autoturism editorial Rutier`, distinc]ie ce confirm` capacitatea de ini]iativ` DE CE MOR a ACR. DE CE MOR Posibilit`]ile de a proteja fiin]a uman` în plan eco- logic sunt îns` foarte largi, iar în ]ara noastr`, din p`- BUCURE{TENII cate, aceste preocup`ri se dovedesc pân` acum foar- BUCURE{TENII te timide. Chiar s` ne fie indiferent ce ]ar` vom l`sa urma[ilor no[tri? MAIMAI REPEDEREPEDE De mul]i ani sunt înc` destui posesori sau nu de autoturism, care mai cred c` principalul poluator al mediului pe Planeta noastr` ar fi automobilul. Nici Dispari]ia copacilor din Bucure[ti a devenit drama- pomeneal`! Ar fi de ajuns s` spunem c` o singur` tic`. O echip` de speciali[ti din Capital`, în urma unor nav` aerian` cu patru turboreactoare elimin`, în pri- studii a constatat c` media de via]` în Bucure[ti este mele zece minute de la decolare, tot atâtea noxe cât cu aproape opt ani mai mic` decât în restul ]`rii! o localitate cu 30.000 de locuitori. Zilnic, îns`, în at- Tot ei au anticipat c` dac` s-ar replanta aici 2 mi- mosfera Planetei zboar` aproape 10.000 de avioane. lioane de arbori, abia peste un deceniu bucure[tenii În calitatea sa de membru cu statut consultativ al s-ar putea a[tepta s` le creasc` speran]a de via]` cu ONU, Federa]ia Interna]ional` a Automobilului (FIA) a cinci ani! sus]inut, ba chiar a impulsionat eforturile marilor con- De-a dreptul criminal` este îns` realitatea c`, în structori auto de a proiecta motoare cu ardere intern` ultimii opt ani, din parcurile Capitalei, de pe spa]iile sau cu propulsie hibrid`, la care noxele au fost reduse verzi [i chiar de pe marginea str`zilor au fost t`ia]i drastic, mai ales în ultimul deceniu. Pe de alt` parte, peste 700.000 de arbori! Generalizând problemele atât guvernele american [i japonez, cât [i Comisia grave de poluare ale României, s` subliniem c` dac` European` pentru ]`rile din UE, au impus construc- în 1990, circa 26% din suprafa]a ]`rii era acoperit` de torilor auto standarde antipoluare foarte severe, astfel p`duri (fa]` de 7%, de exemplu, în Italia), în prezent încât automobilul nu mai este de mult primul „inamic desp`duririle - consecin]a t`ierilor masive - au redus public” al mediului înconjurator. Dar nici nu s-a trans- acest procent sub 20%. {i acest ritm al distrugerii format într- un „prieten”. De aceea, probabil, anul naturii continu` însp`imânt`tor. acesta, toate marile saloane auto de pân` acum au În România a crescut îns` halucinant consumul de adus în prim plan acele hybrid concept cars, ce sticle din plastic: într-un singur an, se arunc` 331.000 anticip` o radical` schimbare de optic`, cu consecin]e tone de pet-uri, cel pu]in jum`tate reg`sindu-se pe antipoluante spectaculoase chiar în viitorii 3-5 ani. marginea drumurilor, pe cursurile de ap`, la marginea Nici nu e de mirare, având în vedere c` în Amster- lacurilor bucure[tene sau în parc`ri! dam, de exemplu, a fost intezis` circula]ia automo- Automobil Clubul Român, ca organiza]ie importan- bilelor fabricate înainte de 1993, iar în Elve]ia, Ger- t` a Societ`]ii Civile, a propus declan[area unei ini]ia- mania, Fran]a [i Italia, în toate marile ora[e de interes tive publice de a se dota principalele parc`ri din turistic nu se va mai putea p`trunde cu automobilul Capital`, dar [i de pe drumurile na]ionale, cu co[uri decât dac` are lipit` pe parbriz rovineta verde pentru de gunoi [i recipien]i pentru colectarea acestor pet-uri, localitatea respectiv`! De asemenea, tot mai multe care se întind de-a lungul [oselelor precum bubele de ]`ri europene au introdus taxe de poluare nu numai râie. S` subliniem c`, în urm` cu doi ani, Comisia pentru automobilele second hand, ci [i pentru cele European` a acordat Asocia]iei automobili[tilor din noi, criteriul fiind acela[i: nivelul de poluare! România primul Premiu de Excelen]` în Securitatea D . D . R U J A N DIRECTOR: Publica]ie editat` de Autoturism D.D. RUJAN REDAC}IA: Anull XLI - Nr.. 3 (482) dr. Ilie GABRA Adresa redac]iei: ing. Alin DROSU {os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2, ec. Georgiana MOGA O.P. 10 Bucure[ti CP 103 ec. Lucia GHINJA Telefon/Fax: 021.252.79.23 ing. Alex. VASILE AUTOMOBIL Website: www.acr.ro ing. Florin JUMUGA, Tipar: Grupul de pres` av. Carmen FÂNARU CLUBUL ROMÂN [i tipografie: „ROMPRINT“ - fondat \n anul 1904 - ISSN 1221 - 852 {erban CIURTIN Membru al Federa]iei Interna]ionale Rodica ZECLER Revista Autoturism are 54.000 de cititori pe edi]ie a Automobilului (FIA) [i al Alian]ei Interna]ionale Pentru membrii ACR, ART DIRECTOR: de Turism (AIT) revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu Florin ZAGONEANU www.acr.ro 3 actualitatea auto de milioane de gospod`rii din Europa si de pe celelalte De ce a luat drumul