Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2015 Braşov, 2015 ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu Savu Corectura: Carmen Andrei ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. Tipărit la TIPOTEX S.A. Braşov, Str. Traian Grozăvescu nr. 7 Tel: 0268.549.704 CUPRINS Simpozion „Mari geografi braşoveni” - 17 octombrie 2014 Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară 100 de ani de la naşterea academicianului Liviu Constantinescu Şerban DRAGOMIRESCU Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară. Centenarul naşterii academicianului Liviu Constantinescu. ...................................................................................................................9 Paul GEORGESCU Academicianul Liviu Constantinescu – profesor, cercetător – o personalitate de elită a geofizicii europene ......................................................................................................................................11 Gernot NUSSBÄCHER Din cronica cutremurelor din Braşov şi Ţara Bârsei..................................................................15 Dan LUNGU Protecţia antiseismică a clădirilor, o responsabilitate înţeleasă diferit de proprietari, autorităţi şi specialişti.. �����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������17 Şerban DRAGOMIRESCU Profesorul Liviu Constantinescu şi Academia Română �������������������������������������������������������������38 Premiile elevilor braşoveni la concursuri naţionale (2014).. ..............................................42 3 Sesiunea ştiinţifică de comunicări „Ţara Bârsei” – 16-17 aprilie 2015 „Dinastii culturale” Istorie Valer RUS Memorialistica românească şi dinastiile sale culturale ..............................................................47 Ioan-Gheorghe RAŢIU Familia Raţiu de Noşlac – Dinastie culturală românească. 7 secole de istorie în slujba românilor...... ...............................................................................................................................52 Dumitra BULEI, Agata-Elena BULEI Cantacuzinii munteni. Consideraţii privind istoria unei dinastii culturale ������������������������������70 Ioana COŞEREANU Destinul unei biblioteci – castelul Miclăuşeni şi familia Sturdza ..............................................78 Ciprian GLĂVAN Familia Nako – dinastie de întreprinzători şi oameni de cultură.. .............................................86 Elisabeta SAVU, Tatiana RISTEA O dinastie întreruptă – Casa Le Roy ������������������������������������������������������������������������������������������92 Steluţa CHEFANI-PĂTRAŞCU Familia Berindei – continuitate în excelenţă ������������������������������������������������������������������������������99 Nicolae TEŞCULĂ Dinastii culturale la Sighişoara în secolul al XIX-lea. Familia Gooß ......................................110 Sergiu BACALOV, Lidia PRISAC Nobili de origine armeană în Basarabia ţaristă: genealogia familiei Lebedev.. .........................115 Manuela-Florentina ŢUHAŞU Fraţii Take şi Thoma Ionescu – personalităţi remarcabile care s-au impus prin activitatea politică şi ştiinţifică în istoria şi conştiinţa românilor... .......................................................................123 Jenica TABACU Hasdeii, o dinastie culturală �����������������������������������������������������������������������������������������������������131 Valentin HĂNULESCU Moştenirea Bălceştilor – Arc peste timp... ................................................................................140 Corneliu LUPEŞ Monica Pillat – mezina unei familii de trei generaţii de scriitori autohtoni. ...........................149 4 Iosif-Marin BALOG „Cumul de funcţii şi roluri” la elita românească din Transilvania la finele secolului al XIX-lea, începutul secolului XX. Studiu de caz: clerul greco-catolic.. ...................................................154 Mirela POPA-ANDREI Dinastiile preoţeşti: sursă de recrutare a elitei ecleziastice greco-catolice. Studiu de caz: Episcopiile Oradea şi Gherla (1853-1918) . ������������������������������������������������������������������������������167 Cristina TĂNASE Activitatea didactică şi publicistică a profesorului Ioan-Alexandru Lapedatu ������������������������178 Rozalinda POSEA Corespondenţa lui Nicolae Teclu cu fratele său, Dumitru Teclu .............................................183 Marinela-Loredana BARNA Dinastia Mureşenilor la feminin ..............................................................................................188 Lavinia GHEORGHE „Au sădit un pom, au făcut un copil...” Familia de ctitori Valaori, din satul dobrogean Caratai/ Nisipari, judeţul Constanţa ������������������������������������������������������������������������������������������������������194 Magdalena TRĂISTARU, Florina DIACONU Vizitele regale în Mehedinţi. Locurile memoriei ......................................................................202 Adrian DEHELEANU Familia Mocioni. Istoria uneia dintre cele mai vechi familii nobiliare din istoria românilor........216 Ion CATANĂ Arethia Tătărescu – un dar cultural nepreţuit pentru Târgu Jiu ............................................226 Ion XENOFONTOV Academicianul Iosif Varticean (1910-1982) şi ideologizarea ştiinţei în Moldova sovietică ....234 Traian-Constantin DUMBRĂVEANU Viaţa şi cariera militară a căpitan-comandorului Eugeniu-Puiu Pârvulescu, membru marcant al familiei Mureşenilor..................................................................................................................243 Marin POPESCU O viaţă închinată şcolii. Profesorul rucărean Gheorghe Pârnuţă (1915-2009) �����������������������251 Dan DEMŞEA Doctorul în drept şi tenorul Ionel Hozan (1892-1964) în Braşovul muzical. ..........................258 5 Ţara Bârsei Simpozion „Mari geografi braşoveni” 17 octombrie 2014 Cutremurele vrâncene O provocare interdisciplinară 100 de ani de la naşterea academicianului Liviu Constantinescu Ţara Bârsei Şerban DRAGOMIRESCU CUTREMURELE VRÂNCENE – O PROVOCARE INTERDISCIPLINARĂ CENTENARUL NAŞTERII ACADEMICIANULUI PROFESOR LIVIU CONSTANTINESCU Simpozionul, devenit tradiţional la Braşov în miez de toamnă, dedicat oamenilor de seamă din domeniul geoştiinţelor legaţi de Ţara Bârsei, a ajuns, la 17 octombrie 2014, la a IX-a ediţie. În spaţiul cultural evocator al Muzeului „Casa Mureşenilor” din Piaţa Sfatului, tema abordată, de permanentă actualitate în spaţiul românesc, a fost dedicată cutremurelor vrâncene – o provocare interdisciplinară. Subiectul a fost ocazionat de centenarul naşterii academicianului profesor Liviu Constantinescu (1914-1997), distins geofizician, promotor al studiilor de seismologie, cu precădere în arealul seismogen de la Curbura Carpaţilor, într-o abordare consecvent multi- şi interdisciplinară. Din această dublă perspectivă, tematică şi personalizată, expunerile, făcute de autori ce au avut privilegiul de a i se fi aflat în preajmă, de a-i fi fost colaboratori, au oferit repere utile în subiectul abordat, prin prisma vieţii şi activităţii unei personalităţi ce a marcat dezvoltarea geofizicii româneşti, a seismologiei în special. Cuvinte de salut au rostit dr. Valer Rus, directorul Muzeului gazdă, prof. dr. Ciprian Şandor, inspector de specialitate la Inspectoratul Şcolar al judeţului Braşov, şi prof. Mioara Popica, vicepreşedinte al Filialei Braşov a Societăţii de Geografie din România. Prof. dr. Paul Georgescu, preşedintele Societăţii de Geofizică din România, şi profesorul asociat Şerban Dragomirescu au conturat, în comunicările lor, personalitatea de prim rang a academicianului Liviu Constantinescu, născut acum un secol în sudul Transilvaniei, personalitate ce a ilustrat o strălucită activitate didactică universitară, întreruptă samavolnic, dar continuată până la vârsta senectuţii în câmpul cercetării din cadrul instituţionalizat al cercetării geofizice din Academia Română. De formaţie fizician, nu va ezita să-şi schimbe specializarea profesională, asimilând cunoştinţe temeinice de geologie, dacă cerinţele ţării au cerut acest lucru în acel moment. În 1943, a devenit directorul-fondator al primului Observator Geomagnetic din România, cel de la Surlari (jud. Ilfov), ce astăzi îi poartă cu cinste numele. O perspectivă inedită ne-a oferit prof. dr. ing. Dan Lungu, de la Institutul de Construcţii din Bucureşti, eminent specialist în ingineria seismică. Servindu-se de bogate date statistice privind frecvenţa cutremurelor majore din ţara noastră, numărul victimelor, volumul pagubelor directe şi indirecte ş.a., dezbate permanenta dispută, percepută diferit de cei trei actori principali ai responsabilităţii, în cazul unui seism major (proprietarii, autorităţile şi specialiştii). O notă aparte, istorică, extrem de utilă, a adus expunerea harnicului cercetător 9 Şerban DRAGOMIRESCU braşovean al arhivelor şi presei de limbă germană din ultimele două secole, Gernot Nussbӓcher, intitulată Din cronica cutremurelor din Braşov şi Ţara Bârsei, bazată şi pe consemnările profesorului Paul Binder, omagiat de noi într-o sesiune anterioară, din 2010. Academia Română, care întrunea la începutul