REGISTRU ACTUAL 261 Dorin CIMPOEŞU Guvernarea socialistă (noiembrie 2019 – martie 2021) Guvernul minoritar Ion Chicu După căderea Guvernului Maia Sandu și dispariția alianței PSRM-Blocul ACUM, socialiștii au constituit în grabă un nou guvern, în frunte cu premierul Ion Chicu și care a cerut votul Parlamentului la 14 noiembrie 2019. D.C. – prof. dr. în istorie, Noul Guvern a primit votul de încredere din semnează zeci de articole și, între altele, volumele partea a 62 de deputați, cu unul mai puțin Restaurația comunistă decât la votarea moțiunii de cenzură, din 12 sovietică în Republica noiembrie, având și susținerea tacită a parla- Moldova (2008); Guvernarea mentarilor PDM. de centru-dreapta în Basarabia (Republica De menționat că deputații Blocului Moldova) 1988-1989 (2009); ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Republica Moldova între România și Rusia (Premiul Năstase, trecuți în opoziție, au părăsit sala Salonului Internațional Parlamentului, înainte de vot, iar cei ai de Carte, Chişinău, ediţia Partidului Șor s-au abținut. a XIX-a, 2010); Regimul post-totalitar din Republica În componența Executivului intrau, în cea Moldova (2012); Basarabia mai mare parte, foști consilieri ai președintelui la un secol de la marea Unire Igor Dodon, iar unii dintre ei, între care și pre- (2018) etc. Unicul specialist mierul Ion Chicu, făcuseră parte din vechea în istoria politică recentă a Basarabiei. guvernare, a PDM. Cabinetul Chicu era format din 10 membri, exclusiv premierul, după cum urmează: Sergiu Pușcuța, vicepremier și ministru al finanțelor; 262 ROMÂNĂ Alexandru Flenchea, vicepremier pentru reintegrare; Anatol Usatîi, ministru al economiei și infrastructurii; Pavel Voicu, ministru al afacerilor interne; Fadei Nagacevschi, ministrul al justiției; Aureliu Ciocoi, ministru al afacerilor externe și integrării europene; Victor Gaiciuc, ministru al apărării; Corneliu Popovici, ministru al educației, culturii și cercetării; Viorica Dumbrăveanu, ministru al sănătății, muncii și protecției soci- ale; Ion Perju, ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului. Cu ocazia învestirii, Ion Chicu a precizat că noul guvern este unul mi- noritar, de tranziție: „Considerând statutul de guvern minoritar, in- stituit în scopul redresării situației precare în majoritatea domeniilor vieții social-economice din Republica Moldova, orizontul de timp se limitează la perioada de până la alegerile prezidențiale din toamna anu- lui 2020”1. Negocieri între PSRM și PDM pentru formarea unei coaliții majoritare La nici trei luni de la instalarea Guvernului minoritar Ion Chicu, socialiștii și democrații au început demersurile privind oficializarea colaborării parlamentare tacite și transformarea acesteia într-o alianță politică de guvernare. Astfel, la 5 martie 2020, a avut loc prima rundă de negocieri între deputații socialiști și democrați vizând crearea unei coaliții majorita- re. Potrivit acestora, la baza discuțiilor a stat acordul semnat, anterior, între PSRM și Blocul ACUM, inclusiv preluarea de către democrați a unor domenii de guvernare, precum externele și economia. Deputatul socialist, Vlad Batrîncea, declara: „Nu s-a discutat despre partajări, doar subiecte ce ar putea sta la baza negocierilor. Am vor- bit despre acordul PSRM-ACUM. E consistent și reflectă practic toa- te necesitățile de moment ale Republicii Moldova. Dacă acordul va fi semnat, va conține toate prevederile semnate de blocul ACUM, așa că nu vedem nicio problemă dacă ACUM va susține acordul”2. REGISTRU ACTUAL 263 La rândul său, democratul Dumitru Diacov preciza: „Putem să ne asumăm niște responsabilități pentru a realiza acest proiect pentru Republica Moldova”3. Hotărârea celor două partide de a declanșa negocieri privind consti- tuirea unei majorități parlamentare a fost salutată de președintele Igor Dodon. La 11 martie 2020, au continuat tratativele între grupurile de lucru din partea PSRM și PDM, la Parlament, de data aceasta fiind abordate ca- pitolele de politică internă, îndeosebi măsurile necesare îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, precum și de politică externă, respectiv relații echilibrate, multivectoriale, și continuarea îndeplinirii prevederilor din Acordul de Asociere RM-UE4. Negocierile dintre cele două formațiuni politice s-au încheiat, practic, pe 13 martie 2020, doar după o săptămână de discuții și tratative, de- oarece între acestea exista deja o formă de colaborare parlamentară, încă de la instalarea Guvernului Chicu, în luna noiembrie 2019. Constituirea coaliției Platforma Social-Democrată pentru Moldova (PSDM) Pe data de 16 martie 2020, a fost semnat de către liderii PSRM și PDM, precum și de toți parlamentarii celor două partide constitutive, Acordul privind formarea Coaliției „Platforma Social-Democrată pentru Moldova”. Cu această