DIMITRIE POPTĂMAŞ MÓZES JÚLIA PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795 -1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ MUREŞ Dimitrie Poptămaş Mózes Júlia PUBLICAŢIILE PERIODICE MUREŞENE 1795 -1972 MAROS MEGYEI IDŐSZAKI KIADVÁNYOK BIBLIOGRÁFIÁJA Studiu introductiv de prof. dr. VASILE NETEA Postfaţă de DIMITRIE POPTĂMAŞ Târgu-Mureş 2000 Referenţi: Dr. VASILE NETEA Dr. DEMÉNY LAJOS Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale POPTĂMAŞ, DIMITRIE Publicaţiile periodice mureşene: 1795-1972: bibliografie monografică / Dimitrie Poptămaş şi Mózes Júlia; studiu introductiv de prof. dr. Vasile Netea. - Târgu-Mureş: Biblioteca Judeţeană Mureş, 2000 372 p.; 14x20 cm. - (Bibliografii mureşene; 3) ISBN 973-0-01059-5 I. Mózes Júlia II. Netea, Vasile (pref.) 015(498-35 Mureş): 050(498) Készült a Nemzeti Kulturális Örökség Minisztériuma támogatásával Lectură şi corectură: Anna Szász-Vintilă, Elena Hodoş, Mariana Ciurca şi Csiki Emese Culegere computerizată: Szász Hajnal Tehnoredactare: Mariana Solovăstru Scanare, tehnoredactare pentru digitizare: Alexandru Tcaciuc Tiparul executat la S.C. Tipomur S.A. 4300 Târgu-Mureş str. Poligrafiei nr. 3 1795-1972 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája INTRODUCERE Lucrarea de faţă - alcătuită pe baza unei scrupuloase documentări -este întâia încercare de a prezenta în mod bibliografic scrisul publicistic periodic din vechiul judeţ al Mureşului, căruia reforma administrativă din 1968 i-a adăugat şi o parte din fostul judeţ Târnava Mare, cu oraşele Sighişoara şi Târnăveni. Ea cuprinde nu numai periodicele româneşti apărute în această zonă, ci şi pe cele maghiare şi germane, tuturor acordându-li-se aceeaşi atenţie, şi toate fiind însoţite de aceleaşi indicaţii cronologice şi bibliografice. În cuprinsul ei se întâlnesc atât periodicele cu caracter informativ general, cât şi cele culturale, economice, social-politice, literare, artistice, profesionale, didactice, dări de seamă, anuare şi calendare. Numărul total al publicaţiilor identificate, înregistrate şi cercetate -reprezentând perioada 1795-1972 - este de 547, descoperirea şi studierea lor reclamând - lucru de laudă pentru autori - un imens efort de investigaţie şi sistematizare. Cu toate acestea suntem convinşi că numărul real al periodicelor mureşene, şi ne referim îndeosebi la publicaţiile cu o periodicitate mai rară - calendare, almanahuri, anuare, dări de seamă - este cu mult mai mare, unele din ele, tocmai ca un efect al acestei lucrări, urmând să fie descoperite de acum înainte. Prezentarea lor, urmând tradiţia stabilită de prima lucrare de acest fel apărută în România - Publicaţiunile periodice româneşti, descrierea bibliografică de Nerva Hodoş şi Al.Sadi Ionescu (1913) - s-a făcut în mod alfabetic, ceea ce înlesneşte în mod considerabil consultarea rapidă a întregii bibliografii. Modul de tratare, diversitatea surselor de informaţie, precum şi sistematizarea materialului sunt precizate de autori în „lămuririle” ce preced lucrarea. Bibliografia monografică a publicaţiilor periodice mureşene, întocmită cu o vădită competenţă şi cu o remarcabilă pasiune şi obiectivitate ştiinţifică, de bibliotecarii Dimitrie Poptămaş şi Julia Mózes în cadrul Bibliotecii municipale din Târgu-Mureş, nu oferă însă cititorului numai o oglindă concludentă a aspectelor şi duratei acestor periodice, ci, totodată, şi prilejul unor reflecţii şi aprecieri de natură istorică şi politică asupra condiţiilor în care Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972 s-a dezvoltat presa mureşeană, asupra orientării şi nivelului ei. Şi totodată asupra unor cărturari fără a căror conştiinţă militantă şi pasiune pentru scrisul publicistic şi pentru cultură, cu greu s-ar putea înţelege apariţia atâtora din aceste periodice, care însemnează tot atâtea încercări de a birui dificultăţile vremii. Ca unul ce, timp de peste patru decenii, am fost martor ocular şi în acelaşi timp participant activ la lupta pentru formarea unei prese româneşti mureşene, socotesc oportună ocazia de a completa bibliografia celor doi autori şi cu unele constatări istorice, obiective, şi totodată - ca un omagiu adus precursorilor amploarei scrisului mureşean de astăzi - cu unele amintiri şi precizări personale. Dorinţa de a da acestor completări un caracter cât mai concret, ne va obliga să cităm uneori în contextele respective şi propriul nostru nume, lucru pentru care nădăjduim să fim iertaţi. Întâia scriere mureşeană cu caracter periodic a apărut în anul 1795, ea fiind - în limba maghiară - un calendar, fară urmare, imprimat în tipografia Colegiului reformat. în 1799 va apărea în aceeaşi tipografie, o programă analitică, scrisă în limba latină, a gimnaziului romano-catolic care, cu întreruperi, îşi va continua apariţia până în anul 1830/1831. Un alt calendar, intitulat