ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE- ISTORIE, XVIII, 2010 h trp:// muzeulbanatului. ro/ mbr/ isrorie/ publ icari ii ab. h tm O PERSONALITATE MARCANTĂ A BANATULUI. LUCIAN GEORGEVICI (1875-1940) Vasile Dudaş' Cuvinte cheie: Lucian Georgevici, Banat, personalităţi bănăţene Mots-cles: Lucian Georgevici, le Banat, des personalites du Banat a 12 februarie 1940, publicaţia periodică După ce şi-a finalizat cu succes studiile univer­ Ltimişoreană Dacia făcea cunoscut cititorilor sitare şi şi-a satisfăcut serviciul militar, la insistenţa săi, că în ziua de 9 februarie trecuse în nefiinţă la părinţilor s-a reîntors în Banat. Stabilit la Timişoara, Reşiţa notarul public Lucian Georgevici. Totodată, activează între 18 ianuarie 1902 - 31 iulie 1903 ca era consemnat faptul că rămăşiţele pământeşti ale stagiar în biroul avocaţial al dr. Petru Ţegle iar de celui dispărut urmau să fie aduse la Timişoara în la 1 august 1903 până la 31 august 1905 în cel al 2 vederea înhumării. cunoscutului fruntaş român Emanuil Ungurianu • Înmormântarea a avut loc în ziua de 12 februa­ Mărturiile vremii atestă faptul că Lucian rie în cimitirul din cartierul Fabric. La ceremonialul Georgevici s-a angajat începând cu aceşti ani în miş­ religios au luat parte pe lângă cei apropiaţi familiei, carea de emancipare natională a românilor bănăteni. ' ' un numeros public în frunte cu mai multe personali­ După absolvirea cu succes a examenuui de avocat 1 tăţi ale oraşului • Serviciul divin a fost oficiat de pro­ definitiv, în baza diplomei nr. 145 I 17 noiembrie topopul dr. Patrichie Ţiucra. O companie de onoare 1905 s-a înscris în Baroul avocaţilor din comitatul a Regimentului 5 Vânători condusă de căpitanul Timis si si-a deschis la 24 noiembrie 1905 un birou Constantin Stamate a prezentat onorul. Despre viaţa avoc;ţ{at' la Recaş3. În scurt timp, devine un avocat si activitatea celui dispărut au rostit scurte alocutiuni de prestigiu cu o numeroasă clientelă. De-a lungul ' ' dr. Alexandru Morariu, fostul prefect al judeţului anilor are prilejul să apere numeroşi ţărani împroce• Timis-Torontal dr. Dimitrie Nistor, Valeriu Linca si suaţi sub diverse motive de autorităţile vremii. S-a ' ' învătătorul Teodor Blidariu din satul Ictar. implicat de asemenea în sprijinirea locuitorilor de Î~tr-adevăr după cum au subliniat toţi cei naţionalitate română din satele din împrejurimile menţionaţi mai sus în intervenţiile lor, Lucian Recaşului pentru cumpărarea de terenuri agricole Georgevici se afirmase ca una din cele mai cunos­ puse în vânzare cu diferite prilejuri. El urmărea cu cute personalităti ale vietii politice bănătene din atentie anunturile de licitatie făcute de J'udecători- ' , , ' ' ' primele patru decenii ale secolului al XX-lea. ile de ocol din zonă la oficiul cărţii funciare, apoi A văzut lumina zilei la 16 ianuarie 1875 în satul informa pe cei interesaţi, prin intermediul preoţilor Ictar din comitatul Timiş în familia lui George şi şi învăţătorilor, asupra posibilităţilor de cumpărare, Cristina Georgevici. După absolvirea şcolii con­ înlesnindu-le prin intermediul băncilor româneşti şi fesionale din localitatea natală a urmat cursurile procurarea sumelor necesare. Căuta astfel să contri­ liceelor din Timisoara,, LugoJ· si, Beius., La finali- buie la consolidarea economică a ţăranilor români, zarea lor şi-a susţinut examenul de bacalaureat la acţiunea sa încadrându-se de fapt într-o preocupare Liceul Samuil Vulcan. Deşi părinţii săi ar fi dorit majoră a conducătorilor mişcării naţionale româ• să ia calea preoţiei, Lucian Georgevici va lua hotă­ neşti la începutul secolului al XX-lea. rârea de a urma cursurile Academiei de Drept din Paralel cu activitatea profesională desfăşoară şi Oradea. Examenul pentru Diploma de licenţă l-a o intensă activitate culturală şi politică. Alături de sustinut la Facultatea de Drept din Cluj. alţi intelectuali români sprijină material societăţile 2 Arhiva Baroului de Avocari Timiş, dosar personal Lucian · Muzeul Banatului Timişoara, Piap Huniade nr. 1; e-mail: Georgevici, f. 5. [email protected]. 3 Ibidem. 1 Dacia, II, nr. 34, din 14 februarie 1940. 