ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ BACĂU 1921 – 1965 PREFAŢĂ Preluarea fondului Administraţia Financiară a judeţului Bacău în depozitele D.J.A.N. Bacău a avut loc în anul 1978, de la Consiliul popular al judeţului Bacău. Fondul este constituit din dosare şi registre în număr de 13.113 u.a. potrivit Fişei situaţia fondului. Cele mai multe unităţi arhivistice sunt dosare nominale de plată a impozitului pentru comerţ, profesii şi meserii, clădiri, teren, succesiuni, etc., care nu erau ordonate după tipul de impunere şi pe localităţi. O altă categorie de dosare sunt state de plată, în copii, care de asemenea nu erau ordonate alfabetic. În anul 1979 Consiliul popular al municipiului Bacău predă un număr de 1899 dosare nominale de plată a impozitului, acestea sunt luate în evidenţă ca fond, sub numele de Circa Financiară Bacău. În anul următor sunt preluate, de la Primăria oraşului Moineşti, registre de înregistrare a impozitului pentru firme şi persoane şi câteva dosare cu corespondenţă care sunt luate în evidenţă ca fond sub numele de Circumscripţia Financiară Tg. Ocna(30 u. a.). În anul 1985 este constituit un nou fond, Percepţia Agăş, format din 22 u.a., desprinse din fondul Primăria com. Agăş . După 1989, fiind nevoiţi să folosim inventarele acestor fonduri la rezolvarea cererilor cetăţenilor care revendicau diferite proprietăţi, am constatat că regăsirea unui nume de persoană sau firmă era o adevărată aventură. Aşa după cum arătam mai sus, dosarele nu erau ordonate după categorii de impunere şi nici după localităţi. Dar cea mai gravă neregulă constatată a fost aceea a numeroaselor greşeli de dactilografiere a numelor. Vom reda doar câteva exemple de nume aşa cum apar trecute în inventar şi care este numele real din documente: Bogolvic - Bugaevici, Neisher -Veisler, Călin Moise - Cohn Moise, Roşu Ioan - Rusu Ioan, Cobani - Călin, Ignat - Dingot,etc. La dosarele nominale de plată a impozitului pentru clădiri în loc să fie trecut proprietarul era trecut chiriaşul. Am constatat ce conţineau alte dosare nominale de plată a impozitului abia când întreg fondul a fost reordonat şi inventariat. Astfel, în loc de Comunitatea Israelită în inventarul de preluare era trecut Cosu Isrăchiţă, în loc de impunerea imobilului Societăţii Clotilda General Averescu era trecut Mişu Blum cu impunere pentru comerţ. Sunt doar câteva exemple de greşeli din cele mai frecvente şi trebuie să menţionăm că aproximativ 50% din dosarele nominale de impunere au avut aceleaşi probleme. S-a ajuns astfel la necesitatea introducerii în lucru a acestui inventar în anul 2001.În primul rând trebuia să stabilim dacă avem de-a face cu patru fonduri: Administraţia Financiară a judeţului Bacău, Circumscripţia Financiară Tg. Ocna, Circa Financiară Bacău şi Percepţia Agăş, sau cele patru erau părţi ale aceluiaşi fond numit Administraţia Financiară Arhivelea jud. Bacău. Pentru Nationalea putea face o fondare şi o inventariereale Romanieicorectă, respectând prevederile art. 10, 11 şi 17 din Normele Tehnice1 am fost nevoiţi să cercetăm legislaţia privind organizarea financiară a României. Astfel potrivit Legii pentru Organizarea Administraţiunii FinanţelorSJAN Statului din Bacau 6 Martie 18972, constatarea, urmărirea şi perceperea impozitelor se efectua de către serviciul exterior general al finanţelor, condus de un administrator. Legea a fost modificată în 19063 în sensul că Administraţia Finanţelor Statului era formată din : I 1 Arhivele Naţionale ale României, Norme Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale aprobate de Directorul general prin Ordinul nr. 227 din 18 Iunie 1996. 2Monitorul Oficial, nr. 269 din 1897, p. 9291-9300. 3 Idem, nr. 12 din 16 Aprilie 1906, p. 408-416 1 Administraţia centrală şi II Administraţia exterioară. Administraţia exterioară se ocupa, prin administraţiile din fiecare judeţ cu constatarea, urmărirea şi perceperea impozitelor, taxelor şi a celorlalte venituri ale statului. Teritoriul fiecărei administraţii financiare era împărţit în circumscripţii fiscale care cuprindeau o anumită zonă. Adunarea veniturilor era încredinţată unor agenţi de percepere prevăzuţi de legile de constatare şi percepere. Administraţiile financiare sunt reorganizate prin Legea pentru organizarea Ministerului Finanţelor din 23 Mai 19281. Potrivit acestei legi administraţiile financiare vor funcţiona câte una în fiecare judeţ şi vor fi împărţite în Administraţia financiară centrală şi Serviciile exterioare. Administraţia financiară centrală era formată din: Serviciul constatării impozitelor, al impunerilor şi controlului, Serviciul contabilităţii, Serviciul casieriei, Serviciul administrativ şi Serviciul depozitelor Regiei Monopolului Statului. Serviciile exterioare vor fi: Serviciul de constatare şi control şi Serviciul de urmărire şi percepere. Serviciul de urmărire şi percepere deşi independent de cel