VOCILE MEMORIEI ANTOLOGIE DE CONFERINæE DIN ARHIVA SOCIETÅæII ROMÂNE DE RADIODIFUZIUNE VOLUMUL I, 1931-1935 1 2 COLECæIA TEZAUR Seria Miscellanea VOCILE MEMORIEI Antologie de conferinÆe din Arhiva SocietåÆii Române de Radiodifuziune volumul I, 1931-1935 PrefaÆå de EUGEN SIMION Preçedinte al Academiei Române Societatea Românå de Radiodifuziune Departamentul Secretariat General DirecÆia Patrimoniu Bucureçti, 1999 3 Coperta colecÆiei: VASILE SOCOLIUC © 1999 Editura Casa Radio Str. General Berthelot nr. 60-64 RO-70747, Bucureçti Tel. 40-1-223 28 12, Fax 40-1-222 92 84 Editor: SEBASTIAN SÂRCÅ ISBN 973-98662-9-8 4 CUPRINS PrefaÆå de EUGEN SIMION..........................................................................7 Notå asupra ediÆiei............................................................................................ I. CONFESIUNI, PORTRETE, AMINTIRI T. TEODORESCU-BRANIÇTE, ActualitåÆi [Moartea ziaristului Ion Teodorescu] ..................................................15 VASILE VOICULESCU, [Despre scriitorul Urmuz].................................21 MONY LITTMAN, Un român, poet în FranÆa...........................................25 G. MEISSNER, Amintiri de la Junimea ....................................................32 GR. TÅUÇAN, În casele câtorva oameni mari ..........................................40 C.D. ANGHEL, Fratele meu, poetul D. Anghel.........................................49 ION MINULESCU, Amintiri despre Dimitrie Anghel .............................59 A. OBEDENARU, Beråria Caragiale.........................................................68 Fialkowski ..............................................................................................75 Impresiuni din timpul råzboiului de la 1877–1879, partea I.............81 Amintiri de la 1877, partea a II-a ........................................................87 Amintiri de la 1877, partea a III-a.......................................................93 Personagiile cafenelei Capça.................................................................99 MIHAIL SORBUL, Mihail Såulescu.........................................................106 Ceva despre mine.................................................................................113 C. TÅZLÅUANU, Ilarie Chendi................................................................118 OCTAVIAN GOGA, Amintiri despre Aurel Vlaicu .................................124 GH. ADAMESCU, Profesorul Anghel Demetriescu................................133 CINCINAT PAVELESCU, Amintiri literare ............................................139 N. PETRAÇCU, Amintiri despre Alecsandri ...........................................146 Dridri ....................................................................................................156 Mårgårita .............................................................................................166 Duiliu Zamfirescu................................................................................178 Cu Duiliu Zamfirescu la Roma ..........................................................187 Cu Duiliu Zamfirescu pe lacul Como ................................................197 SAÇA PANÅ, ViaÆa dupå moarte a lui Urmuz ........................................208 G. CIPRIAN, Vasile Leonescu...................................................................213 DINU BRÅTIANU, Eugeniu Carada........................................................216 GH. MARINESCU, Profesor dr. N. Kalinderu, cu prilejul unei sute de ani de la naçterea sa ....................................220 5 II. BIOGRAFII, MEDALIOANE ALEXANDRU MARCU, Logofåtul Dinicu Golescu, cålåtor în Italia ...229 N. CARTOJAN, Ion Neculce .....................................................................238 HENRI H. STAHL, Mahatma Gandhi.....................................................244 RADU GYR, Ion Neculce...........................................................................251 TRAIAN MATEESCU, Copii celebri........................................................259 AL. HODOÇ, Ilarie Chendi .......................................................................264 AL. TZIGARA-SAMURCAÇ, Regele Carol I ...........................................270 MIHAIL SADOVEANU, Al.I. Cuza..........................................................278 PETRE PANDREA, Simeon BårnuÆiu......................................................283 C. BACALBAÇA, Nicolae Filipescu ..........................................................289 GH. MARINESCU, Copilåria çi studiile lui Vintilå Bråtianu................294 Indice de nume............................................................................................299 Bibliografia radiofonicå a autorilor antologaÆi (1931–1935) ...................307 6 PrefaÆå Societatea Românå de