185 ANALELE BANATULUI, S.N., ARHEOLOGIE- ISTORIE, XVIII, 2010 sau reuniunile de lectură, cântări şi muzică sau În condiţiile schimbării tacticii politice a corurile sătesti. Partidului Naţional Român la începutul anului Înfiintată. la Sibiu în anul 1861, Asociatia tran­ 1905, o mare parte a românilor bănăţeni se anga­ silvană p;ntru literatura română şi cultura poporului jează în competiţia pentru desemnarea de deputaţi român (Astra) devenise în aceşti ani, un important care să le reprezinte interesele în Parlamentul din for cultural al românilor ardeleni, cu implicaţii deo­ Budapesta. ln toamna anului 1905, căderea guver­ sebite si în sfera vierii social-economice si politice. nului a dus la dizolvarea Dietei şi organizarea unor Timp de peste trei d~cenii de la înfiinţare: Asociaţia noi alegeri. Noua campanie electorală era fixată a se ardeleană a desfaşurat o rodnică activitate doar pe derula în intervalul 25 aprilie - 8 mai 1906. La pro­ teritoriul Transilvaniei istorice. Adunarea gene­ punerea conducerii Partidului National Român, în rală de la Lugoj din zilele de 27-28 august 1896 a calitate de şef al Biroului Central Electoral al par­ marcat extinderea activităţii sale şi în Banat. În peri­ tidului, Ioan Suciu l-a desemnat candidat în cercul oada care a urmat, în mai multe localităţi din spaţiul electoral Recaş pe protopopul ortodox Ioan Pepa bănătean s-au constituit despărtăminte ale Astrei. din Buziaş. Potrivit relatărilor apărute în publica­ Prin ~ursurile de alfabetizare iniÎiate la sate, ajutoa­ ţiile periodice ale vremii el a fost însoţit pe tot par­ rele materiale date şcolilor româneşti, prin biblio­ cursul turneului electoral de Lucian Georgevici şi tecile întemeiate în zeci de comune, prin cărţile şi preotul Martinovici din Belinţ 5 • Gazeta arădeană publicaţiile periodice răspândite, ele au contribuit Tribuna fa.cea cunoscut cititorilor săi că primirea la educarea natională a românilor bănăteni. Lucian candiarului national. s-a transformat în localirările. Georgevici a sprijinit de-a lungul anilo~ atât moral Chevereşu Mare, Dragşina, Bazoş, lzvin, Racoviţa, cât si material activitatea Astrei, consolidarea des­ Ohaba Forgaci, Belinţ şi Chizătău în adevărate părtil.mintelor sale în părtile bănătene. O activitate manifestaţii populare. Convoaie de căruţe împo• sus{inută va desfaşura ei în cad;ul despărţămân­ dobite cu drapele tricolore şi ramuri de stejar, tului Timisoara. Acesta se constituise la 6 noiem­ grupuri formate din zeci şi sute de călăreţi, însoţeau brie 1998 Şi îl desemnase în calitate de director pe candidaţii români, străbăteau localitate după loca­ Emanuil Ungurianu. Despărţământul timişorean al litate, zădărniceau măsurile de intimidare luate de Astrei cuprindea conform arondării şi cercul admi­ autoritătile locale. În urma scrutinului care a avut nistrativ al Recaşului. În scurt timp acesta s-a impus loc în ziua de 30 aprilie 1906, candidatul român între despărtămintele fruntase ale Asociatiunii, prin a obţinut 834 iar candidatul guvernului Heinrich numărul mdre de biblioteci poporale înfiinţate, prin 6 Anton 1015 voturi • ajutorul acordat şcolilor confesionale, prin varieta­ Conferinţa generală a Partidului Naţional tea disertaţiilor prezentate şi nu în ultimul rând Român organizată la Sibiu în ziua de 5 aprile 191 O prin numărul membrilor săi. Activitatea remarca­ a adoptat printre altele şi o rezoluţie care stabi­ bilă desfaşurată de acest despărţământ sub îndru• lea menţinerea tacticii activiste. Organizaţiile din marea avocatului Emanuil Ungurianu a constituit comitatele bănăţene stabilesc candidaţii pentru argumentul hotărâtor pentru organizarea întruni• noua campanie electorală. De această dată, în cercul rii anuale a Astrei la Timişoara în zilele de 21-23 electoral Recas este desemnat Valer Moldovan. septembrie 1904. Presa vremii a acordat spaţii largi Lucian George~ici se va implica din nou în campa­ acestei întruniri. Printre altele ea a fost caracterizată nia electorală. Sub presiunea autorităţilor, candida­ ca una din cele mai frumoase pagini ale istoriei vieţii 7 tul naţional se va retrage • nationale românesti. Dar meritul cel mai important În anii primului război mondial, Lucian a fost acela că ea ~ avut un rol important în adop­ Georgevici este înrolat şi trimis pe front. Participă tarea deciziei privind schimbarea tacticii politice a la operaţiile militare de pe frontul sârb şi italian în Partidului Naţional Român. Pentru toţi cei prezenţi calitate de ofiţer al armatei austro ungare cu gradul la Timişoara devenise limpede că renunţarea la pasi­ de căpitan. Sfârşitul războiului îl surprinde în gar­ vism şi reluarea activismului politic nu era decât o nizoana Timisoara. problemă de timp. Din raportul comisiei de înscri• Ca si in ' alte centre urbane ale Monarhiei ere de noi membri prezentat de Romulus Cărăbaş Dunăre~e, situatia era deosebit de tensionată si în rezulta că numărul lor se ridicase la 53 si. se încasase . 5540 coroane, sumă ce depăşea averea celor mai ~ I. Tomole, Românii din Banat în luptele naţional-electorale multe despărtăminte ale Asociatiunii. Printre noii de la începutul secolului al XX-iea, Ed. Gutinul SRL, Baia 4 Mare (2000), 131-133. membri figur; şi numele lui Lucian Georgevici • 6 Ibidem. 4 D. Tomoni, Adunările generale ale Asociaţiunii transilvane 7 S. Mândruţ, Mişcarea naţională şi activitatea parlamentară pentru literatura română şi cultura poporului român ,,Astra" în a deputaţilor PN.R. din Transilvania între