Erdélyi Magyar Nemzeti Székely Naptár (Calendarul secuiesc al naţiunii maghiare ardelene) avea să apară în 1843, continuându-şi apoi existenţa, sub diferite titluri, până în anul 1945. Aceste calendare au jucat în viaţa secuilor acelaşi rol cultural economic pe care l-au jucat, în aceeaşi perioadă, calendarele editate de George Bariţiu la Braşov (Calendarul pentru poporul românesc 1852- 1865), de Visarion Roman şi de alţii la Sibiu (Calendarul poporului, 1861-1941) iar mai târziu, de calendarele „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român”. De o revistă propriu-zisă nu va putea fi vorba însă decât în 1858, când, iniţiate şi conduse de Mentovich Ferenc, vor apărea Marosvásárhelyi Füzetek. Tudományos és szépirodalmi folyóirat (Caiete târgumureşene. Revistă ştiinţifică şi literară), care vor avea o existenţă de doi ani (mai 1859 - aprilie 1860). Scrise aproape în întregime de redactorul lor - profesor, poet, popularizator ştiinţific şi polemist - Caietele târgumureşene s-au impus în publicistica vremii prin orientarea lor materialistă democratică, Mentovich (1819-1879) fiind unul din cei mai însemnaţi gânditori maghiari materialişti din secolul alxIX-lea. Preocupările sale din domeniul fizicii, al chimiei şi astronomiei, precum şi cele de ordin beletristic, au dat revistei un remarcabil caracter ştiinţific, literar şi, totodată, polemic, prin campania dusă de Mentovich împotriva idealismului. 1795-1972 Maros megyei időszaki kiadványok bibliográfiája După 10 numere Caietele au trebuit să sucombe însă sub loviturile clericalismului şi ale politicianismului timpului. Ca posesor de ziar Târgu-Mureşul va apărea pe harta publicaţiilor transilvane abia la 7 iulie 1866, când tinerii Székely Ádám (arhivar) şi Orbán József (funcţionar cu pregătire şi vocaţie literară) înfiinţară săptămânalul Székely Néplap. Szépirodalmi és vegyes tartalommal (Foaie populară secuiască. Cu conţinut literar şi divers). Prin acest ziar, care a avut o existenţă numai de un an şi jumătate, s-au pus bazele publicistice, istorice, sociale şi economice ale presei mureşene în limba maghiară, şi s-a deschis totodată seria unor numeroase publicaţii similare: Székely Közlöny (Buletinul secuiesc, 1867-1868), Székely Hirlap (Jurnalul secuiesc, 1869- 1876), Erdély (Ardealul, revistă literară săptămânală, 1871-1876), Székelyföld (Secuimea, 1874), Erdélyi Hiradó (Jurnalul ardelean, 1877- 1880), Székely Ellenzék (Opoziţia secuiască, cotidian, 1898-1920) şi altele. În 1919 existau în Târgu-Mureş 22 periodice în limba maghiară. Sighişoara, care din punct de vedere publicistic gravita în sfera Braşovului şi a Sibiului, a debutat în 1858 cu un anuar şcolar Programm des evangelischen Gymnasiums in Schässburg zum Schluss des Schuljahrs... care va apărea până la 1916, şi apoi cu ziarul bisăptămânal Schasburger Anzeiger (1872-1900). în 1890 ziarului săsesc i se va adăuga şi un săptămânal maghiar: Nagy Küküllő (Târnava Mare, 1890-1910). Cu un anuar şcolar se va inaugura în 1865 şi publicistica Reghinului (Programm des evanghelischen Unter-Realschule), menit şi el unei îndelungate apariţii (1865-1944), urmat în 1894 de publicaţia săptămânală Sächsisch-Regener Wochenblatt - organ pentru interesele meşteşugăreşti, agricole şi literare - iar în 1899 de ziarul maghiar Régenvidék (Ţinutul Reghinului). La Diciosânmărtin se înregistrează în 1891 apariţia ziarului Kiskükülő (Târnava Mică) a cărui existentă va dura până în 1936. Datele la care au apărut primele reviste şi ziare în oraşul Târgu- Mureş şi în oraşele învecinate arată în mod neîndoielnic că, din punct de vedere al presei, aceste oraşe s-au dezvoltat mai târziu şi mai încet decât celelelate centre urbane transilvane. într-adevăr, în timp ce în Târgu-Mureş n-au apărut până la 1855 decât calendare şi programe analitice gimnaziale, atât la Sibiu cât şi la Braşov şi la Cluj - pentru a le aminti numai pe acestea - perioada respectivă este marcată de apariţia a numeroase ziare şi reviste care au îndeplinit un remarcabil rol cultural politic şi literar. La Sibiu a apărut astfel în 1783, în limba germană, Siebenburgen zeitung, în 1790, în limba maghiară, Erdélyi Magyar Hirvivő (Curierul maghiar din Transilvania) iar în 1795 se înregistrează demersurile nesatisfacute ale „Societăţii filosofeşti a Publicaţiile periodice mureşene 1795-1972 neamului românesc din Mare Prinţipatul Ardealului” - anticipate de cele din 1789 ale lui Ioan Piuariu Molnar - pentru a înfiinţa publicaţia bisăptămânală Vestiri filosofeşti şi moraliceşti, în aceeaşi perioadă apar la Sibiu alte două publicaţii cu caracter ştiinţific social: Siebenbürgische cartalaschrift şi Az erkölcsnek és a világi dolgok forgásának Kisdedtüköre (Mica oglindă despre desfăşurarea întâmplărilor lumii şi a moravurilor). La Braşov s-a înfiinţat în 1834Siebenbürger Wochenblatt