Radiodifuziune are excelenta idee de a strânge într-o serie de volume conferinÆele Æinute de-a lungul timpului de oamenii de culturå çi oamenii politici în faÆa microfonului. Volumul de faÆå adunå mårturisirile çi portretele din perioada 1931–1935. Sunt câteva nume cunoscute (Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Minulescu, Sadoveanu) çi interesul cititorului merge, negreçit, spre aceçti scriitori. Nu trebuie, totuçi, ignorate confesiunile altora, jurnaliçti çi memorialiçti, mai puÆini celebri. Ei dau, uneori, amånunte picante din mica istorie a vieÆii culturale çi politice. A. Obedenaru aduce, de pildå, informaÆii despre lumea teatralå çi lumea boemei bucureçtene din timpul råzboiului de independenÆå çi reconstituie, într-o spumoaså conferinÆå, istoria Capçei, cu personajele çi întâmplårile ei amuzante. Nu este uitat, se înÆelege, I.L. Caragiale în aceastå micå istorie a Bucureçtiului cultural. Proprietar al unei berårii, el oferå seara târziu çvarÆuri amicilor çi-l tachineazå pe Gherea, care Æine discursuri inoportune în timpul acestor petreceri bahice. Dramaturgul ironizeazå çi un alt amic, Duiliu Zamfirescu, în legåturå cu artista Montalba care tocmai cucerise inimile bucureçtenilor. Întâmplåri vesele, vorbe de duh, istorie måruntå. Toate s-ar pierde în neant de n-ar fi aceçti memorialiçti, mari çi mici, care så le salveze printr-un discurs nostalgic çi colorat, înÆesat de anecdote. Ei nu laså timpul så moarå çi împiedicå istoria nescriså så se risipeascå în insignifianÆa ei. Citindu-i, observi cå Bucureçtiul era, la sfârçitul secolului trecut çi începutul secolului nostru, un oraç petrecåreÆ çi un oraç cultural în plinå efervescenÆå. Literatura se împåca bine cu comerÆul (dovadå: I.L. Caragiale çi Gherea), scriitorii moldo-valahi se iubeau çi se detestau, ca çi azi, nimeni – întocmai ca çi acum – nu putea tråi din ceea ce scrie, boema era în floare, iar cafenelele deveniserå încå de atunci locuri de muncå pentru poeÆi çi jurnaliçti. Sunt çi lucruri care intereseazå într-un mod mai direct istoria literarå. Vasile Voiculescu reconstituie biografia colegului såu de liceu, Miticå Buzåu, nu altul decât viitorul scriitor Urmuz, un precursor al suprarealismului. InformaÆiile sunt de primå mânå çi portretul fåcut de 7 poet este admirabil. Miticå este un båiat negricios çi firav, zeflemitor, „dråcos pânå la geniu“, pus mereu pe farse. Fiul unui medic cult, Urmuz era un strålucit muzician – zice Voiculescu – admira pe Beethoven çi se interesa de metafizicå. Temele lui predilecte de discuÆie sunt Dumnezeu, lumea çi sufletul. Îi place, de asemenea, så picteze, iar mai târziu, în clasele superioare de liceu, îçi uimeçte colegii prin scrierile lui ciudate, burleçti, condensate çi reci. Cuvântul din urmå revine des în comunicarea lui Vasile Voiculescu çi el sugereazå ceea ce comentatorii au numit absurdul calculat din textele urmuziene. Voiculescu vorbeçte de o artå „în înÆelesul expresionist al cuvântului“. Mai potrivit este, în cazul Urmuz, termenul de suprarealism incipient asociat cu tradiÆia de båçcålie balcanicå, adicå: umor gros, grotesc, excesiv, bine articulat formal, de unde impresia de råcealå çi concentrare. Aflåm cå Miticå Buzåu a înfiinÆat, în liceu, societatea „Cap de raÆå“ (de aici vine numele piesei lui Ciprian, Cap de råÆoi?) care, între altele, cultiva un mod solemn de a curta fetele çi a le zåpåci vorbindu-le, de pildå, nu de dragoste, ci de Platon. Alt stil de manifestare a societåÆii este acela al „interesului“ sau a-i face interesul cuiva. Ce vrea så zicå aceastå nåzbâtie de colegieni? Înseamnå cå un membru al societåÆii „Cap de raÆå“ se apropie de cineva, trecåtor oarecare, çi-i cere voie „så-i facå interesul“, adicå så-i frece de douå-trei ori ceafa cu braÆul drept çi, apoi, så-l påråseascå låsându-l perplex... Voiculescu crede cå neliniçtitul Urmuz – care, cum se çtie, s-a sinucis – a dus cu el în mormânt „o mare tainå çi un mare talent necunoscut“. Talentul a fost, totuçi, descoperit dupå ce Arghezi i-a publicat puÆinele çi bizarele texte în „Cugetul românesc“, taina a råmas, adevårat, necunoscutå. Consolarea noastrå este cå taina intrå în definiÆia destinului çi Urmuz va continua så tråiascå în literatura românå însoÆit totdeauna de ea... De reÆinut definiÆia datå de poetul Vasile Voiculescu prozei lui Urmuz: „proza lui zgârie, înÆeapå, loveçte raÆiunea, bunul simÆ, logica, fiindcå Æinteçte çi aç putea zic nici mai sus, dar nici alåturi de ele, çi dincolo, stråpungându-le“. Asemenea evocåri plac, totdeauna, pentru cå reproduc chipurile a douå personalitåÆi care se privesc çi se confruntå. Ne intereseazå, desigur, ceea ce mårturiseçte un mare poet religios (Vasile Voiculescu) despre ciudatul çi neliniçtitul Urmuz, dar ne intereseazå, în acelaçi timp, ce gândeçte çi cum gândeçte mårturisitorul..