AcademiaAnul XXV, 1(74), Bârlãdeanã Trimestrul 1, 2019 Revistă editată de Preşedinte de onoare: Societatea literar-culturală C. D. Zeletin Academia Bârlădeană Preşedinte: Elena Monu ( ( ( 2019: Anul Vlahuta, la Academia Bârladeana Cântec Ah, mai vin odată, soare, Peste albele grămezi ! Iarbă, flori nerăbdătoare Stau mijite în zăpezi. Vie mierla-n abătuții Codri, de pustiu să-i scape, Frânge-ți gheața’n sloi și du-ți-i Că-mi înăduși cele ape. Gârlă, scoate-ți unda-n față Rândunica să ți-o radă; Până când atâta viață Nămolită sub zăpadă? Până când plecați robiei Ne mai potolitei ierne? Vară, suflet dă câmpiei, Și cu iarbă mi-o așterne. Să tresalte-n revărsarea Razelor fierbinți din soare… Alexandru Vlahuţă, Ah, ce dulce-i desmierdarea portret în ulei de Ipolit Strâmbulescu. Dintr’un fluture și-o floare… A. Vlahuţă Graiul nostru, 1925, mai, I, 2, p. 19 https://biblioteca-digitala.ro Pagina 2 CuPrINS • 2019: Anul Vlahuță la Academia Bârlădeană ...............................3 • Elena MONu Dr. Theodor Cerchez. 85 de ani de la moarte • G. TUTOVEANU Alexandru Vlahuţă .........................................3 Un poem de... , .......24 • Pamfil ŞEICAru, Acum 40 de ani, Academia • Simion BOGDĂNESCu Elegie dacică , Bârlădeană ............................................................................................ Femeia de-a lungul mileniilor: • C. D. Z., Poetul Ion Buzdugan şi Bârladul ............................................... , ..................................25 • C. D. ZELETIN Pherenike sau sublimul trăirii materne Din anii de durere 5 6 • D. ANGHEL şi Şt. O. IOSIF Răsplata lui Criton ................. • Theodor CODrEANu Din durerile facerii României , 26 Elena Th. Emandi, , Ed. Junimea, 2018, Iași: • C. D. ZELETIN Niciodată Grădina Publică .......................... Mari , 26 , Din anii de recunoştinţă şi Poete ale Academiei Bârlădene: • Simion BOGDĂNESCu , 28 recunoaştere ................ ..........................................................................................9......................................................................................... • Alexandrina CrĂCIuN-COSTINI şi Unirea Principatelor, 160: , Agatha GrIGOrESCu • Simion BOGDĂNESCu Un mit al eternei noastre 12 • roxana GALAN De la Dorina Stoica aflăm că... ....................................................................29 reîntoarceri • Simion Bogdănescu Esenţă de parfum liric , , ..............29 • Zâna TĂMĂŞANu Al. I. Cuza, spirit european, făuritorul • Mircea COLOŞENCO Constantin Brâncuşi, pasărea măiastră . .........................................................................................13 , ....................30 României moderne • Gheorghe ENĂCHESCu Serghei Coloşenco, prozopoeme ..........33 • Gheorghe GHErGHE Câteva, cuvinte despre începuturile , 31 • Teodor OANCĂ Proze scurte ................................................................... statului medieval Moldova ................. (I)..........................................................15 , , • Vlad GIurCANu, Gabriel SANDu Conservarea patrimoniului Necontenit, Eminescu: , 34 .....................................................17 publicistic bârlădean ......................................................................... • C. D. ZELETIN Glose prilejuite de Eminescu ....................... , • Serghei COLOŞENCO Dorinţa ................................................. 36 • C. D. ZELETIN, Banii şi bănuţii 19 Poezii de: Adrian VOICA Luminița COJOACĂ, • C. D. Z. „Viaţa literară”, Ion Valerian, şi Academia Bârlădeană 20 Gheorghe NICuLESCu Gheorghe ENĂCHESCu , • Ion VALErIAN, În pragul anului ................. al patrulea...............................21 , . 22 , , VIAȚA.....................23 ACADEMIEI Duminică, 16 decembrie 2018 , Academia Bârlădeană, autoproclamatul șef al guvernului bolșevic, odiosul Cristian Consiliul Local și Primăria Bârlad au organizat, în Sala „Al. Racovski. Trebuie menționată dubla dedicație înscrisă pe I. Cuza“ din incinta instituției, cea de-a patra sa reuniuneElena pagina a patra: „Memoriei tatei.” „Copiilor celor ce și-au dat Monupe tema SimionMarii Uniri. Bogdănescu În programul manifestării: 1. lansareElenei viața pentru țară“. Ca și precizarea:4/2018 „Cartea va fi Academieivândută în Th.de carte; Emandi 2. lansareaDin anii revistei de durere. „Academia Pagini Bârlădeană“. trăite Bârlădenefolosul orfanilor de război.