ocazie, președintele PDM, Pavel Filip, declara următoarele: „Este un moment în care statul are nevoie de forțe noi, forțe proaspete, care să ajute la această luptă pe care o ducem cu toții împotriva acestei pandemii. PDM a ales să-și asume anumite domenii de responsabilita- te anume în acest moment, pentru că are profesioniști, o echipă bună și pentru că împreună vom face față acestei situații mai ușor. Rolul Partidului Democrat în acest guvern este unul clar: asigurarea im- plementării Acordului de Asociere, apropierea de Uniunea Europeană, menținerea integrității teritoriale, securitatea energetică, continuarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, menținerea relațiilor bune cu vecinii România și Ucraina. Și eu vă asigur că ne vom ține de cuvânt”5. 264 ROMÂNĂ Potrivit prevederilor sale, Acordul s-a încheiat „…în scopul creării unei majorități parlamentare stabile, susținerii și realizării programu- lui social-economic al Guvernului Republicii Moldova, în interesul cetățenilor țării”6. Acesta stabilea o serie de priorități, care vizau, între altele, reforma justiției și combaterea corupției, iar în materie de politică externă și se- curitate „promovarea și implementarea unei politici externe echilibrate, prin implementarea tuturor acordurilor, parteneriatelor și angajamente- lor asumate de Republica Moldova, atât în Est, cât și în Vest, inclusiv prin Acordul de Asociere cu UE, prin statutul de membru al CSI”7. Structura Guvernului era menținută, cele 10 portofolii fiind împărțite, în mod egal, între partenerii de coaliție, astfel: PSRM • Ministerul Finanțelor, prim viceprim-ministru; • Ministerul Justiției; • Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; • Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; • Ministerul Afacerilor Interne. PDM • Viceprim-ministru pentru Reintegrare; • Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene; • Ministerul Economiei și Infrastructurii; • Ministerul Educației, Culturii și Cercetării; • Ministerul Apărării. În vederea asigurării unei bune conlucrări între cele două partide se înființa Consiliul Coaliției, format din câte trei reprezentanți ai fiecărei părți – în persoana președintelui partidului, liderului fracțiunii parla- mentare și a secretarului general al formațiunii respective8. Fragilizarea coaliției majoritare Divergențele de opinie din cadrul PDM au determinat declanșarea unui proces de destrămare a acestui partid, prin părăsirea lui de către mai mulți deputați. REGISTRU ACTUAL 265 Primul pas în acest sens a fost făcut, la 8 mai 2020, când un grup de pa- tru parlamentari, respectiv Oleg Sîrbu, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Elena Bacalu, a părăsit facțiunea parlamentară, anunțând, totodată, și demisia din partid. Cu acest prilej, Elena Bacalu arăta următoarele: „Am citi și mesajele de «adio» ale unor colegi, m-am regăsit în ele și am conștientizat că vreau și eu sa trăiesc aceleași sentimente de independență și libertate în luarea deciziilor, precum și să fiu auzită, iar prin vocea mea sa fie auziți cetățenii care m-au votat pentru a le reprezenta interesele în Legislativ. Am văzut și reacția altor colegi, una «necomentabilă». O nouă lecție neînsușită! Astfel, declar că începând cu ziua de astăzi părăsesc majoritatea parlamentară, fracțiunea și Partidul Democrat din Moldova!”9. Cei patru deputați democrați au aderat la grupul parlamentar Pro Moldova și, implicit, la platforma de unitate și solidaritate a acestuia. După migrarea acestora, PDM a rămas cu doar 17 deputați, iar majori- tatea parlamentară și-a redus numărul de mandate la 54. Profitând de slăbirea numerică a coaliției de guvernământ, liderul gru- pului Pro Moldova, fostul spicher Andrian Candu, a adresat, în aceeași zi, un apel celorlalte partide parlamentare, cerând formarea unui „bloc antiguvernamental” pentru a „debarca” actuala guvernare, deoarece „guvernul Chicu a eșuat în gestionarea crizei din sănătate”, „a deraiat de la cursul european al țării” și „trebuie să plece”10. La apelul Pro Moldova a răspuns doar grupul parlamentar al Partidului Șor, celelalte respingându-l sau considerându-l „un atac fără precedent în adresa PD”, cum l-a catalogat Pavel Filip, liderul democrat11. Însuși președintele Igor Dodon, anticipând destrămarea majorității parlamentare, a invitat liderii PAS, ai Platformei DA și ai PDM să se așeze la masa de negocieri, pentru evitarea unei posibile crize poli- tice. Aceștia au respins invitația lui Igor Dodon, invocând diverse motive. Astfel, Maia Sandu, președintele PAS, a subliniat că: ,,Vom participa la demiterea Guvernului atunci când vom avea certitudinea că exis- tă voturi pentru un Guvern proeuropean format din oameni onești, 266 ROMÂNĂ profesioniști, care să aibă sprijin politic pentru acțiunile ce urmează să le întreprindă în interesele cetățenilor”12.