ANGHEL DEMETRIESCU OPERE r. 'ioL.t' '74_, tfl' t 'Afili FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA ,,REGE LE CAROL II" . p. OPERE S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE HARTIE VIDALONVARGATA, TREIZECI $I CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMER', NUMEROTATE DELA 1 LA 35 ANGHEL DEMETRIESCU OPERE ED1TIE INGRIJITA de OVIDIU PAPADIMA Cu4plane afarit din text BUCURE$T 1 FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL H s. 39, Bulevardul Lasear Catargi, 39 1 9 3 7 di, , e e . - , eA 7CCU , ANGHEL DEMETRIESCU Un uitat, In adevar. Nestiut azi de cei mai multi; confundat de foarte putini, ca nume, cu poetul Dimitrie Anghel; mai traind In amintirea unora prin cele cateva masive calitai,dar mai mult prin partea de violenta, exagerata, judecata a studiului sau despre Mihai Eminescu Anghel Demetriescu isi continua astfel un destin singular, casiIn viata. E astazi un uitat, dupa cum nici odinioara nu era un nume care sa sta'rneasca multimile. Soarta sa i-a tors astfel si dupa moarte acelasi fir, doar din ce in ce mai subtire, mai pierdut, care ii petrecuse usor §i clipele vietii. N'a fost una din acele specifice ¢i dese cazuri de amnezie brusca a multimilor, care vin strivitoare, nemiloase, ca o ciudata judecata etica a timpului, pe urma unor cariere orbitoare prin sgomote si straluciri goale. Anghel Demetriescu n'a fost un ravnitor ambi%ios, ros de nerabdare, al inaltarilor cu orice pret, asta era tot ce detesta el mai mult. N'a fost nici unul din acei norocosi acoperi%i de capriciile succesului, aproape fara 'fort, ca un Bolintineanupe care el it pretuia cu o atat de desueta, de sfioasa dragoste ca apoi sa treaca tot atat de repede In zarea de fum a uitarii. Anghel Demetriescu a fostInviata sa un om carea obtinut aproape toata recunoasterea dreapta pentru ceea ce arata el ca era, ca personalitate, si pentru ceea ce, putin, el crease. Paradoxul lui este insa tocmai de a fi ravnit prea putin, In aceasta creatie, feta de tot ceea ce putea el da. Activitatea sa de profesor erudit si sever ; activitatea sa de tihnit om politic, care In mijlocul tumultului pastra o ciudata si naiva liniste de spectator, care pretuia nesfarsit mai mult un discurs frumos decat rezul- tatul unor alegeri; activitatea sa de gazetar, unde aducea o mans de admirabile principiifiun temperament taios, muscator In stapanirea lui rece, dar si o lipsa de curaj, care nu-i ingaduia sa intre deschis in lupta, 6 OPERE semnand ;activitatea lui de luminat comentator al valorilor eterne ale artei toate au gasit acea Intelegere, de cerc restrans fireste, fiindca, aqa cum le-am vazut nici nu puteau nazui la altul, dar aceasta intelegere se ridica pan& la admiratie, pana la cult habotnic. Acest cult al acelora cari fi urmareau In scrisul lui rar, cari fl cuno§teau mai ales ca om, are un contur atat de statornic, atat de puternic, incat to uimeste astazi, in marturiile celor can au scris despre el odinioara, ale celor canazi igimai aduc aminte de el. Anghel Demetriescu a trait astfel aproape fericit trite° lume mica de admiratii fanatice, care data nu s'a ldrgit pana la glorie, s'a perpetuat insd, din ce in ce mai imputinata de moarte, ca un firav miracol, pan& astazi. Caragiale, marele §i apropiatul lui prieten, a sesizat aceasta situa %ie singulara,1i,cu tehnica sa de sugrumare a sentimentalismului, a conver- tit-o intr'o formula glumeata specified, numind casa lui Anghel Deme- triescu sinagogii, iar pe el marele rabin 1). Resuscitarea sa de astazi, e si ea intr'o masurd, pornita dintr'un indemn izvorit din aceste departate si fidele admiratii. Intru cat ea este dreapta cuvantul ultim de judecata 11 vor avea cetitorii. Noi insa credem ca e dreapta. Anghel Demetriescu n'a fost un rasfatat al glorieii e astazi un uitat. In primul rand fiindca a fost un clasic, in adevaratul qi atat de rarul, la noi, inteles al cuvantului, adica un iubitor §i slefuitor de largi perioade In scris, un om cu acel demodat dar necesar, mai ales in culturile tinere, respect at modelelor, §i acest fel de a fi n'a fost nicicand larg pretuit la noi, in acea pasiune frenetic& de inovatii a noastra din ultimul veac. A fost apoi un scriitor care n'a Mutat succese de polemics, nici de litera- tura ward, cigbacant&rit mult gandul si a socotit necesar sa-1 sprijine, sa-1 lumineze prin ale altora, adica cinstind partea cea mai bun& a era- digei,aceea care nu duce la pedanterie dari acest fel de a gandi iara§i nu e si mai ales n'a fost menit la noi entuziasmului multirailor. A fost in sfar§it un judecator de opere §i de oameni pe can formatia sa hotaritor clasicizanta, pe can cinstea lui sufleteasca aspra, 1-au indemnat totdeauna sa le priveasca sever, in totul, in lumina eticulni, sa puns un covar§itor accent pe etic in sentintele §i intelegerile sale ceea ce iarasi, in lumea noastra romaneasca de atat de putin temeinica indatinare In cultul mo- delelor clasice, nu era o condi %ie de succes larg. Din toate aceste calitati sau defecte ale sale, depinde de perspectiva din care sant privite personalitatea si opera lui s'au inchegat depline, unitare, masive. 