Scris de newsreporter pe 27 martie 2014, 10:04 Pe aripile muzicii Filarmonica “George Enescu” va invita joi, 27 martie, la ora 19.00, in Sala Mare a Ateneului Roman, la un concert extraordinar, dedicat memoriei violonistului Stefan Gheorghiu. Concertul este sustinut de Orchestra Simfonica a Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. Solista: Mihaela Martin, informeaza Cotidianul.ro. /ziarulmetropolis.ro In program: Csiky Boldizsar – “Gulag”, Serghei Prokofiev – “Concertul nr. 1, in Re major, pentru vioara si orchestra, op. 19”, Richard Strauss – “Asa grait-a Zarathustra”. Pe 23 martie 2014, Stefan Gheorghiu ar fi implinit 88 de ani. Cu aceasta ocazie, in pauza concertului de joi seara, in foaierul Ateneului, va fi dezvelit bustul marelui violonist, realizat de sculptorul Aurelian Cafegiu. „De regula, recunoasterea deplina vine post-mortem, caci, ca un facut, asta e in firea noastra; din fericire, functioneaza si reciproca, scria criticul muzical Petre Codreanu. Avem un exemplu elocvent: Stefan Gheorghiu, violonistul si profesorul. Violonistul si-a edificat cariera prin studiu si constructie culturala (stim, nu doar acum, ca numai talentul nu e suficient); profesorul a impartasit cu generozitate numerosilor discipoli tezaurul de invatatura acumulat in decenii de munca. Astfel si-a capatat indreptatita si binecunoscuta recunoastere internationala. A avut o viata lunga, implinita, daruita muzicii. Spun muzicii si nu doar viorii, instrumentul prin care s-a impus. Instrumentul e doar mijlocul; scopul este mai inalt. Cu instrumentul incepi; prin el te desavarsesti, ajungand la esenta artei pe care o slujesti (cum bine si adanc au zis-o atatia). A inceput sa cante la o varsta frageda, la fel ca ilustrul sau frate, pianistul si compozitorul Valentin Gheorghiu. Ascultat de Enescu, sprijinit de Malaxa, a luat drumul Parisului, studiind acolo cu Maurice Hewitt (1937 – 1939). Mai tarziu, in tara, a fost indrumat de Garabet Avakian (1950 – 1953). Si-a facut debutul solistic la 17 ani, sub bagheta lui Mihail Jora. In 1946 a devenit solist al Filarmonicii «George Enescu». S-a perfectionat la Moscova cu David Oistrah (1959 – 1961). A fost un exemplar interpret al muzicii enesciene. Al muzicii romanesti. Al muzicii in general. In mii de concerte si recitaluri. Prin intreaga lui existenta, prin exemplara prezenta in arta interpretarii si in cea a pedagogiei instrumentale, Stefan Gheorghiu si-a asigurat un loc temeinic nu numai in cartea de aur a Filarmonicii, ci si in Panteonul culturii romanesti”. Intreg concertul a fost sustinut de vocea inegalabila a lui Mircea Baniciu, de interventiile grave ale basului lui Josef Kappl si de solourile de chitara semnate Cristi Gram. In plus, asa cum a obisnuit publicul la fiecare reprezentatie, Ovidiu Lipan Tandarica si-a dovedit inca o data maiestria prin solouri de baterie si percutie, iar Teo Boar si Vlady Cnejevici au venit sa intregeasca ritmul. In plus, invitatii serii, Marius Batu (chitara acustica), Costin Petrescu (percutie) si Mani Neumann (vioara, blockflöte), au facut ca spectacolul sa creasca in complexitate. Din setlistul serii nu au lipsit noile piese „Legenda” si „Praznic naprasnic”, precum si bine-cunoscute slagare din repertoriul “Phoenix”, dar si „Esarfa in dar” sau „Intoarcere la Orient”. Aclamati la scena deschisa, cei noua muzicieni au incheiat seara cu doua bisuri, ridicand sala, care i-a acompaniat fara oprire. In sprijinul muzicii au stat jocul de lumini si proiectiile pe cele trei ecrane amplasate in spatele si pe laturile scenei. „O atmosfera minunata”, a spus Mircea Baniciu la finalul concertului, iar Ovidiu Lipan Tandarica a concluzionat: „O seara plina de energii pozitive, va multumim!”. Turneul “Pasarea Rock” va continua din 7 aprilie in noua orase din tara, dupa cum urmeaza: Constanta, Casa de Cultura a Sindicatelor, 7 aprilie; Galati, Casa de Cultura a Sindicatelor, 8 aprilie; Bacau, Teatrul de Vara „Radu Beligan”, 9 aprilie; Iasi, Casa de Cultura a Studentilor, 10 aprilie; Sibiu, Casa de Cultura a Sindicatelor, 11 aprilie; Timisoara, Filarmonica „Banatul”, 12 aprilie; Oradea, “Queen’s Music Pub”, 13 aprilie; Cluj-Napoca, Casa de Cultura a Studentilor, 14 aprilie; Buzau, “No Limit”, 26 aprilie. In luna aprilie, in cadrul seriei de concerte live, “Jazzaj la ArCuB”, trupa “Arifa” revine la Bucuresti, pentru noi recitaluri cuceritoare, reunite sub titlul „Secret Poetry“. Dupa ce in 2013, cand au lansat albumul „Anatolian Alchemy“, s-au bucurat de un binemeritat succes, membrii grupului propun pentru seara de 5 aprilie un program deosebit de atragator, care include piese foarte noi, precum: „Secret Poetry“, „Nine Lives“, „Jade Garden“, dar si compozitii pe care publicul le indrageste foarte mult: „La Lune“, „Anatolian Alchemy“ sau „Dacian