identically copied by Moldova, a year later. Through it the modern state or- ganization was introduced, including a certain separation of public powers. For the first time, there was proclaimed the freedom of internal commerce, especially the one with products – corn, potatoes, grain – but, also between the two principalities, settlements which are found also in the Commercial Code of Romania of 1887. The acts of commerce classify them in major and accessories and brings a judicial novelty by establishing for the first time on Romanian soil, the Commercial Tribunals in Bucharest, Iasi and Craiova. onfruntările ruso-turce se soldau de fiecare care au fost ceea ce se numeşte astăzi o Constituţie, C dată prin ocuparea Ţărilor Române de către însă o Constituţie în care principiile generale stau armatele ţariste. În ajunul apariţiei Regulamentelor alături de dispoziţiile lor dezvoltătoare. Pe de altă Organice, din punct de vedere politic noi eram parte, intervenţiile Rusiei ţariste, devenită apărătoare vasalii turcilor.1 Amestecul acestora s-a accentuat tot a ortodoxiei faţă de Semilună, se accentuează ducând mai mult în afacerile interne ale noastre, astfel încât la o serie de războaie ruso-turce. domnitorii ajung să fie numiţi, iar sumele pe care le În primăvara anului 1828, armatele ruse au cereau turcii erau tot mai mari. Domnitorii ţineau pătruns în Principate. Cei doi domnitori au fost nevoiţi atât puterea legislativă, cât şi pe cea judecătorească să abandoneze puterea, domnitorul Sturza a fost chiar şi executivă. Ei numeau pe boieri în funcţiile politice trimis în exil în Ucraina, pentru un timp. O lungă şi administrative, dându-le atribuţii după chibzuinţa perioadă de ocupaţie avea să urmeze. Locuitorii au lor, iar ţara o conduceau ajutaţi de Divan, având ca fost supuşi unor obligaţii grele pentru aprovizionarea îndreptar obiceiul pământului şi Pravilele. La noi armatei ruse care opera în sudul Dunării. Războiul s-au aplicat atât Pravilele româneşti2 , cât şi anumite a luat sfârşit în septembrie 1829, când a fost semnat legiuiri greceşti3, însă de la începutul sec. al VIII-lea Tratatul de pace de la Adrianopol. Această pace a avut legile încep să fie nesocotite, făcându-se numeroase un rol deosebit pentru războiul românilor. Relaţiile abuzuri. care legau Ţările Române de Imperiul Otoman au În viaţa socială la noi se accentuase două clase: slăbit. Dreptul de monopol exersat de Poartă asupra boierii cu pământ, funcţii şi scutiri, pe care şi le Principatelor a fost anulat şi Principatele au fost măreau din ce în ce, şi ţăranii cu dări şi contribuţii, integrate în circuitul economic internaţional. Imperiul care creşteau mereu, încât soarta lor se înrăutăţea din Otoman a trebuit să restituie Valahiei cele trei porturi zi în zi. Pe lângă aceştia mai erau negustorii, clericii, dunărene: Turnu-Măgurele, Giurgiu şi Brăila, pe care care aveau unele privilegii, şi ţiganii, care erau robi. le ocupase pe malul stâng al fluviului până în secolele Pe la începutul veacului al XIX-lea, sub influenţa al XV-lea şi al XVI-lea.5 ideilor apusene, boierimea mare voia menţinerea Dar, armata rusă trebuia să-şi prelungească vechii stări de lucruri şi întărirea privilegiilor sale, ocupaţia până în anul 1834, moment în care Poarta ar ceea ce îi şi reuşeşte în 1827. Pe de altă parte, era fi plătit despăgubirile de război. Dreptul de intervenţie boierimea mică şi mijlocie, care, dorind o participare al Rusiei a fost practic transformat în drept de mai intensă la viaţa politică, preconiza anumite protecţie, iar reorganizarea modernă a Ţărilor Române reforme liberale. Reforme doreau şi celelalte stări s-a realizat sub strictul său control. Generalii Pahlen sociale, fiecare după interesele sale. Acestor proiecte şi Jeltuhin au asigurat guvernarea celor două Ţări de reformă le-au dat viaţă Regulamentele Organice4, Române în timpul războiului. După aceea, generalul 65 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 1, ianuarie 2007 Pavel Kisseleff avea să guverneze Principatele cu o O parte importantă a Regulamentului se ocupă mână sigură, timp de o jumătate de deceniu.6 de reglementări referitoare la comerţ. Astfel, în Sub supravegherea sa au fost elaborate, de Capitolul V se proclamă libertatea comerţului în către cele două sub-comisii reunite la Bucureşti, interior, precum şi între cele două Principate, dar şi cu Regulamentele Organice, care trebuiau să modernizeze ţările străine, exportul de vite, de producte şi de orice cele două ţări. bunuri comerciale fiind liber, în afară de restricţiile Regulamentul Organic a stimulat renunţarea la prevăzute pentru asigurarea subzistenţei locuitorilor. moravurile