Ghid mass-media din Republica Moldova 2008 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI: Ediţia a treia, revizuită, a Ghidului mass-media conţine informaţii despre 410 instituţii mass-media din Republica Moldova. Ghidul îşi propune să devină un instrument de lucru pentru cei interesaţi de peisajul mediatic din ţară. LA REALIZAREA EDIŢIEI AU COLABORAT: Coordonarea proiectului: NATALIA ANGHELI-ZAICENCO, DIANA VALUŢA Prefaţă: ARTUR CORGHENCEA, NADINE GOGU Colectarea datelor: NELLY DANILOVA, DIANA DEREŞ, INNA GULEAC, SNEJANA OBREJA Traducerea şi verificarea datelor: IULIANA FRECĂUŢAN, ELENA VAVRIN Redactare: JUDY GOLDMAN, NINA PÎRŢAC © Centrul Independent de Jurnalism, proiect © ANGELA IVANESI, design şi machetare Această carte apare cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA la Chişinău(Programul de granturi mici pentru susţinerea iniţiativelor democratice) şi al Misiunii OSCE în Moldova, care nu subscriu şi nu răspund pentru conţinutul acestei publicaţii. DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Ghid mass-media din Republica Moldova: 2008 / coord. proiect: Natalia Angheli-Zaicenco, Diana Valuţa; pref.: Artur Corghencea, Nadine Gogu; trad. şi verificarea datelor Iuliana Frecăuţan, Elena Vavrin; design şi machetare: Angela Ivanesi; Centrul Independent de Jurnalism - Ch. : Centrul Independet de Jurnalism, 2008 ( Tipogr. „Imprint Service” SRL). – 412 p. Text paral: lb.rom., engl., rusă. Ind. alf.: p. 405-412 ISBN 978-9975-9899-9-5 200 ex. 659.3:070(478)(036)=135.1=111=161.1 Cuprins Cuprins Cuprins Prefaţă .......................................................................................... 6 Presa electronică Audiovizualul public .............................................................. 15 Posturi tv locale ..................................................................... 19 Operatori tv prin cablu ........................................................... 33 Posturi de radio ..................................................................... 55 Agenţii de presă ........................................................................... 81 Presa scrisă Reviste ................................................................................... 89 Ziare naţionale ....................................................................... 135 Ziare locale ............................................................................ 163 Indiсe alfabetic ............................................................................. 405 Ghid mass-media 2008 Centrul Independent de Jurnalism Prefaţă Prefaţă Într-o societate aflată în tranziţie de la totalitarismul comunist spre democraţie, presei libere şi independente îi revine un rol crucial, servind atît ca sursă de informaţie echilibrată şi imparţială, cît şi ca forum pentru dezbateri şi expresie politică. Acest lucru, însă, se pare că nu e valabil şi pentru Republica Moldova. Realităţile de pe piaţa infor- maţională moldovenească, după o îndelungată perioadă de tranziţie, nu lasă prea mult loc pentru optimism, părerea generală a experţilor fiind că încercările de a crea o presă independentă în Moldova n-au dat, deocamdată, rezultatul scontat. Situaţia curentă a mass-media. După ani de căutări şi experimente, după apariţia şi dispariţia a zeci de ziare, posturi de radio şi tv, după adoptarea şi modificarea mai multor acte legislative menite să asigure viabilitatea presei libere, doar cîteva mass-me- dia moldoveneşti au reuşit să obţină independenţă financiară şi, implicit, politică. Prin- cipalele cauze ale stagnării în domeniu, în opinia experţilor, sunt resursele financiare insuficiente şi dificultăţile în atragerea de capital, autocenzura, managementul prost şi lipsa unei pieţe publicitare susceptibile de a genera profituri într-un mediu competitiv co- rect1. O altă explicaţie este că ziarele moldoveneşti nu sunt considerate o afacere, ci mai mult o „portavoce” a liderilor de opinie. Lipsa unor strategii de marketing funcţionabile generează incapacitatea majorităţii mass-media moldoveneşti de a-şi acoperi cheltuie- lile de producţie. De aceea mass-media acceptă suport financiar din partea diferitelor surse, în detrimentul principiilor independenţei şi responsabilităţii faţă de societate. Un raport al Parlamentului European privind concentrarea mass-media în Europa califică aceste mass-media din Moldova drept mass-media independente sponsorizate2. Apariţia ad-hoc a unor organe de presă şi dispariţia lor imediat după consumarea campaniilor electorale serveşte drept exemplu elocvent al dependenţei presei din Moldova de sursele externe de finanţare. Această dependenţă se explică şi prin faptul că managerii mass-media nu au reuşit să creeze o piaţă informaţională extensivă pentru a putea obţine profit. Piaţa mass-me- dia este în mare parte netransparentă: patronii-fondatori preferă să rămînă în umbră, nu există un birou de audit al tirajelor, nu se efectuează studii de marketing şi de audienţă. În aceste condiţii, unui nou-venit îi este destul de greu să se orienteze şi să opereze pe piaţa autohtonă. Ca şi mass-media, piaţa de publicitate este afectată de sindromul politizării, unii clienţi de publicitate optînd pentru un anumit mijloc de informare nu după principiul im- pactului său social şi cotei de acoperire a pieţei, ci după principiul loialităţii puterii, impli- cîndu-se uneori şi în politica editorială a acestuia. Deşi de la destrămarea URSS a trecut suficient timp pentru ca jurnaliştii să se detaşeze de vechile practici profesionale, o parte din ei continuă să creadă că funcţia mass-media în societate este cea ideologică, de promovare a politicii anumitor formaţiuni politice. Astfel, multe ziare fac partizanat politic, promovînd o politică editorială favora- bilă guvernării sau altor forţe politice. Deseori, jurnaliştii nu separă clar ştirea de opinie, oferind cititorului păreri deja formate, fără a-i da posibilitatea să-şi creeze propria părere în baza unei informaţii echidistante şi corecte. Deşi actualmente în Moldova nu mai există forme explicite de cenzură, presiunea politică şi economică, sub care se află presa moldo- 1 IREX, 2005. The development of sustainable media in Europe and Eurasia. Media Index 2005. 2 Hrvatin, 2005. Media concentration: How big a threat to pluralism and independen- ce? Ghid mass-media 2008 Centrul Independent de Jurnalism venească, poate duce la violarea principiilor etice şi la autocenzură, care, la rîndul lor, pot prejudicia rolul mass-media de cîine de pază al democraţiei. Prefaţă Calitatea jurnalismului este afectată şi de asigurarea logistică proastă, determinată de lipsa mijloacelor financiare. Nu toate redacţiile au un sediu propriu, aproximativ două treimi din mijloacele de informare în masă sunt nevoite să arendeze spaţiu3, fapt ce duce la majorarea cheltuielilor de producţie. În redacţii se resimte lipsa computerelor, a mijloa- celor de transport, iar în regiunea transnistreană chiar şi a echipamentului de bază. Majo- ritatea jurnaliştilor consideră că şi-ar îndeplini mai bine obligaţiile profesionale dacă ar fi asiguraţi cu echipamentul necesar. O mare parte din redacţii (aproximativ 48%, inclusiv din regiunea transnistreană) nu au în cadrul lor departamente de marketing, care le-ar ajuta să devină viabile. Totodată, reprezentanţii mass-media afirmă că au nevoie de programe de instruire atît pentru jurnalişti, cît şi pentru manageri4. Din cele enunţate se poate deduce că presei independente nu îi este deloc uşor să activeze pe piaţa mediatică din Moldova. Piaţa mass-media. În pofida situaţiei economice precare şi a statutului de cea mai săracă ţară a Europei, în Republica Moldova piaţa mass-media este relativ saturată. Servi- ciile audiovizuale şi presa sunt pluraliste mai mult în sens numeric şi mai puţin după con- ţinut. Pe piaţa informaţională activează numeroase mijloace de informare în masă, unele politice, altele pretins independente, dar asociate cu anumite mişcări şi partide politice, iar o parte cu adevărat independente. În prezent, numărul total al instituţiilor mass-media, inclusiv cele din regiunea transnistreană, este de 410, o cifră destul de mare pentru piaţa internă. Judecînd după titlurile incluse în acest ghid, piaţa informaţională din RM este rela- tiv tînără. Mai mult de 50 la sută din mass-media înregistrate au apărut în ultimul deceniu, în special după anul 2000. În prezent pe piaţă activează 243 de ziare şi reviste, 16 agenţii de presă şi peste 150 de mijloace electronice de informare. Structura pieţei presei scrise. Presa scrisă, inclusiv agenţiile de ştiri, constituie aproximativ 60 la sută din numărul total al mass-media, reprezentînd un conglomerat de mijloace de informare de stat, de partid, comerciale şi necomerciale. Diversitatea presei este determinată de domeniile reflectate: social, politic, economic, cultural; de frecvenţa publicării: cotidian, bisăptămînal, săptămînal, cu apariţie lunară, semestrială şi bianuală; de acoperirea teritorială: naţională, regională, locală. Tirajele oscilează între 150-1000 de exemplare pentru buletinele şi revistele trimestriale şi bianuale, între 500 şi 25 mii pentru săptămînale şi între 3 - 9 mii exemplare pentru cotidiene. Ziarele sunt distribuite în mare parte prin abonamente. Această formă de difuzare este cea mai populară, fiind mai puţin costisitoare şi mai convenabilă pentru cititorii din localităţile rurale. Preţul mediu al unui abonament lunar la un săptămînal variază între 7 şi 9 lei, faţă de 2-4 lei - preţul mediu al unui ziar vîndut prin intermediul distribuitorilor Agenţiei „Moldpresa”. Managerii ziarelor din Moldova menţionează că preţul abonamentelor este avantajos