SUMAR • Dosar: 70 de ani de la Bătălia de la Stalingrad – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Dosar „Stalingrad” ........ 1 – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Romanians at Stalingrad. Myth and Reality ....................................................................................................... 3 – ADRIAN PANDEA – Stalingrad – moment de cotitură în relaţiile dintre REVISTA DE ISTORIE România şi cel de­al Treilea Reich ....................................................................... 14 MILITARĂ – PETRE OTU – Un proiect eşuat. Grupul de armate „Mareşal Antonescu” ............................................................................................................ 25 Publicaţia este editată de – SORIN TURTURICĂ – Aeronautica militară română în Bătălia Minis terul Apărării Naţionale, Stalingradului, septembrie­decembrie 1942 ...................................................... 33 prin Institutul pentru Studii – MIOARA ANTON – Sfârşitul unei epopei: propaganda de război Politice de Apărare şi Istorie şi dezastrul de la Stalingrad ................................................................................... 56 Militară, membru al Consor ţiului Acade miilor de Apărare şi In­ • Istorie modernă stitutelor pentru Studii de Se­ – RADU GABRIEL ICHIM – Contribuţia preoţilor ortodocşi la susţi­ curitate din cadrul Partene­ nerea Războiului de Independenţă (1877­1878) ............................................... 63 riatului pentru Pace, coordo­ nator naţional al Proiec tului de • Primul Război Mondial Istorie Paralelă: NATO – Tratatul – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Henri­Mathias de la Varşovia Berthelot (1861­1931). Du culte de l’offensive à la stratégie globale ............ 71 – MARIA GEORGESCU – Ion I.C. Brătianu şi reintrarea României în COLEGIUL DE REDACŢIE război în toamna anului 1918 ............................................................................... 75 • General­maior (r) dr. MIHAIL • Armata română în misiuni internaţionale E. IONESCU, direc torul Institu­ – Lt. col. dr. IULIANA-SIMONA ŢUŢUIANU – Consideraţii juridice tului pentru Studii Politice de privind participarea forţelor armate române la misiuni internaţionale ....... 81 Apărare şi Istorie Militară – Colonel (r) DOREL PIETRĂREANU – Observator militar ONU în • Academician DINU C. deşert (II) .................................................................................................................... 87 G I U R E S C U , A c a d e m i a Română • Addenda et corrigenda • D r. J A N H O F F E N A A R , – DANIEL FOCŞA – Pe marginea articolului „Dan Vizanty, «Asul Preşedintele Comisiei Olandeze regăsit...»”, de Ana Maria Vizanti .......................................................................... 97 de Istorie Militară • Prof. univ. dr. DENNIS • Manifestări ştiinţifice DELE TANT, London Univer­ – Conferinţa internaţională „New Security Challenges: Towards a sity Cooperative Agenda”, Istanbul, 27­30 mai 2012 – IULIANA-SIMONA • Colonel (r) dr. PETRE OTU, ŢUŢUIANU, CARMEN RÎJNOVEANU ............................................................. 98 directorul ştiinţific al Institu tului – Conferinţa ştiinţifică internaţională „Luptele de pe Don: de la Voronej pentru Studii Politice de Apărare până la Stalingrad. 1942­1943”, Moscova şi Voronej, 4­8 iunie 2012 şi Istorie Militară – General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ................................................... 101 • Prof. univ. dr. MIHAI – Al XXXVIII­lea Congres Internaţional de Istorie Militară, Sofia RETEGAN, Universitatea (Bulgaria), 27­31 august 2012 – PETRE OTU .................................................... 104 Bucureşti – Cooperarea ştiinţifică româno­franceză – SERGIU IOSIPESCU .......... 107 • IULIAN FOTA, consilier prezidenţial • Recenzii, prezentări de carte • Dr. SERGIU IOSIPESCU, – S.I. Filonenko, A.S. Filonenko, Operaţiunea „Ostrogojsk-Rossoşi- cc. şt., Institutul pentru Studii Stalingrad” pe Donul de Sus, Editura Kvarta, Voronej, 2005 Politice de Apărare şi Istorie – DANIELA ŞIŞCANU .......................................................................................... 109 Militară – Vasile Scârneci, Viaţa şi moartea în linia întâi, Editura Militară, • Prof. univ. dr. ALESANDRU Bucureşti, 2012 – ŞERBAN PAVELESCU .......................................................... 111 DUŢU, Universitatea „Spiru – Mihai I. Buttescu, Vânătorii Reginei Elisabeta. Memoriile unui ofiţer din Haret” garda regală, Editura Militară, Bucureşti, 2012 – MARIA GEORGESCU ........ 