continente. Automobil Clubul Român consider` c`, prin anularea Ungariei Bucharest City acestui important eveniment sportiv se pierd nu numai ocazia de a promova imaginea ]`rii noastre [i în special a Bucure[tiului peste hotare (s` nu uit`m c` trei zile au fost Challenge 2009 ? prezen]i în Capital` câteva zeci de ziari[ti din întreaga lume!), Automobil Clubul Român, a anun]at înc` din luna iunie dar [i circa 10-12 milioane de euro proveni]i din servicii fanii automobilismului sportiv c` s-a v`zut obligat s` cear` hoteliere, de transport, taxe, impozite, etc. aferente acestui anularea din Calendarul Sportiv Interna]ional al FIA pe anul în moment sportive de vârf. curs a etapei Campionatului Mondial FIA GT 2009 care urma În condi]iile în care multe ora[e europene de renume s` se desf`[oare în perioada 7-9 august la Bucure[ti. depun eforturi pentru ob]inerea dreptului de a g`zdui o Compania Bucharest Ring, promotorul evenimentului competi]ie auto stradal` de nivelul celor din Campionatele sportiv Bucharest City Challenge 2009, a solicitat anularea FIA, consider`m c` Bucure[tiul, care a avut o astfel de ocazie, competi]iei de la Bucure[ti din acest an datorit` prelungirii renun]` prea u[or la o asemenea manifestare sportiv` de excesive a discu]iilor avute cu Prim`ria Bucure[ti, pentru prestigiu. ob]inerea aprob`rii de închidere a traseului, fapt care f`cea, Sper`m c`, pân` la sfâr[itul acestui an, Prim`ria Mu- datorit` timpului scurt, imposibil` desf`[urarea cursei în nicipiului Bucure[ti [i promotorul evenimentului Bucharest termenul [i la nivelul de calitate stabilit în Calendarul FIA. City Challenge s` ajung` la un consens, astfel încât, înc` din Din acest motiv, organizatorul Campionatului FIA GT, Compania SRO Ltd, pentru a asigura cursivitatea etapelor, a mutat temporar evenimentul pe circuitul Hungaroring, de lâng` Budapesta, în Ungaria. Primii care au regretat mutarea cursei în Ungaria au fost tocmai pilo]ii, care apreciaz` în mod deosebit competi]iile organizate pe circuite stradale, gen Monte Carlo sau Valencia, în Formula 1. Automobil Clubul Român, de]in`toarea Autorit`]ii Sportive Na]ionale FIA în România, consider` c` Circuitul amenajat în jurul Palatului Parlamentului din Bucure[ti, pe un traseu deosebit de interesant, tocmai prin desf`[urarea cu succes a celor dou` etape de Campionat FIA GT în anii 2007 [i 2008, s-a num`rat printre pu]inele capitale mondiale care au avut prilejul s` fie gazde ale unui spectacol de sport automobilistic de înalt nivel. A[a cum s-a subliniat în mass-media interna]ional`, Cir- cuitul de Vitez` bucure[tean a atras nu numai un num`r mare de spectatori din România, dar [i aproape 4.000 de anul urm`tor, împ`timi]ii sportului automobilistic s` se turi[ti din Europa, iubitori ai acestui gen de întreceri. |n plus, bucure din nou de spectacolul sportiv de excep]ie, g`zduit în prin televizarea în direct în peste 80 de ]`ri, s-a apreciat c` ultimii doi ani pe Circuitul de vitez` FIA GT, amenajat pe aceast` inedit` curs` european` a fost urm`rit` în peste 300 traseul din jurul Palatului Parlamentului. nent` a noii proceduri de evaluare. Principalii con- NOI EXIGEN}E structori au r`spuns la aceast` categorie de v`t`m`ri produse asupra coloanei vertebrale prin tetierele LA EuroNCAP optimizate împotriva traumatismelor produse prin impact (WOKS). A[a cum se [tie, începând cu În urma testelor corespunz`toare s-a constatat, luna februarie 2009, pentru a comparativ, c` poten]ialul de protec]ie oferit de WOKS ob]ine toate cele cinci stele la a fost evident superior fa]` de performan]ele bio- testele EuroNCAP, un autove- mecanice asigurate de numeroasele sisteme active. hicul trebuie s` ofere o valoare minim` la toate cele patru categorii de siguran]` rutier` (protec]ia pasa- gerilor adul]i, protec]ia pasagerilor copii, protec]ia pietonilor, asisten]` de siguran]`), precum [i la evaluarea general`. Procedura aplicabil` pân` în prezent a fost adoptat` în anul 1997, testând numai impactul frontal, impactul lateral [i protec]ia pietonilor. A[a se explic` numeroasele modele auto care ob]i- neau în serie cele cinci stele. În noua procedur` de evaluare, sistemele electronice de siguran]` [i de asisten]`, care contribuie la prevenirea accidentelor [i a v`t`m`rilor grave fac de asemenea obiectul evalu`rii. În mod suplimentar, testarea impactului posterior, care va oferi informa]ii despre sarcina la care este ex- pus` coloana vertebral`, reprezint` înc` o compo- 4 a ini]iativa Funda]iei care contribuie major în automobil poate cre[te frânare din trafic [i folosi]i L Federa]iei Interna- stabilirea taxelor [i impo- consumul de combustibil cât mai des frâna de mo- ]ionale a Automobilului zitelor pentru ma[ini; de cu 20%.