1) N. Petra§cu, Anghel Demetriescu, p. 37. ANGHEL DEMETRIESCU 7 Asa au si ramas. Timpul, cu care nu se luptau nici atunci la inceput, caci in ucorul for anacronism aproape 11 ¢i ignorau, n'a prea avut ce sa Ae faca. Un scriitor de acuta actualitate n'a fost Demetriescu nici atunci cand a aparut, nici acum nand 11 reinviem. fost insa, in cea mai deplinai admirabila infatisare un fenomen irar,aproape unic la noi: un clasic, In stilul sau, in gandul sau, in toata ormatia si in toate atitudinile sale, pans la o eleganta statuara. Stapanit ci cald in acelaci timp ; aci indignandu-se, aci admirand, dar totdeauna ingrijit sa-si justifice serios §i complet atitudinile prin docu- ment, prin analogii, prin apropieri intre lumile cele mai departate ale inteligentei omenesti; migalind leganat in auz de frumusetea severs$i ordonata larg a perioadelor sale scriitorul Anghel Demetriescu a scris pagini al caror farmec, tot atat de usor desuet ca ci odinioara, se pa- streaza nealteratgiastazi, dar mai ales a rams un educator, in sensul mobil ci atat de putin priceput astazi, in arts, prin proiectarea permanents, entuziasta, in sufletul cetitorilor sai a lumii de vraja senina a frumusetilor pe care le iubea, be alegea cu pasiune, dupa temperamentul, gustul ci ore- dintele sale. Asa fiind, trebue sa recunoactem in el o apari%ie putin obisnuita la noi, isa-i dam cu toate greselile ei, cu toate deficientele ei caracteristice personalitatii sale un loc In cultura noastra, pe care it merits. Intre estetica §i critica lucid ordonatoare a lui Titu Maiorescusi critica socials a lui Dobrogeanu-Gherea, conceptia adanc clasicizanta dar In acelaci timp accesibila unor idei rationalizante ale timpului sau ca acele ale lui H. Taine, a lui Anghel Demetriescu ici are locul ei definit, ca o treapta definita ci ca o inchegare matura In acelaci timp. Evolutia criticei ci esteticei noastre in veacul trecut, aproape ca nu poate fi inteleasa deplin gi lamurit fara cunoasterea a ceea ce a sustinut i a ceea ce a lasat Anghel Demetriescu. In lumina tuturor acestor consideratii, cred ca scoaterea din uitare a scriitorului acesta care n'a avut prea multe sperante ci ambitii de a antra in posteritate e o fapta care, cu toata indrazneala ei, cu toate obiectiile ce i se pot aduce, isi gaseste justificarile. Ramane acum ca, inainte de a trece la infatisarea operei sale, sa in- cercam sa-i adancimgisa-i intelegem mai bine personalitatea. LINIILE VIETII Viata lui Anghel Demetriescu are aceleaci caracteristice ca ci opera. Adica nu arata sbuciume, rascruci, cotituri ci impliniri, statornioiri. Ea curge dela inceput Ora is sfarcit in aceear# albie, cu toate biruintele 8 OPERE si mai ales cu toate renuntarile sale. Simply, lineal% si clara, ea ii lamu reste deplin personalitatea identica de scriitor. Nascut, in 5 Octomvrie 1847 In Alexandria, intr'un ores nou, abia intemeiat de 12 ani, din oameni not 1),Anghel Demetriescu nu intl.& prea bine inarmat In lupta vietii. Taal sau se numea Dumitru Simiorr qi era un modest boiangiu. Numele de Demetriescu i s'a dat deci probabil la intrarea in scoala primary din Alexandria. Pronuntda usor pretentioas& a numelui Demetriescu poate sa fie de atunci, poate O. fie o initiativti, a lui de mai tarziu, ca un efort nu de a-si uita origina modest& cat dintr'o nostalgie de elegant& care ii era proprie. Astfel nu ii era pldcut aceasta o stim precis, nici numele sau de botez 2), datorit nasului sau, iarlisi an oarecare Anghel Dudea din Alexandria. Ceea ce 11 facea probabil $i sa, iscaleasca intotdeauna Ang. Demetriescu. Din numele mamei sale insa, Chrysanta Velleanu, din legaturile ei de rudenie, sora doctorului Velleanu, profesor la Facultatea de medicina, din Bucuresti 8), se intrevede hotarit o alts linie ereditara,mult mai lamuritoare pentru toate aptitudinile intelectuale, pentru eleganta Inna- scut& a siluetei morale a scriitorului. Marturii mai multe despre parintii lui nu avem. 0 case grea de copii noua, dintre cari Anghel era al treilea, nik putea, date fiind posibilitatile de castig ale tatalui, sa fie prea plina de fericire. Anghel Isiincepe viata deci muncind strans, aspru. Se aratrt Insa dela Inceput un elev stralucit, atat in scoala primary din Alexandria cat si In qcoala realci din acelasi ores, astfel numita pe atunci iar mai tarziu gimnaziul « Alexandru Ghica * 4).