orientale, adoptarea modei „europene”, În art. 154 se stabileşte principiul comerţului ca trimiterea tinerilor boieri la studii în universităţile fiind „izvorul cel adevărat al fericirii obşteşti”. din Occident, reconstituirea unei armate naţionale în În art. 157 se reglementează comerţul cu fiecare principat, s-a străduit să limiteze exploatarea producte, prin care se înţelege produsele pământului ţăranilor plătitori de corvezi de către moşieri, având (porumb, cartofi, grâu), reglementare ce o regăsim şi în vedere creşterea producţiei agricole. Obiectivul său în Codul comercial actual (Capitolul 3).7 În continuare rămânea totuşi acela al anexării Principatelor de către se cuprind dispoziţii privitoare la „mijloacele Rusia şi integrarea lor în cadrul Imperiului. comunicaţiilor”, la „magaziile de rezervă” necesare Regulamentul Organic a introdus o organizare pentru depozitarea rezervelor de grâne destinate să modernă şi o anumită separare a puterilor publice. asigure alimentaţia populaţiei rurale de „orice fel de Puterea executivă trebuia să fie deţinută de un domnitor lipsă”8, se reglementează exploatarea minelor, deşi nu ales pe viaţă de o adunare generală extraordinară, este vorba de acte de comerţ, fiindcă, desigur, minele secondat de un consiliu administrativ format din mai fac parte din bogăţiile ţării şi activitatea minieră este mulţi miniştri. Puterea legislativă revenea unei adunări de ordin economic. generale; cu toate acestea, atât alegătorii, cât şi cei În art. 306, actele de comerţ erau considerate, ca aleşi aparţineau toţi clasei boierilor. Doar adunarea şi în Codul comercial francez din 1808, ca aparţinând generală extraordinară, convocată pentru alegerea la două grupe de operaţii: domnitorului, cuprindea şi deputaţi reprezentând a) actele de comerţ principale, prin natura lor, pe clasele mijlocii. Puterea judiciară reflecta o organizare care le enumeră: modernă a instanţelor. Regulamentul Organic crea un - „cumpăratul zaharelilor şi a mărfurilor, spre corp de avocaţi şi de procurori, organiza finanţele a să vinde de a doua oară sau a se închiria ori în publice şi sistemul fiscal simplificându-l, instituia natură sau după ce să vor lucra şi se vor face bune de lista civilă a domnitorului, întemeia starea civilă şi întrebuinţat“, arhivele publice, organiza administraţia judeţeană şi - „orice întreprindere de fabrici, comisioane, pe cea comunală, prevedea măsuri pentru dezvoltarea transporturi pe apă ori pe uscat”, învăţământului şi urmărea realizarea unei apropieri - „verice trimitere de mărfuri de orice fel vor fi”, legislative şi instituţionale a celor două ţări. Un - „toate aşezămintele dintre bancheri, neguţători capitol special reglementa relaţiile dintre latifundiari şi neguţătoraşi şi toate îndatoririle ce să nasc din şi ţăranii corveabili. Această reglementare apăra mai poliţe”; ales interesele moşierilor şi evidenţia necesitatea unei b) acte de comerţ accesorii. creşteri masive a producţiei cerealiere prin integrarea În mod general, erau comerciale obligaţiile Principatelor în circuitul economic mondial. contractante de comercianţi cu ocazia exercitării S-a înregistrat, de asemenea, renaşterea unei armate profesiei lor. La aceste două categorii se adăugau naţionale, însă generalul Kisseleff a avut grijă să poliţele ce erau privite ca acte de comerţ în virtutea introducă un număr destul de important de ofiţeri ruşi formei. Această reglementare a fost preluată ca normă printre cadrele din comandament. şi în Codul comercial din 1840. În 1834, puterea suzerană şi puterea protectoare au În Secţiunea IV a Capitolului VII Regulamentul hotărât, fără să ţină cont de prevederile Regulamentului reglementează judecătoriile de comerţ. Pe lângă Organic, să-i desemneze ele însele pe noii domnitori. judecătoriile de breaslă existente şi unele instanţe În Moldova, tronul a fost ocupat de Mihail Sturza, iar comerciale cu caracter temporar, Regulamentul în Valahia – de Alexandru Ghica, fratele domnitorului Organic a introdus un regim de excepţie pentru anterior. Domniile lor au reprezentat o perioadă de comercianţi, înfiinţând şi organizând în oraşele progres şi de modernizare, dar aceasta s-a realizat socotite cu cea mai intensă activitate comercială sub stricta supraveghere a reprezentanţilor puterii instanţe speciale, cu o compunere mixtă – din protectoare. magistraţi numiţi de domn şi din comercianţi „aleşi 66 Nr. 1, ianuarie 2007 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT dintre dânşii”, pe termen de doi ani, ţinându-se seama Apariţia şi dezvoltarea comerţului intern pe de onorabilitate şi de avere, şi confirmaţi de domn. teritoriul României se explică pe baza