113 • Prof. univ. dr. MARIA GEOR GESCU, Universitatea ISSN 1220-5710 Piteşti • Revista a fost inclusă în baza de date a Consiliului Naţional al Cercetării • Comandor (r) GHEORGHE Ştiinţifice în Învăţământul Superior, fiind evaluată la categoria „C”. VAR TIC • Poziţia revistei în lista-catalog a publicaţiilor este la numărul 5017 ISSN 1220-5710 Dosar „Stalingrad” Consecvent programului iniţiat la începutul anului 2012, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, prin „Revista de Istorie Militară”, publicaţie de tradiţie în peisajul istoriografiei româneşti, aduce în atenţia cititorilor un nou „dosar”. Este vorba de participarea armatei române la bătălia de la Stalingrad, eveniment de la care se împlinesc şapte decenii, un timp suficient de lung pentru ca reflecţia istorică să aibă consistenţă interpretativă, deşi trebuie spus că legat de această teribilă confruntare sunt multe fapte şi întâmplări de descoperit. În istoriografia română „subiectul Stalingrad” a avut o evoluţie sinuoasă. Ime- diat după bătălie, în jurul ei s-a instalat o tăcere cvasitotală, ce îşi avea raţiunile în dorinţa regimului Antonescu de a se proteja faţă de consecinţele negative majore generate de înfrângerea de pe Volga. Ea a reprezentat un seism de mare am- ploare a cărui undă de şoc a lovit din plin nu numai Berlinul, ci şi Bucureştiul. După încheierea conflictului, vreme de circa trei decenii, regimul comunist a evitat să abordeze o asemenea temă, deşi istoriografia românească analizase, de la jumătatea deceniului şapte, probleme sensibile ale raporturilor româno-sovieti- ce (ruse) din trecut, cum ar fi, de pildă, cea a Basarabiei. O asemenea interdicţie a vizat nu numai cercetarea, ci şi memorialistica, astfel că acele mărturii, din infernul care s-a numit Stalingrad, au rămas îngropate, unele la propriu, pentru vremuri mai bune. Cât priveşte zecile de mii de militari români, care au luptat la Stalingrad, din- tre care mulţi nu s-au mai întors, numele şi faptele lor au rămas inaccesibile marelui public Abia în anii ’80 ai secolului trecut, pe fondul adâncirii contradicţiilor dintre Bucu- reşti şi Moscova, subiectul „Stalingrad” a început foarte timid să-şi facă loc în cer- cetarea istorică. Colecţia „File din istoria militară a poporului român” şi monografia în trei volume „România în cel de-al doilea război mondial”, ambele editate de către Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară, au fost primele lucrări în care participarea românească la bătălia de la Stalingrad a fost abordată. După 1989, odată cu dispariţia restricţiilor ideologice, tema a intrat în atenţia istoriografiei româneşti. Firesc, primele contribuţii au vizat scoaterea la lumină a do- cumentelor aferente perioadei, urmate apoi de lucrări consacrate participării Ro- mâniei la cea de-a doua conflagraţie mondială sau dedicate chiar bătăliei de la Stalingrad. Concomitent, au început să apară şi memorii ale unor actori importanţi, cum ar fi, de exemplu, cele ale generalilor Constantin Sănătescu, comandantul Corpul 4 armată în toamna anului 1942 sau Constantin Pantazi, ministrul de război în guvernul Antonescu. La rândul ei, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război a iniţiat un amplu program de recuperare a memoriei participanţilor la război, un volum fiind dedicat evenimentelor militare din vara şi toamna anului 1942. Urmare a acestor eforturi, Stalingradul a încetat să mai fie un „terra incognita” în istoriografia română. Cu toate acestea, subiectul este departe de a fi epuizat, mai ales că, în ultimii ani, el pare să fi intrat într-un con de umbră, cercetarea istori- că autohtonă concentrându-se mai mult pe problemele „Războiului Rece”, unde totul este de descoperit. De altfel, această tendinţă se manifestă şi pe plan inter- naţional, perioada postbelică devenind o „vedetă” a preocupărilor istoricilor, mai ales a celor care se ocupă cu istoria contemporană. Revista de istorie militară 1 Mai este un lucru de semnalat. În unele cercetări şi lucrări consacrate campa- niei din est a armatei române (22 iunie 1941-23 august 1944), apărute în ultimele două decenii, a existat tendinţa de a justifica deciziile politico-militare ale regimului Antonescu, în locul unei grile critice prin care să se reliefeze şi erorile acestei peri- oade. Desigur, din rândul acestora face parte şi angrenarea armatei române cu un efectiv numeros în campania Werhmacht-ului din vara anului 1942, în pofida avertismentelor lansate de oameni politici proeminenţi, cum ar fi Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu sau militari de rang înalt, un exemplu fiind chiar şeful Mare- lui Stat Major, generalul Iosif Iacobici, demis din funcţie de Ion Antonescu. „Dosarul” din acest număr al Revistei de Istorie Militară stăruie asupra câtorva teme majore aferente acestui subiect: decizia mareşalului Ion Antonescu de a par- ticipa la campanie, într-un manieră care a depăşit chiar şi aşpteptările germane, privită din perspectiva mitului şi a realităţii; relaţiile de comandament româno-ger- mane înainte, pe timpul şi după bătălie;