de constatare şi control era, în limitele regulamentului, sub controlul celui dintâi. Având în vedere legislaţia privind organizarea financiară şi prevederile articolului 10 din Normele Tehnice privind criteriul de delimitare (constituire) a unor fonduri, am considerat că există un singur fond care va purta numele :Administraţia Financiară a judeţului Bacău. Potrivit acestei constatări se impunea anularea fondurilor: Circa financiară Bacău, Circumscripţia financiară Tg. Ocna şi Percepţia Agăş şi integrarea u.a. în fondul care urma să poarte numele Administraţia Financiară a judeţului Bacău. Pasul următor consta în stabilirea modului de ordonare a dosarelor şi registrelor, respectând, aşa după cum arătam mai sus, prevederile art. 17 din Normele Tehnice. Din cercetarea documentelor păstrate rezulta că Administraţia Financiară a judeţului Bacău era formată din 8 Circumscripţii care aveau la rândul lor două servicii, unul de constatare şi unul de percepere. În anul 19372 situaţia se prezenta astfel: Circumscripţia I Bacău, Circumscripţia II Bacău, Circumscripţia III Moineşti cu Agenţiile Lucăceşti, Bucşeşti şi Băseşti, Circumscripţia IV Tg. Ocna cu Agenţiile Agăş şi Dărmăneşti, Circumscripţia V Oneşti cu Agenţiile Căiuţi, Oituz şi Bârsăneşti, Circumscripţia VI Mărgineni cu Agenţiile Racova, Scorţeni şi Valea Rea, Circumscripţia VII Domniţa Maria cu Agenţiile Săuceşti, Letea-Veche, Răcăciuni şi Traian, Circumscripţia VIII Parincea cu Agenţiile Horgeşti şi Gloduri. Cu puţine modificări, această împărţire se menţine şi în deceniul următor, astfel numărul circumscripţiilor rămâne acelaşi, dar Circumscripţia nr.VI îşi mută sediul la Valea Rea, iar unele agenţii se mută de la o circumscripţie la alta. Dacă instituţia ar fi păstrat documente de la toate serviciile am fi putut să le ordonăm alegând criteriul structural – cronologic dar, aşa după cum spuneam încă de la început, categoria de dosare care constituie majoritatea fondului sunt cele nominale de plată a impozitului pentru comerţ, clădiri, profesii şi meserii, succesiuni, taxe militare, etc., aparţinând Circumscripţiilor din Bacău şi celei cu sediul în com. Domniţa Maria. Inventarul oricărui fond trebuie să prezinte două „valenţe inseparabile”3, evidenţa cantitativă şi conţinutul unităţii arhivistice. De asemenea o întrebare care frământă arhivistul care Arhiveleîntocmeşte un inventar Nationale arhivistic este : pentru cine alerealizăm inventarul,Romaniei pentru cercetător sau pentru noi cei din sistem?.Considerăm că trebuie găsită calea de mijloc astfel ca ambele părţi să fie mulţumite. Având în vedere cele menţionate cât şi faptul că nu puteam ordona documenteleSJAN respectând Bacau schema de organizare a instituţiei, din motive obiective s-a optat pentru ordonarea cronologică pe probleme, deoarece caracterul în primul rând practic al informaţiilor din aceste dosare impunea regăsirea lor cu uşurinţă. Dat fiind numărul foarte 1 Idem, nr. 111 din 23 Mai 1928, p. 2 D.J.A.N. Bacău, Fond Administraţia Financiară a Jud. Bacău, d. 1/1937 3 Liviu Boar, Inventarul Arhivistic, instrument de bază pentru evidenţa documentelor, între deziderat şi realitate, în Revista Arhivelor Nr. 1-2 /2004, p. 170-174 2 mare de dosare, fondul a fost lucrat pe parcursul a doi ani. Într-o primă fază s-au ordonat dosarele şi registrele pe ani şi au fost separate toate dosarele cu state de plată. Acestea urmau să fie inventariate la sfârşitul fondului, unul din motive fiind acela al stării de conservare. Cele mai multe erau foarte degradate şi ar fi pus în pericol degradarea tuturor u.a dacă ar fi fost inventariate la sfârşitul fiecărui an. Odată încheiată operaţiunea de ordonare pe ani s-a căutat o modalitate de ordonare a dosarelor în cadrul fiecărui an astfel încât aceasta să fie respectată la fiecare an. S-au ordonat dosarele cu corespondenţă, iar după acestea dosarele nominale de impunere respectând mereu următoarea ordine: comerţ, profesii şi meserii, clădiri, echivalent, succesiuni etc., la sfârşitul fiecărui an s-au ordonat registrele de impunere sau orice alt tip de registru. Fiecare tip de impunere a fost ordonată alfabetic pe localităţi, totdeauna începând cu oraşul Bacău şi apoi celelalte localităţi alfabetic. În cadrul fiecărei localităţi dosarele sunt ordonate alfabetic după numele celui care era impus. Finalizând ordonarea, operaţiune care a necesitat mult timp şi multă atenţie, s-a trecut la fişarea tuturor u.a. Dosarele nominale au fost fişate trecându-se pe fişă numele celui impus, categoria de impunere, adresa imobilului pentru cele de clădiri, anii extremi ai impunerii, iar pe versoul fişei s-a trecut cota veche a dosarului .Una din problemele cele mai mari pe care le-a pus acest inventar a fost aceea a scrierii corecte
Details
-
File Typepdf
-
Upload Time-
-
Content LanguagesEnglish
-
Upload UserAnonymous/Not logged-in
-
File Pages263 Page
-
File Size-