“ și au prezentat volumul Vorbind despre numărulElena Popoiu al „ , „ Junimea“, tipărit la “, care încheie seria revistelor noastre din acest an Bârlad, în urmă cu exact 100 de ani și reeditat, din inițiativa dedicate Centenarului Unirii, se oprește în mod Academiei Bârlădene, la prestigioasa Editură din special asupra articolelor grupate sub genericele: „Învățătorii Iași. Autoarea acestor emoționante pagini memorialistice a neamului prezenți și în linia I a frontului“ și „Scriitori români cuprins în carte evenimentele din perioada iulie 1914 – aprilie în Primul Război mondial“, subliniind ideea că este o datorie 1918, anul în care se împlineau 4 ani de la moartea tatălui pentru fiecare din noi să scoată la lumină, din arhivele de său, Nicolae Gane. Un fapt de excepție: Elena Th. Emandi a familie,Joi, pagini 24 Ianuarieîncă inedite 2019 cu mărturiile românilor luptători în reconstituit din memorie aceste mărturii, după ce manuscrisul război în anii 1916 –1918, deci contemporani cu Marea Unire. original i-a fost confiscat, în ianuarie 1918, la Odessa, de către Sărbătorii , s-a desfășurat tradiționala Naționalăreuniune pe care Academia Bârlădeană o dedică în fiecare an recent declarate, cu totuși regretabilă întârziere, : Unirea Principatelor, din 5/24 Ianuarie 1859, începută la Iași, „capitala istorică“- continuare a României, în paginacum a 38 fost - oficial recunoscută anul acesta de către președintele Klaus Johannis. Elena Monu, Elena Popoiu şi Simion Bogdănescu vorbind la reuniunea din 16 decembrie. Manifestarea din 24 Ianuarie; Elena Monu vorbeşte despre Unirea Principatelor la Bârlad. https://biblioteca-digitala.ro Pagina 3 2019: ANuL VLAHuță LA ACADEMIA Bârlădeană Comemorarea unui veac de la moartea sa, ni-l resuscită pe scriitorul Alexandru Vlahuță, în afara oricărui didacticism, proiectat pe fundalul trăirilor sufletești fundamentale. Vlahuță reprezintă statornicia și echilibrul, degustarea egală a frumuseții estetice și a frumuseții morale; un atașament față de norma morală pe care nu l-a părăsit niciodată, oricare vor fi fost pulsațiile care să-l fi sustras. Preocupat întâi de toate cu extragerea și exprimarea înțelesurilor etice din viață, el a manifestat un viu spirit critic față de tot ce le încalcă... E important să nu uităm că numele Vlahuță conține lexemul VLAH. Și să ne aducem aminte de dureroasa excludere, în urmă cu câteva decenii, de către comunismul slavizant, a toponimelor arhaice Vlașca și Romanați, atât de proprii și de cuvenite nouă... Când a revenit la Bârlad în refugiu, scriitorul avea doar 59 de ani, părea însă îmbătrânit, ceea ce întărea impresia de ocrotire părintească pe care o emana. Vlahuță deținea o căldură umană care avea să-l topească până și pe „durul“ Pamfil Șeicaru... Prezența lui la Bârlad a sporit conștiința de sine și încrederea fragedei Academii Bârlădene, prestigiul scriitorului răsfrângându-se binefăcător asupra mănunchiului de tineri care-o frecventau. Ne-au rămas pagini de însemnătate despre reuniunile Academiei, cărora Vlahuță le-a fost liant, un liant atât de necesar tinerilor porniți pe calea artei scrisului. Revistele bârlădene, inclusiv „Academia Bârlădeană“, au publicat în mai multe rânduri astfel de mărturii. Reproducem în continuare pagini despre poetul comemorat, semnate de G. Tutoveanu și Pamfil Șeicaru... Și, departe de orice paseism, ne exprimăm opinia că Bârladul e obligat să sporească frecvența aducerii aminte a figurii lui A. Vlahuță,C. D. Z. revenind în felul acesta la dragostea de altădată pentru scriitor. Căci de numele lui era plin Bârladul... G. TUTOVEANU ALEXANDRU VLAHuȚĂ S-au împlinit zece ani dela moartea lui Alexandru Vlahuță, Pe când noi luptam încă împotriva celor din urmă puhoaie și credem că la comemorarea marilor înaintași ai neamului de năvălitori, la Bologna, la Sorbona, la Oxford, nu erau numai se cuvine să nu ne mulțumim numai cu slăvirea pioasă pe școli primare, nici numai licee, ci... universită ți. La temelia care le-o aducem, ci să căutăm și prilejuri de reculegere și celor mai de seamă instituții culturale din Apus, sunt și multe, de hotărâri bărbătești, pentru desfășurarea în viitor a vieții foarte multe vieți românești... noastre sufletești... Și cu toate acestea, după ultimul război, după jertfa celor Se cuvine să facem astfel pentru că un milion de plugari, când a trebuit să fim noi, Românii, am avut o soartă foarte rea... puși în stăpânirea pământurilor lăsate, Adăpostiți în văgăunele Carpaților, nouă de strămoși, s-au aflat diplomați noi stăm, de veacuri, strajă la pragul de-ai Apusului, și încă dintre prieteni despărțitor dintre primele înfiripări ale care să se-ntrebe: „Cum vor sta oameni, culturii europene și năvala barbariei aparținând unor civilizații vechi și bine nord-asiatice. sistematizate, sub conducerea unui Așezării acestor munți se datorește popor fără literatură și artă națională, în mare parte faptul că, din vremuri foarte fără cultură și civilizație proprie?“, îndepărtate, popoarele Apusului și-au făcându-se astfel aluzie la Sașii, Ungurii, putut lămuri firea lor națională, au putut Rutenii… care-au fost cuprinși în noile să se folosească de binefacerile științei hotare ale statului românesc. și să se urce