Tale“. Un element de noutate pe care grupul il aduce in concertul de pe scena de la ArCuB este acela ca, printre melodiile interpretate, vor fi introduse compozitii ale marelui compozitor roman Dimitrie Cantemir. Infiintata in 2010, trupa “Arifa” - compusa din: Alex Simu (Romania) - clarinet tenor si laptop; Michalis Cholevas (Grecia) tarhu si ney; Franz von Chossy (Germania) pian si Sjahin During (Turcia/Olanda) - percutie afro-anatoliana - imbina armonios traditiile muzicale stravechi, din Orientul Mijlociu si Balcani, cu jazz-ul si improvizatiile muzicale contemporane. Piesele pe care le interpreteaza constituie o imbinare rafinata, bine proportionata, de ritm si sunet, ce cucereste publicul prin aranjamente inspirate, diversitate de compozitie si neconventional. Trupa “Arifa” propune o formula originala de valorificare a performantelor unor vechi instrumente, precum ud-ul (cobza turceasca) sau diferite instrumente de percutie, de origine africana si orientala. In plus, in compozitiile sale se poate resimti spiritul muzical contemporan, reprezentat de pian, clarinet sau saxofon. Este ultima lucrare a celebrului Ceaikovski, una dintre cele mai emotionante si mai dramatice simfonii compuse vreodata, pe care a dirijat-o in premiera absoluta la Sankt Petersburg cu doar 9 zile inainte de moartea sa: Simfonia a VI-a – “Patetica”. Dedicata nepotului sau Vladimir Davidov, de care se spune ca il legau sentimente de iubire, lucrarea a nascut un intreg mister in jurul sau. Compozitorul a marturisit ca in spatele notelor se ascunde o poveste (deci simfonia este o lucrare programatica), dar pe care nu o poate dezvalui public, adesea partitura fiind considerata o istorie a propriei sale drame personale si a luptei omului cu destinul sau. Pelicule cunoscute ca „Anna Karenina” (versiunea din 1997 cu Sophie Marceau), mult apreciatul film SF „Soylent Green” („Produsul verde”, cu Charlton Heston) sau „Aviatorul” (regizat de Martin Scorsese, cu Leonardo di Caprio) au fost toate ilustrate cu teme din celebra simfonie, utilizata de altfel si in numeroase spectacole de balet, piese de teatru etc. Vineri, 28 martie, veti avea ocazia de a asculta asadar “Patetica” lui Ceaikovski in interpretatea Orchestrei Nationale Radio, sub bagheta dirijorului de origine romana Cristian Macelaru, in prezent dirijor asociat al Filarmonicii din Philadelphia. Cu o activitate artistica in plina ascensiune, derulata mai ales in SUA si Canada, Cristian Macelaru si-a inceput cariera alaturi de “Philadelphia Orchestra”. In stagiunea 2010-2011 a fost numit dirijor asistent al aceleiasi orchestre, fiind distins cu “Sir Georg Solti Emerging Conductor Award” pentru merite deosebite. Avand si formatie de violonist, Cristian Macelaru a fost concertmaestru al Orchestrei Simfonice din Miami, debutand la “Carnegie Hall” cu aceeasi orchestra. A fost invitat sa dirijeze Orchestra Simfonica din Chicago pentru a-l inlocui pe Pierre Boulez. Cristian Macelaru colaboreaza in mod curent cu “Orchestra Métropolitain” din Montréal, orchestrele simfonice din Washington, Seattle, Toronto, Baltimore. Programul serii va include inca o lucrare a lui Ceaikovski – “Furtuna”, poem simfonic inspirat de piesa lui Shakespeare. In memoria compozitorului german Richard Strauss, de la a carui nastere se aniverseaza 150 de ani, va veti bucura si de suita “Ultimele patru lieduri”, interpretata cu participarea apreciatei soprane Irina Iordachescu. Soprana a Operei Nationale Bucuresti, cu un palmares extrem de variat de roluri titulare in repertoriul liric, pe scene din tara si din strainatate, Irina Iordachescu a fost distinsa cu numeroase premii ca "G.B. Viotti" - Italia - premiul "Cesare Bardelli"; "Silvia Geszty" – Spania, premiul III; "Maria Callas" - Grecia – premiul III; "Vincenzo Bellini" - Italia – locul II; "IVC s’Hertogenbosch" - Olanda – premiul III si Premiul Publicului. A cantat pe importante scene europene si a fost invitata in festivaluri: “Musical Festival of Ravenna” (debutul international, la Teatrul "Dante Alighieri" din Ravenna) - in 2001, in acelasi an a cantat in doua concerte vocal- simfonice pe scena Teatrului “Scala” din Milano, sub bagheta marelui dirijor Riccardo Muti, in 2007 a revenit pe scena “Scalei” in "Teneke", opera de Fabio Vacchi, a interpretat rolul Gilda din „Rigoletto”, pe scena Festivalului de opera din Sankt Margarethen –Austria (2009). Un moment foarte important in cariera sa a fost reprezentat si de invitatia de a interpreta rolului Musetta din „La Bohème”, in regia lui David McVicar, la Festivalul liric de la Glyndebourne – Marea Britanie. Concertul este prezentat cu sprijinul Operei Nationale Bucuresti. 21 de ani in care “jmEvents” a oferit publicului larg un festival care se remarca prin muzica live, profesionalism si eleganta. Din anul 2005,